(1) Energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă este luată în considerare în scopurile prevăzute la lit. a) , b) și c) de la prezentul alineat numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13) :

a) contribuția la ponderile de energie din surse regenerabile și la obiectivele menționate la art. 3 alin. (1) și (1¹) , art. (15¹) alin. (1) și (2) , art. 22⁷ alin. (1) , art. 23 alin. (1) și alin. (2¹)-(2⁸) , art. 24 alin. (4) , (4¹) și (5¹) și art. 25 alin. (1)-(5) .

b) măsurarea respectării obligațiilor referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv a obligației stabilite la art. 23 ;

c) eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.

(2) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a fi luate în considerare în scopurile menționate la literele a) , b) și c) .

(2¹) Prevederile alin. (2) se aplică și deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate mai întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.

(3) Energia electrică, încălzirea și răcirea produse din deșeuri municipale solide nu fac obiectul criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (13) .

(4) Combustibilii din biomasă trebuie să îndeplinească criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) dacă sunt folosiți:

a) în cazul combustibililor din biomasă solizi, în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 7,5 MW;

b) în cazul combustibililor din biomasă gazoși, în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW;

c) în cazul instalațiilor care produc combustibili din biomasă gazoși cu următorul debit mediu al biometanului:

(i) peste 200 mc echivalent metan/h, măsurat în condiții standard de temperatură și presiune, adică 0 °C și o presiune atmosferică de 1 bar;

(ii) dacă biogazul este compus dintr-un amestec de metan și alte gaze incombustibile, pentru debitul metanului, pragul stabilit la pct. (i) , recalculat proporțional cu ponderea volumetrică a metanului în amestec.

(4¹) Autoritățile competente pot aplica criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) și în cazul instalațiilor cu o putere termică instalată totală mai mică decât cele prevăzute la alin. 4 lit. a) și b) sau și pentru instalațiile cu un debit al biometanului mai mic față de cel prevăzut la alin. 4 lit. c) .

(5) Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13) se aplică indiferent de originea geografică a biomasei.

(6) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri neforestiere provenind de pe terenurile agricole sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) numai în cazul în care operatorii sau autoritățile naționale dispun de planuri de monitorizare sau de gestionare pentru a aborda impacturile asupra calității solului și carbonului conținut în sol. Informațiile referitoare la modul în care impacturile sunt monitorizate și gestionate se raportează în temeiul art. 30 alin. (3) .

(7) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele a) , b) și c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 sau după această dată dețineau unul din următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deține acest statut:

a) păduri primare și alte terenuri împădurite, și anume pădurile și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ, încadrate în tipul I funcțional potrivit amenajamentelor silvice; și păduri seculare;

b) păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii, sunt nedegradate și au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor potrivit planurilor de management ale siturilor Natura 2000 și amenajamentelor silvice, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;

c) zone desemnate:

(i) prin lege sau de autoritățile competente relevante ca zone de protecție a naturii, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;

(ii) ca zone protejate în scopuri de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, care sunt recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, sub rezerva recunoașterii lor în conformitate exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;

d) pășuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafața mai mare de un hectar care sunt:

(i) pășuni naturale, și anume pășuni care ar continua să fie pășuni fără intervenția omului și care mențin configurația naturală de specii, precum și caracteristicile și procesele ecologice;

(ii) pășuni care nu sunt naturale, și anume pășuni care ar înceta să fie pășuni fără intervenția omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate și pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor le-a identificat ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiei prime este necesară pentru a-și menține statutul de pășuni foarte bogate în biodiversitate.

(7¹) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii) , prevederile alin. (7) cu excepția literei c) se aplică și biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră.

(8) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, și anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul din următoarele statute și care nu mai dețin acest statut:

a) zone umede, și anume terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau pe o perioadă semnificativă din an;

b) suprafețe dens împădurite, și anume terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament de peste 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ;

c) terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament între 10% și 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi că stocul de carbon al zonei, înainte și după transformare, ar permite îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (13) , la aplicarea metodologiei prevăzute în anexa nr. 6 partea C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018 .

(8¹) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii) , prevederile alin. 8 cu excepția literelor b) și c) și prevederile alin. (9) se aplică, de asemenea, biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră.

(9) Prevederile alin. (8) nu se aplică în cazul în care, la data la care a fost obținută materia primă, terenul deținea același statut ca în ianuarie 2008.

(10) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alin. (1) lit. a) , b) și c) nu sunt obținuți din materii prime ce provin de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 erau turbării, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora cultivarea și recoltarea materiilor prime în cauză nu implică asanarea unor porțiuni de sol care nu erau asanate anterior; dacă nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii) , se aplică și biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră.

(11) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) îndeplinesc următoarele criterii pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obținută printr-un proces de producție nedurabil:

a) țara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de legislație națională primară sau secundară aplicabilă în domeniul recoltării, precum și de sisteme de monitorizare și de asigurare a respectării legislației, care asigură:

(i) legalitatea operațiunilor de recoltare;

(ii) regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;

(iii) că zonele desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede, pajiști și turbării, sunt ocrotite cu scopul de a păstra biodiversitatea și a împiedica distrugerea habitatelor;

(iv) că recoltarea se desfășoară potrivit amenajamentelor silvice ținându-se seama de menținerea calității solului și a biodiversității în conformitate cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, în scopul prevenirii oricăror efecte negative, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor și a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare și seculare, conform definiției în legislația națională unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantații forestiere, precum și recoltarea pe soluri vulnerabile, că recoltarea se desfășoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafețe mari definite în țara în care este situată pădurea și cu pragurile de retenție potrivite cu situația ecologică locală pentru extracția lemnului mort și că exploatarea se desfășoară cu respectarea cerințelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calității solului, inclusiv tasarea solului, precum și asupra caracteristicilor biodiversității și a habitatelor; și

(v) că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii;

(vi) că pădurile din care se recoltează biomasa forestieră nu provin de pe terenurile care au statutele menționate la alin. (7) lit. a) , b) , c) și d) , la alin. (8) lit. (a) și, respectiv, la alin. (10) , în aceleași condiții de stabilire a statutului terenurilor menționate la alineatele respective; și

(vii) că instalațiile care produc biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă forestieră publică o declarație de asigurare, susținută de procese interne la nivel de întreprindere, în scopul auditurilor efectuate în temeiul prevederilor art. 30 alin. (4)-(9) , că biomasa forestieră nu provine de pe terenurile menționate la pct. (vi) .

b) atunci când dovezile prevăzute la lit. a) nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care asigură:

(i) legalitatea operațiunilor de recoltare;

(ii) regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;

(iii) protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede, pășuni și turbării, cu scopul de a păstra biodiversitatea și a împiedica distrugerea habitatelor, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiilor prime în cauză nu aduc atingere scopurilor de protecție a naturii;

(iv) că recoltarea se desfășoară ținându-se seama de menținerea calității solului și de biodiversitate, în concordanță cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, cu scopul prevenirii oricărui impact negativ, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor și a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare și seculare, potrivit definiției din țara unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantații forestiere, precum și recoltarea pe soluri vulnerabile; că recoltarea se desfășoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafețe definită în conformitate cu legislația națională în care este situată pădurea și cu pragurile de retenție potrivite cu situația ecologică locală pentru extracția lemnului mort și că recoltarea se desfășoară cu respectarea cerințelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calității solului, inclusiv tasarea solului, precum și asupra caracteristicilor biodiversității și a habitatelor;

(v) că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii.

(11¹) Producția de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă forestieră internă respectă prevederile stabilite la art. 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului, și este în concordanță cu politicile și măsurile stabilite în actualizarea PNIESC.

(11²) În actualizarea PNIESC se includ elementele următoare:

a) o evaluare a aprovizionării cu biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice în perioada 2021-2030, în conformitate cu criteriile prevăzute la prezentul articol;

b) o evaluare a compatibilității utilizării preconizate a biomasei forestiere pentru producerea de energie cu țintele și bugetele aferente acestora pentru perioada 2026-2030;

c) o descriere a măsurilor și politicilor care asigură compatibilitatea cu țintele și bugetele aferente acestora.

(11³) În cadrul rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima se includ măsurile și politicile prevăzute la alin. (11²) lit. c) .

(12) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF):

a) țara sau organizația regională de integrare economică din care provine biomasa forestieră este parte la Acordul de la Paris și:

(i) a transmis o contribuție stabilită la nivel național (CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) , care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură faptul că modificările stocului de carbon asociate recoltării biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN; sau

(ii) este adoptată legislație primară sau secundară în conformitate cu art. 5 din Acordul de la Paris, care este aplicabilă în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon, și se furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului LULUCF nu depășesc absorbțiile;

b) atunci când dovezile prevăzute la lit. a) nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung.

(13) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) sunt:

a) de cel puțin 50% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale în perioada de referință 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;

b) de cel puțin 60% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale în perioada de referință 6 octombrie 2015-31 decembrie 2020;

c) de cel puțin 65% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care au fost puse în funcțiune ulterior datei de 1 ianuarie 2021;

d) de cel puțin 80% pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care au intrat în funcțiune după data de 20 noiembrie 2023;

e) de 80% în cazul instalațiilor care intră în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2026.

f) de cel puțin 70% până la data de 31 decembrie 2029, pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023;

g) de cel puțin 80% începând cu data de 1 ianuarie 2030, pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023;

h) de cel puțin 70% pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili gazoși din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023, până când au funcționat pe o perioadă de 15 ani și cel puțin 80% după 15 ani de funcționare;

i) de cel puțin 80% după 15 ani de funcționare pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune înainte de 1 ianuarie 2021, cel mai devreme de la 1 ianuarie 2026 și cel mai târziu de la data de 31 decembrie 2029;

j) de cel puțin 80% după 15 ani de funcționare pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili gazoși din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune înainte de data de 1 ianuarie 2021 și cel mai devreme de la data de 1 ianuarie 2026.

(14) Instalațiile prevăzute la alin. (13) se consideră a fi puse în funcțiune odată ce au fost demarate producția fizică de biocombustibili, de biogaz consumat în sectorul transporturilor și de biolichide și producția fizică de încălzire și răcire și energie electrică pe bază de combustibili din biomasă.

(15) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biogazului consumat în sectorul transporturilor și a biolichidelor și a combustibililor din biomasă utilizați în instalații de producere a încălzirii, a răcirii și a energiei electrice se calculează în conformitate cu art. 29 alin. (1) .

(16) Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) numai dacă îndeplinește una sau mai multe dintre următoarele cerințe:

a) este produsă în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică de 50 MW;

b) pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală între 50 MW și 100 MW, este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficiență sau, pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, respectând nivelurile de eficiență electrică asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL), astfel cum sunt definite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1.442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului;

c) pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală peste 100 MW este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficiență sau pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, obținând un randament electric net de cel puțin 36%;

d) este produsă aplicând captarea și stocarea CO_2 provenit din biomasă.

(17) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) , instalațiile care generează exclusiv energie electrică se iau în considerare numai dacă nu utilizează combustibili fosili ca principal combustibil și numai dacă nu există un potențial de rentabilitate pentru aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență potrivit evaluării realizate în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 121/2014 , cu modificările și completările ulterioare.

(18) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) , prevederile alin. (16) și (17) se aplică doar instalațiilor care intră în funcțiune sau care sunt transformate pentru a utiliza combustibili din biomasă după 25 decembrie 2021.

(19) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) și fără a aduce atingere art. 22 și art. 23 , nu se evită să se ia în considerare, din alte motive de durabilitate, biocombustibilii și biolichidele obținute cu respectarea prezentului articol. Prezentul alineat nu aduce atingere sprijinului public acordat în temeiul schemelor aprobate înainte de data de 24 decembrie 2018.

(20) În cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere acestor scopuri de protecție a naturii, prin excepție de la prevederile alin. (7) lit. b) și c) , biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) pot fi obținuți din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care, în ianuarie 2008 sau după această dată, dețineau statutul de păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate de autoritatea competentă relevantă ca fiind bogate în biodiversitate, sau statutul de zone desemnate, indiferent dacă terenul mai deține acest statut sau nu.

(21) Până la data de 31 decembrie 2030, energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă poate fi luată în considerare în scopurile menționate la alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 29 din Directiva (UE) 2018/2001 în cazul în care:

a) au fost acordate ajutoare înainte de 20 noiembrie 2023 în conformitate cu criteriile de sustenabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; și

b) ajutoarele au fost acordate sub forma unui sprijin pe termen lung pentru care s-a stabilit o sumă fixă la începutul perioadei de sprijin și cu condiția să existe un mecanism de corecție care să înlăture posibilitatea supracompensării.