Completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile

Prezenta ordonanță de urgență completează cadrul legal stabilit prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, necesar promovării energiei din surse regenerabile prin stabilirea normelor referitoare la:

În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

(1) România împreună cu celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE):

(1¹) Până în anul 2030, cel puțin 5% din noua capacitate instalată de producere a energiei din surse regenerabile este reprezentată de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile.

(1²) În condițiile prevederilor art. 5 din Legea nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare, ministerul de resort poate solicita Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor derogarea de la principiul utilizării în cascadă a biomasei.

(1³) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate deroga de la principiul utilizării în cascadă a biomasei atunci când industria locală nu este în măsură, din punct de vedere cantitativ sau tehnic, să utilizeze biomasa forestieră pentru o valoare adăugată economică și de mediu superioară producerii energiei, pentru materiile prime provenite din:

(2) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

(2¹) Schemele de sprijin elaborate pentru energia obținută din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă evită promovarea unor practici nesustenabile și nu determină denaturarea concurenței cu sectoarele materialelor, pentru a se garanta că biomasa lemnoasă este utilizată în corelare cu valoarea sa adăugată economică și de mediu maximală, în următoarea ordine a priorităților:

(2²) Cel mult o dată pe an, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prezintă Comisiei Europene o sinteză a derogărilor de la principiul utilizării în cascadă a biomasei în temeiul prevederilor alin. (1²) , însoțită de motivele acestor derogări și de scara geografică la care se aplică acestea.

(2³) Nu se acordă, prin oricare autoritate competentă, sprijin financiar direct pentru:

(2⁴) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) și (2¹) , autoritățile competente nu acordă niciun sprijin nou și nu reînnoiesc sprijinul pentru producția de energie electrică din biomasă forestieră în instalațiile care generează exclusiv energie electrică, cu excepția cazului în care energia electrică de acest tip îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:

(2⁵) În funcție de evaluarea inclusă în PNIESC cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată din surse regenerabile în vederea realizării obiectivului general al Uniunii Europene stabilit la alin. (1) , ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, adoptă, după caz, măsurile necesare în vederea dezvoltării unei infrastructuri eficiente de încălzire și răcire centralizată pentru a promova încălzirea și răcirea din surse regenerabile, precum energia termică solară, energia fotovoltaică solară, pompele de căldură acționate de energie electrică din surse regenerabile care utilizează energia ambientală și energia geotermală, alte tehnologii de energie geotermală, biomasa, biogazul, biolichide și căldura și răcoarea reziduală, unde este posibil în combinație cu stocarea energiei termice, consumul dispecerizabil și instalații care transformă energia electrică în căldură prin Strategia națională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în conformitate cu Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(3) Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al României nu trebuie să se situeze sub ponderea de referință egală cu obiectivul național obligatoriu pentru ponderea energiei din surse regenerabile pentru perioada de referință 2020, stabilit la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 220/2008, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(4) Dacă ponderea de energie din surse regenerabile, măsurată pe orice perioadă de un an, nu se menține la nivelul de referință, ministerul de resort aplică primul și al doilea paragraf de la art. 32 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului [în continuare denumit Regulamentul (UE) 2018/1.999)].

(1) Pentru atingerea sau depășirea obiectivului stabilit la art. 3 alin. (1) privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut, pe lângă schemele de sprijin în vigoare, se pot aplica noi scheme de sprijin.

(1¹) Pentru capacitățile de producere de energie solară, eoliană, geotermală, hidroelectrică fără acumulare prin pompaj și nucleară, care necesită licența de exploatare comercială, se aplică schemele de sprijinire directă a prețurilor pentru investiții în noi instalații de producere a energiei electrice sub forma unor contracte bidirecționale pentru diferență. Alte mecanisme de sprijin pot fi utilizate numai în cazuri justificate în mod corespunzător și numai dacă produc un efect economic echivalent, inclusiv prin asigurarea unui tratament echivalent al veniturilor obținute peste prețul de exercitare.

(2) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile oferă stimulente pentru integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piața energiei electrice întrun mod bazat pe piață și receptiv la semnalele pieței, evitând în același timp denaturarea inutilă a piețelor energiei electrice și luând totodată în considerare posibilele costuri de integrare în sistem și stabilitatea rețelelor.

(3) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt concepute astfel încât să sporească integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piața energiei electrice și să asigure faptul că producătorii de energie din surse regenerabile răspund la semnalele de preț ale pieței și își optimizează veniturile de pe piață, în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

(4) Schemele de sprijinire directă a prețurilor pentru energia electrică din surse regenerabile se acordă sub forma unei prime de piață, care poate fi variabilă sau fixă.

(5) Fără a se aduce atingere dreptului aplicabil al Uniunii Europene privind piața internă a energiei electrice, instalațiile de mici dimensiuni și proiectele demonstrative pot fi exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (3) .

(6) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile se acordă într-un mod deschis, transparent, competitiv, nediscriminatoriu și rentabil.

(7) La implementarea schemelor de sprijin, instalațiile de mici dimensiuni și proiectele demonstrative sunt exceptate de la procedurile de licitație.

(8) Schemele de sprijin pot stabili mecanisme care să asigure diversificarea regională a utilizării energiei electrice din surse regenerabile, în special pentru a asigura integrarea sistemelor într-un mod rentabil.

(9) Procedurile de licitație se pot limita la anumite tehnologii, atunci când deschiderea schemelor de sprijin tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile ar conduce la un rezultat nesatisfăcător, având în vedere:

(10) Atunci când se acordă sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile printr-o procedură de licitație, pentru a asigura o rată ridicată de realizare a proiectelor:

(11) Informările privind noile scheme de sprijin se efectuează prin afișarea pe pagina de internet a administratorului schemei, respectiv a ministerului de resort.

(12) Ministerul de resort stabilește cadrul de reglementare, care poate include scheme de sprijin și măsuri de facilitare a contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile și care permite implementarea energiei electrice din surse regenerabile la un nivel care să fie în concordanță cu contribuția la nivel național și într-un ritm corelat cu traiectoria orientativă a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut, stabilită în PNIESC.

(13) În aplicarea prevederilor alin. (12) , ministerul de resort, în colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica - S.A., denumită în continuare CNTEE Transelectrica - S.A., și operatorii de distribuție concesionari, analizează și elimină barierele identificate în vederea asigurării unui nivel ridicat de aprovizionare cu energie din surse regenerabile, inclusiv pe cele legate de procedurile de acordare a autorizațiilor și dezvoltarea infrastructurii de transport, de distribuție și de stocare necesare, inclusiv stocarea energiei în același amplasament.

(14) În vederea elaborării cadrului prevăzut la alin. (12) , ministerul de resort colaborează cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE și ține cont de cantitatea suplimentară de energie electrică din surse regenerabile necesară pentru a răspunde cererii în sectorul transporturilor, al industriei, al încălzirii și răcirii clădirilor, precum și pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică.

(15) În cuprinsul PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima autoritățile prevăzute la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2023 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a Regulamentului (UE) 2022/2.299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de punere în aplicare în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, pot include un rezumat al politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului prevăzut la alin. (12) și, respectiv, o evaluare a punerii lor în aplicare.

(1) În conformitate cu art. 7-13 , în vederea deschiderii schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile, ministerul de resort poate propune Guvernului:

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) , România, prin ministerul de resort:

(3) În cazul deschiderii accesului la schemele de sprijin pentru producători situați în alte state membre, România încheie acorduri asupra principiilor unei astfel de participări. Aceste acorduri cuprind cel puțin principiile alocării energiei electrice din surse regenerabile care face obiectul sprijinului transfrontalier.

(1) Fără a aduce atingere adaptărilor necesare pentru respectarea dispozițiilor de la art. 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene , nivelul și condițiile aferente sprijinului acordat proiectelor privind energia din surse regenerabile nu sunt revizuite într-un mod care să aibă un impact negativ asupra drepturilor acordate prin acest sprijin și să submineze viabilitatea economică a proiectelor care au beneficiat deja de sprijin.

(2) Nivelul sprijinului se poate ajusta în conformitate cu criterii obiective, cu condiția ca aceste criterii să fie stabilite în proiectul original al schemei de sprijin.

(3) Ministerul de resort publică pe pagina sa de internet un calendar care anticipează alocarea estimată a sprijinului financiar.

(4) Calendarul va include:

(5) Calendarul se actualizează anual sau atunci când este necesar, pentru a reflecta evoluțiile recente ale pieței sau alocarea preconizată a sprijinului financiar.

(6) Evaluarea eficacității schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile și efectele distributive majore ale acestora asupra diferitelor grupuri de consumatori și asupra investițiilor se realizează cel puțin o dată la cinci ani și se include în actualizările relevante ale planului național integrat privind energia și clima și în rapoartele intermediare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1.999.

(1) Consumul final brut de energie din surse regenerabile se calculează ca suma următoarelor:

(2) În ceea ce privește alin. (1) lit. a) , b) sau c) , gazul și energia electrică din surse regenerabile se iau în considerare doar o dată la calcularea ponderii consumului final brut de energie din surse regenerabile.

(2¹) Energia produsă din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se contabilizează în sectorul în care este consumată: al energiei electrice, al încălzirii și răcirii sau al transporturilor.

(2²) Ministerul de resort împreună cu autoritățile competente din alte state membre UE pot conveni, prin intermediul unui acord de cooperare, să contabilizeze toți sau o parte din combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică consumați într-un stat membru în ponderea consumului final brut de energie din surse regenerabile în statul membru în care sunt produși combustibilii respectivi.

(2³) Pentru a verifica faptul că aceiași combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică nu sunt contabilizați atât în statul membru în care sunt produși, cât și în statul membru în care sunt consumați și pentru a înregistra cantitatea contabilizată, ministerul de resort notifică Comisiei acordul prevăzut la alin. (2²) .

(2⁴) Acordul de cooperare încheiat în temeiul prevederilor alin. (2²) va include cantitatea totală de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică care urmează să fie luată în calcul pentru fiecare stat membru și data la care acordul de cooperare intră în vigoare.

(3) În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (3) , biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă care nu respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin (6)-(13) nu se iau în considerare.

(4) În sensul alin. (1) lit. a) :

(5) În sensul alin. (1) lit. b) :

(6) În sensul alin. (1) lit. c) se aplică următoarele cerințe:

(7) Ponderea energiei din surse regenerabile se calculează ca fiind consumul final brut de energie din surse regenerabile împărțit la consumul final brut de energie provenită din toate sursele de energie, exprimat ca procent.

(8) În calculul prevăzut la alin. (7) , suma prevăzută la alin. (1) se ajustează în conformitate cu art. 8 , 10 , 12 și 13 .

(9) La calcularea consumului final brut de energie, în scopul măsurării respectării de către acesta a obiectivelor și a traiectoriei orientative stabilite în prezenta ordonanță de urgență, cantitatea de energie consumată în sectorul aviației, ca proporție din consumul final brut de energie, se consideră a nu fi mai mare de 6,18%.

(10) Metodologia și definițiile utilizate la calcularea ponderii energiei din surse regenerabile sunt cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei.

(11) Institutul Național de Statistică asigură coerența informațiilor statistice utilizate în calculul ponderii energiei din surse regenerabile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 și a informațiilor statistice raportate Comisiei Europene în temeiul acestui regulament.

(1) În conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2.003 al Comisiei din 6 august 2021 de completare a Directivei (UE) 2018/2.001 a Parlamentului European și a Consiliului prin instituirea platformei Uniunii de dezvoltare a energiei din surse regenerabile, ministerul de resort poate conveni și stabili transferul statistic al unei cantități specificate de energie din surse regenerabile din România către un alt stat membru sau din alt stat membru către România. Cantitatea transferată:

(2) Pentru a facilita transferurile statistice în conformitate cu alin. (1) , ministerul de resort poate transmite, pe bază voluntară, pe Platforma Uniunii de dezvoltare a surselor regenerabile, date anuale cu privire la contribuția națională la obiectivul Uniunii Europene sau orice valoare de referință stabilită pentru monitorizarea progreselor înregistrate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999, inclusiv cantitatea care se preconizează că nu va fi îndeplinită sau cantitatea cu care se preconizează că va depăși contribuția, precum și o indicare a prețului la care poate fi acceptat să se transfere eventuala producție excedentară de energie din surse regenerabile de la sau către alt stat membru.

(3) Acordurile prevăzute la alin. (1) și (2) pot avea o durată de un an calendaristic sau mai mulți. Astfel de înțelegeri:

(4) Transferurile intră în vigoare după ce toate statele membre implicate în transfer au notificat transferul Comisiei Europene sau după ce au fost îndeplinite toate condițiile de compensare pe platforma Uniunii Europene de dezvoltare a surselor regenerabile.

(1) Ministerul de resort aduce la cunoștința Guvernului posibilitatea cooperării cu alte state membre în cadrul tuturor tipurilor de proiecte comune cu privire la producerea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile. O astfel de cooperare poate implica operatori privați.

(1¹) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort inițiază un cadru de cooperare destinat dezvoltării proiectelor comune pentru producerea de energie din surse regenerabile, care prevede unul sau mai multe acorduri cu unul sau mai multe state membre, sub rezerva următoarelor:

(1²) Identificarea proiectelor comune privind energia din surse regenerabile offshore este corelată cu nevoile identificate în planurile strategice la nivel înalt de dezvoltare a rețelei offshore integrate pentru fiecare bazin maritim menționat la art. 14 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului și în planul pe zece ani de dezvoltare a rețelei la nivelul Uniunii Europene menționat la art. 30 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019.

(1³) În realizarea proiectelor comune, ministerul de resort:

(1⁴) La data intrării în vigoare a acordurilor de cooperare prevăzute la alin. (1¹) , ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autoritățile competente, notifică Comisia cu privire la acordurile de cooperare încheiate în temeiul prevederilor alin. (1¹) , inclusiv cu privire la data la care se preconizează că proiectele vor deveni operaționale; se consideră că proiectele finanțate prin contribuții naționale în cadrul mecanismului Uniunii Europene de finanțare a energiei din surse regenerabile instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.294 al Comisiei îndeplinesc obligațiile menționate la alin. (1¹) pentru statele membre implicate.

(2) Ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autoritățile competente, informează Comisia Europeană cu privire la proporția sau cantitatea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile de energie, produsă în cadrul oricărui proiect comun de pe teritoriul României, care a fost pus în funcțiune după data de 25 iunie 2009, sau de capacitatea crescută a unei instalații care a fost modernizată după data respectivă, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a unui alt stat membru cu care s-a încheiat proiectul comun.

(3) Notificarea prevăzută la alin. (2) :

(4) Durata unui proiect comun astfel cum se prevede la prezentul articol se poate prelungi dincolo de anul 2030.

(5) O notificare efectuată în temeiul acestui articol nu este modificată sau retrasă fără acordul comun al statului membru care efectuează notificarea și al statului membru identificat în conformitate cu alin. (3) lit. c) .

(1) Pe baza obiectivelor orientative privind producerea de energie din surse regenerabile offshore care urmează să fie utilizată în bazinul maritim, identificate în conformitate cu art. 14 din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022, ministerul de resort publică informații cu privire la volumele de energie din surse regenerabile offshore pe care intenționează să le realizeze prin licitații, ținând seama de fezabilitatea tehnică și economică a infrastructurii rețelei și de activitățile care au deja loc.

(2) Autoritățile competente alocă spațiu pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore în planurile lor de amenajare a spațiului maritim, ținând cont de activitățile care au deja loc în zonele afectate și de regimul de protecție al ariilor respective.

(3) Autoritățile competente asigură reducerea complexității și creșterea eficienței și transparenței procedurii de acordare a autorizațiilor pentru proiectele comune privind energia din surse regenerabile offshore.

(4) În vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alin. (3) , autoritățile competente:

(1) În cazul realizării de proiecte comune, în conformitate cu art. 9 , în termen de trei luni de la sfârșitul fiecărui an din cadrul perioadei prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. d) , ministerul de resort transmite o scrisoare de notificare Comisiei Europene în care precizează:

(2) Scrisoarea de notificare este transmisă atât statului membru în favoarea căruia a fost făcută notificarea, cât și Comisiei Europene.

(3) Cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (1) lit. b) :

(1) Ministerul de resort poate propune Guvernului posibilitatea ca individual sau împreună cu alte state membre, prin acorduri comune cu terțe țări, să coopereze în realizarea unor proiecte referitoare la producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. O astfel de cooperare poate implica operatori privați și se desfășoară cu respectarea deplină a dreptului internațional.

(2) Energia electrică din surse regenerabile produsă într-o țară terță este luată în considerare în scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(3) Cerința prevăzută la lit. a) se consideră a fi îndeplinită dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(4) În sensul alin. (4) , România poate depune la Comisia Europeană, prin ministerul de resort, o cerere, în vederea luării în considerare a energiei electrice din surse regenerabile produse și consumate într-o țară terță, în contextul construcției unei linii de interconexiune, cu termen de execuție ce poate depăși 31 decembrie 2030, între România și o țară terță, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(5) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene proporția sau cantitatea de energie electrică produsă de orice instalație pe teritoriul unei țări terțe, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a României în sensul prezentei ordonanțe de urgență. Această proporție sau cantitate nu depășește proporția sau cantitatea exportată efectiv către Uniunea Europeană și consumată în Uniunea Europeană, corespunde cantității prevăzute la alin. (3) lit. a) și b) și întrunește condițiile prevăzute la lit. a) de la alineatul respectiv. Notificarea se transmite dacă obiectivul național global ia în considerare respectiva proporție sau cantitate de energie electrică.

(6) Notificarea prevăzută la alin. (4) :

(7) Durata unui proiect comun, astfel cum se prevede la prezentul articol, se poate prelungi și după 31 decembrie 2030.

(8) O notificare efectuată în temeiul prezentului articol poate fi modificată sau retrasă dacă există un acord comun între România, care efectuează notificarea, și țara terță care a confirmat proiectul comun în conformitate cu alin. (5) lit. d) .

(1) În termen de 12 luni de la sfârșitul fiecărui an din cadrul perioadei specificate la art. 11 alin. (5) lit. c) , România, prin ministerul de resort, transmite o scrisoare de notificare în care precizează:

(2) În temeiul alin. (1) , România transmite scrisoarea de notificare Comisiei Europene și țării terțe care a confirmat proiectul în conformitate cu art. 11 alin. (6) lit. d) .

(3) În scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, cantitatea de energie electrică din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (1) lit. b) se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderilor de energie din surse regenerabile.

(1) Fără a aduce atingere obligațiilor care revin în temeiul art. 5 , ministerul de resort poate propune Guvernului să instituie în comun sau să își coordoneze parțial schemele naționale de sprijin cu privire la energia din surse regenerabile, cu unul sau mai multe state membre.

(2) În cazul aplicării prevederilor alin. (1) , o anumită cantitate de energie din surse regenerabile produsă pe teritoriul unuia din statele membre participante poate fi considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a altui stat membru participant, cu condiția ca statele membre în cauză:

(3) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene regula de distribuție prevăzută la alin. (2), lit. b) , cel târziu la trei luni de la sfârșitul primului an în care aceasta intră în vigoare.

(4) În termen de trei luni de la sfârșitul fiecărui an, în cazul în care s-a făcut o notificare în temeiul alin. (3) , ministerul de resort transmite o scrisoare de notificare în care precizează cantitatea totală de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile produsă în timpul anului care urmează să fie supus regulii de distribuție.

(5) În scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile, cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (4) este realocată între statele membre în cauză în conformitate cu regula de distribuție notificată.

(1) În sensul art. 9 alin. (2) și al art. 11 alin. (2) lit. b) , unitățile de energie din surse regenerabile rezultate în urma creșterii puterii unei instalații se consideră ca fiind produse de o instalație separată care a fost pusă în funcțiune la data la care a avut loc creșterea puterii.

(2) În cazul centralelor electrice acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi instituit prin Legea nr. 220/2008, republicată , cu modificările și completările ulterioare, orice creștere de putere electrică instalată față de puterea electrică acreditată se consideră ca fiind o instalație separată care a fost pusă în funcțiune la data la care a avut loc creșterea puterii și nu beneficiază de certificate verzi.

(3) Data realizării creșterii de putere prevăzută la alin. (2) se stabilește pe bază de documente justificative, iar în lipsa acestora se consideră ziua următoare datei deciziei de acreditare emise de ANRE.

(4) Pentru situația prevăzută la alin. (2) , energia electrică care beneficiază de certificate verzi se stabilește în baza înregistrărilor grupurilor de măsurare a energiei electrice produse de fiecare etapă/grup din centrala electrică acreditată, citite de către operatorul de rețea la rețeaua căruia este racordată centrala electrică respectivă.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4) , în situația unei retehnologizări/înlocuiri a unor echipamente principale componente ale unui grup/etapă din centrală/centrală electrică acreditată, energia electrică care beneficiază de certificate verzi se stabilește proporțional cu raportul dintre puterea electrică acreditată și puterea electrică total instalată a grupului/etapei din centrala electrică/centrala electrică respectivă, conform reglementărilor ANRE.

(1) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe care se aplică centralelor și rețelelor conexe de transport și de distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile, pentru procesul de transformare a biomasei în biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă sau în alte produse energetice, precum și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în transporturi se asigură că emiterea acestora respectă principiul proporționalități și principiul «eficiența energetică înainte de toate».

(2) Procedurile administrative referitoare la autorizare, certificare și acordare de licențe prevăzute la alin. (1) sunt obiective, transparente și proporționale, nu fac discriminare între solicitanți și țin pe deplin seama de particularitățile fiecăreia dintre tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile.

(3) Taxele administrative plătite de consumatori, de urbaniști, de arhitecți, de constructori și de instalatorii și furnizorii de echipamente și de sisteme sunt transparente și stabilite în funcție de costuri.

(4) Pentru instalațiile descentralizate și pentru producerea și stocarea energiei din surse regenerabile se stabilesc proceduri de autorizare simplificate, inclusiv printr-o procedură de notificare simplă.

(5) Prin personalul propriu sau consultant de specialitate, autoritățile publice și entitățile emitente abilitate să emită avize, autorizații și acorduri definesc toate specificațiile tehnice care trebuie respectate de echipamentele și de sistemele din domeniul energiei din surse regenerabile pentru a putea beneficia de schemele de sprijin și pentru a fi eligibile în cadrul achizițiilor publice.

(6) În cazul în care există oricare dintre următoarele specificații tehnice: standarde armonizate, alte standarde europene, documente de standardizare europeană, stabilite de organismele de standardizare europene, specificațiile tehnice naționale se exprimă în raport cu acestea; se acordă prioritate standardelor armonizate ale căror referințe au fost publicate.

(6¹) În absența acestora, se utilizează alte standarde armonizate și standarde europene, în această ordine.

(7) Specificațiile tehnice în cauză nu prevăd în ce caz este necesară certificarea echipamentelor și a sistemelor și nu constituie o barieră în calea bunei funcționări a pieței interne.

(7¹) Ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre, promovează testarea de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile pentru a produce, a partaja și a stoca energie din surse regenerabile prin proiecte-pilot. Aceste proiecte se desfășoară într-un mediu real, pentru o perioadă limitată de timp și includ garanții adecvate pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de energie electrică și pentru a evita impactul disproporționat asupra funcționării pieței interne.

(7²) Ministerul de resort asigură, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre, promovarea testării tehnologiilor inovatoare în domeniul gazelor din surse regenerabile, inclusiv hidrogen pentru a produce, a partaja, a stoca gaze din surse regenerabile și hidrogen prin proiecte-pilot într-un mediu real, pentru o perioadă limitată în timp, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene aplicabil și însoțite de garanții adecvate, respectiv standarde, norme de siguranță și norme tehnice, pentru a garanta funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de hidrogen și pentru a evita impactul disproporționat asupra funcționării pieței interne a gazelor naturale, gazelor din surse regenerabile și a hidrogenului.

(7³) Pentru activitățile prevăzute la alin. (7²) , ministerul de resort colaborează cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă - INSEMEX Petroșani, Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat - ISCIR, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului, INCDPM, operatori economici și alte instituții de profil, inclusiv universitățile cu activitate specifică în domeniul hidrogenului, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre.

(7⁴) Operatorul de transport și de sistem, operatorii de distribuție și operatorii de rețele de hidrogen elaborează și publică normele tehnice și de siguranță pentru a garanta funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de hidrogen. În vederea publicării acestor norme, operatorii solicită un aviz prealabil obligatoriu din partea ANRE.

(8) Autoritățile publice responsabile de proiectarea, construirea și renovarea infrastructurii urbane, a zonelor industriale, comerciale sau rezidențiale și a infrastructurii energetice, inclusiv rețele electrice, de termoficare centralizată și răcire, de gaze naturale și de combustibili alternativi, emit dispoziții care:

(9) Autoritățile administrației publice locale includ în planurile lor de infrastructură urbană, în special, încălzirea și răcirea din surse regenerabile, acolo unde este cazul, și se consultă cu operatorii de rețea pentru a se ține cont de impactul pe care îl au asupra planurilor operatorilor de dezvoltare a infrastructurii, programele vizând eficiența energetică și participarea activă a cererii, precum și dispozițiile specifice legate de autoconsumul de surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile.

(10) Abrogat.

(11) Abrogat.

(12) Abrogat.

(13) Abrogat.

(14) Până la data de 31 decembrie 2026, ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, evaluează barierele normative și administrative, adoptă, dacă este cazul, reglementări specifice pentru a îndepărta obstacolele nejustificate privind contractele de achiziție a energiei din surse regenerabile încheiate pe termen lung și promovează utilizarea acestora. În cadrul evaluării se au în vedere și modalitățile de reducere a riscurilor financiare asociate acestora, precum utilizarea garanțiilor pentru credite.

(15) Contractele de achiziție de energie din surse regenerabile nu fac obiectul unor proceduri sau taxe discriminatorii sau disproporționate, iar garanțiile de origine asociate pot fi transferate cumpărătorului de energie din surse regenerabile în conformitate cu prevederile art. 19 .

(16) Ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, se asigură că nu există bariere nejustificate pe piețele interne ale hidrogenului în ceea ce privește intrarea pe piață, ieșirea de pe piață, accesul la sistem, comercializarea hidrogenului și operarea sistemului de hidrogen.

(17) Ministerul de resort descrie politicile și măsurile care promovează optarea pentru contracte de achiziție de energie din surse regenerabile în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima transmise. În rapoartele intermediare respective ministerul de resort indică, de asemenea, cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacționată prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile.

(18) ANRE monitorizează cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacționată prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile și, la solicitarea ministerului de resort, ANRE pune la dispoziție informațiile solicitate relevante în vederea respectării prevederilor alin. (17) .

(1) Ponderea națională orientativă de energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere se stabilește în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005, republicată , cu modificările și completările ulterioare, astfel încât în anul 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor să contribuie la obiectivul Uniunii Europene care reprezintă cel puțin 49% din consumul final de energie din clădiri în anul 2030.

(2) Ponderea națională orientativă prevăzută la alin. (1) și ponderea de energie din surse regenerabile preluată din rețea în consumul final de energie în sectorul clădirilor la nivelul anului 2030, precum și informații referitoare la modul în care se intenționează să se realizeze obiectivul menționat la alin. (1) sunt incluse în actualizarea PNIESC, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2023 .

(3) Ministerul de resort și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pot contabiliza căldura și răcoarea reziduală în vederea atingerii ponderii naționale orientative stabilite până la o limită de 20%; în cazul în care decid să facă acest lucru, ponderea națională estimată crește cu jumătate din procentajul de căldură și răcoare reziduală luat în calcul în respectiva pondere.

(4) Legislația națională specifică din domeniul construcțiilor, precum și schemele de sprijin conțin măsuri care să sprijine creșterea ponderii de utilizare în parcul imobiliar a energiei electrice și a încălzirii și răcirii din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, precum și a energiei din surse regenerabile preluate din rețea.

(5) Măsurile menționate la alin. (4) pot include măsuri naționale referitoare la creșteri substanțiale ale autoconsumului de energie din surse regenerabile, ale comunităților de energie din surse regenerabile, ale stocării locale a energiei, ale reîncărcării inteligente și reîncărcării bidirecționale, ale altor servicii de flexibilitate, cum ar fi consumul dispecerizabil, și în combinație cu îmbunătățiri ale eficienței energetice legate de cogenerare și renovări majore care măresc numărul de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și de clădiri care depășesc cerințele minime de performanță energetică prevăzute în Legea nr. 372/2005, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(6) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile prevăzută la alin. (1) , prin legislația națională specifică din domeniul construcțiilor și prin reglementările tehnice elaborate în aplicarea acesteia de către autoritatea de reglementare competentă, și, după caz, prin schemele de sprijin, sunt stabilite nivelurile minime de utilizare a energiei din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, precum și preluată din rețea, utilizată în clădirile noi și în cele existente ce fac obiectul unei renovări majore sau al unei intervenții la sistemele tehnice ale clădirii, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere economic, tehnic și funcțional; nivelurile minime pot fi realizate, printre altele, și prin intermediul încălzirii și răcirii centralizate eficiente.

(7) În cazul în care prevederile alin. (6) sunt incompatibile cu natura și obiectivul principal al activităților sistemului de apărare național sau cu materialele utilizate exclusiv în scopuri militare, clădirile existente ale acestuia sunt exceptate de la prevederile alin. (6) .

(8) Clădirile din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de acestea, respectă prevederile art. 6 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 17 din Legea nr. 372/2005, republicată , cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile.

(9) Obiectivul menționat la alin. (1) poate fi îndeplinit inclusiv prin utilizarea acoperișurilor clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat de către părți terțe pentru instalații care produc energie din surse regenerabile.

(10) Autoritățile locale cooperează cu comunitățile de energie din surse regenerabile în sectorul clădirilor, inclusiv în cadrul procesului de achiziții publice.

(11) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile, ministerul de resort și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației promovează utilizarea sistemelor și echipamentelor de încălzire și răcire din surse regenerabile și tehnologiilor inovatoare, respectiv sistemele și echipamentele de încălzire și răcire inteligente bazate pe surse regenerabile care sunt electrificate, completate, după caz, cu gestionarea inteligentă a consumului de energie în clădiri.

(12) În sensul alin. (11) , se utilizează toate măsurile, instrumentele și stimulentele adecvate, inclusiv etichetele energetice dezvoltate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, cu modificările și completările ulterioare, certificatele de performanță energetică stabilite și alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivelul Uniunii Europene sau la nivel național; se asigură furnizarea de informații privind soluțiile alternative din surse regenerabile, cu un grad de eficiență ridicat din punct de vedere energetic, precum și privind instrumentele financiare și stimulentele disponibile pentru a promova creșterea ratei de înlocuire a sistemelor vechi de încălzire și trecerea într-o proporție mai mare la soluții bazate pe energie din surse regenerabile.

(1) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE, Autoritatea Navală Română, CNTEE Transelectrica - S.A., Ministerul Apărării Naționale și operatorii de distribuție concesionari și autoritățile publice locale efectuează o cartografiere coordonată pentru implementarea energiei din surse regenerabile pe teritoriul României, cu scopul de a identifica potențialul intern și zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cum ar fi rețelele și instalațiile de stocare, inclusiv stocarea termică, care sunt necesare pentru a acoperi cel puțin contribuțiile naționale la obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru anul 2030.

(2) În acest scop autoritățile competente pot utiliza sau se pot baza pe documente sau planuri existente de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice generale, inclusiv pe planurile de amenajare a spațiului maritim, studii și cercetări existente.

(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, administratorii aerodromurilor civile certificate și ROMATSA pun la dispoziția ministerului de resort informațiile aeronautice care să faciliteze identificarea zonelor de suprafață terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cu respectarea obiectivului de a asigura siguranța și securitatea aviației și fără a aduce atingere suveranității depline și exclusive asupra spațiului aerian național, precum și reglementărilor specifice referitoare la apărare, ordine și securitate națională.

(4) Secretariatul General al Guvernului asigură coordonarea între toate autoritățile și entitățile naționale și locale relevante, în ceea ce privește cartografierea zonelor necesare.

(5) Zonele prevăzute la alin. (1) sunt stabilite proporțional cu traiectoriile estimate și cu capacitatea instalată totală planificată pentru fiecare tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile, stabilite în actualizarea PNIESC luând în considerare centralele existente producătoare de energie din surse regenerabile și mecanismele de cooperare aferente zonelor respective.

(6) În scopul identificării zonelor menționate la alin. (1) se iau în considerare, în special:

(7) Autoritățile administrației publice locale favorizează utilizările multiple ale zonelor menționate la alin. (1) , proiectele privind energia din surse regenerabile trebuind să fie compatibile cu utilizările preexistente ale zonelor respective.

(8) Autoritățile prevăzute la alin. (1) revizuiesc periodic și, atunci când este necesar, actualizează zonele menționate la același alineat, în special în contextul actualizării PNIESC.

(1) Până la data de 31 decembrie 2026, planul sau planurile prin care se desemnează ca subcategorie a zonelor menționate la art. 15² alin. (1) zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru unul sau mai multe tipuri de surse regenerabile de energie se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.

(2) În elaborarea planurilor prevăzute la alin. (1) instalațiile de ardere pe bază de biomasă și hidrocentralele pot fi excluse.

(3) În planurile prevăzute la alin. (1) :

(4) Autoritățile cu competențe în acordarea de autorizații stabilesc norme adecvate pentru zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile în ceea ce privește măsurile de atenuare efective care trebuie adoptate pentru instalarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile și a stocării energiei în același amplasament, precum și pentru activele necesare pentru racordarea unor astfel de centrale și stocări la rețea, cu scopul de a evita sau, dacă nu este posibil, de a reduce în mod semnificativ impactul negativ asupra mediului care poate apărea, asigurându-se, după caz, că măsurile de atenuare adecvate sunt aplicate în mod proporțional și în timp util pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute la art. 28 alin. (1 )-( 11) , art. 31 , art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, și la art. 21 din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, pentru a evita deteriorarea și a obține o stare ecologică bună sau un potențial ecologic bun.

(5) Normele prevăzute la alin. (4) sunt orientate către particularitățile fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile identificate, către tipul sau tipurile de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile care urmează să fie implementate în fiecare zonă și către impactul identificat asupra mediului.

(6) Respectarea normelor menționate la alin. (4) și punerea în aplicare a măsurilor de atenuare adecvate de către proiectele individuale conduc la prezumția că proiectele nu încalcă dispozițiile respective, fără a aduce atingere art. 16¹ alin. (9)-(21) .

(7) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce privește eficacitatea lor, autoritățile competente pot permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiția ca eficacitatea acestor măsuri să fie monitorizată îndeaproape și să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace.

(8) În cadrul planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la alin. (1) sunt prezentate rezultatele evaluărilor efectuate pentru identificarea fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile desemnate pe baza criteriilor stabilite și pentru identificarea măsurilor de atenuare adecvate.

(9) Înainte de adoptare, planurile de desemnare a zonelor de accelerare a proiectelor privind energia din surse regenerabile sunt supuse unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare, și, dacă sunt susceptibile de a avea un impact semnificativ asupra siturilor Natura 2000, sunt supuse evaluării adecvate în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(10) Zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile stabilite în planurile menționate la alin. (1) sunt dimensionate luând în considerare particularitățile și cerințele tipului sau tipurilor de tehnologie pentru care se instituie zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, iar dimensiunea combinată a respectivelor zone să fie semnificativă și să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite.

(11) Planurile care desemnează zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile se publică și se revizuiesc periodic, după caz, în special în contextul actualizării PNIESC.

(12) Autoritățile prevăzute la art. 15² alin. (1) stabilesc drept zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile zone specifice care au fost deja desemnate drept zone adecvate pentru o implementare accelerată a uneia sau mai multor tipuri de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoare condiții:

(13) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe pe întreg lanțul de autorizare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile aplică procedurile de acordare a autorizațiilor, cu respectarea termenelor menționate la art. 16¹ , proiectelor individuale din zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile.

(1) În procesul de elaborare a planului/planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la art. 15³ alin. (1) se asigură participarea publicului, în special a publicului afectat sau care ar putea fi afectat de desemnarea acestor tipuri de zone, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 , cu modificările ulterioare.

(2) Autoritățile administrației publice locale promovează acceptarea publică a proiectelor privind energia din surse regenerabile prin participarea directă și indirectă a comunităților locale la proiectele respective.

(1) Desemnarea unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică, luând în considerare și planul/planurile prevăzut/prevăzute la art. 15³ alin. (1) , se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în colaborare cu CNTEE Transelectrica - S.A. și cu operatorii de distribuție concesionari; zonele desemnate respectă prevederile avizului de mediu aferent planului/planurilor, astfel încât dezvoltarea proiectelor are impact redus asupra mediului sau un astfel de impact poate fi atenuat în mod corespunzător sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, compensat.

(2) Scopul desemnării unor astfel de zone este de a sprijini și completa zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Aceste planuri trebuie:

(3) Prin derogare de la art. 7 alin. (1) , art. 9 alin. (2) , pct. 20 din anexa nr. 1 și pct. 3 lit. b) din anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, și prin derogare de la art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, în cazul proiectelor de importanță națională în domeniul energiei electrice, inclusiv în cazul în care acest lucru este necesar pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor privind clima și energia din surse regenerabile, proiectele de rețea și de stocare necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică pot fi exceptate de la evaluarea impactului asupra mediului, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 , de la o evaluare a implicațiilor acestora pentru siturile Natura 2000, în temeiul prevederilor art. 28 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca proiectul respectiv să fie situat într-o zonă de infrastructură dedicată desemnată în conformitate cu alin. (1) și să respecte normele stabilite, inclusiv măsurile proporționale de atenuare care urmează să fie adoptate, în conformitate cu alin. (2) .

(4) Derogarea prevăzută la alin. (3) poate fi acordată și în cazul zonelor de infrastructură desemnate după data de 20 noiembrie 2025, dar nu mai târziu de 20 noiembrie 2026, în cazul în care acestea au făcut obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 , cu modificările ulterioare.

(5) Derogarea de la alin. (3) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede în Legea nr. 292/2018 .

(6) În aplicarea prevederilor alin. (4) , Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor elaborează și aprobă, prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, o procedură de examinare a proiectelor care sunt situate în zone de infrastructură dedicate. O astfel de procedură de examinare se bazează pe datele existente obținute în cadrul evaluării de mediu, efectuată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 , cu modificările ulterioare.

(7) În cadrul procedurii de examinare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate cere solicitantului să furnizeze informații suplimentare disponibile.

(8) Procedura de examinare menționată la alin. (6) trebuie finalizată în termen de 30 de zile de la aprobarea planului/planurilor de desemnare a unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică.

(9) Autoritățile competente prevăzute la alin. (1) pot excepta proiectele de rețea și de stocare, în temeiul prevederilor alin. (3)-(5) , de la evaluările menționate la alin. (3) , ca urmare a efectuării procedurii de examinare menționate la alin. (6) de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

(10) Scopul procedurii de examinare menționate la alin. (6) este de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiecte să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor de infrastructură dedicate, efectuate în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 , cu modificările ulterioare, și, după caz, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(11) În cazul în care procedura de examinare concluzionează că este foarte probabil ca un proiect să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, astfel cum se menționează la alin. (10) , Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe baza datelor existente, aplică măsuri de atenuare adecvate și proporționale pentru a aborda respectivele efecte.

(12) În cazul în care nu este posibil să fie aplicate astfel de măsuri de atenuare, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor aplică entității care dezvoltă proiectul măsuri compensatorii adecvate pentru a contracara efectele respective, care, dacă nu sunt disponibile alte măsuri compensatorii proporționale, pot lua forma unei compensații financiare pentru programele de protecție a speciilor, cu scopul de a asigura sau a îmbunătăți starea de conservare a celor afectate.

(13) În cazul în care integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică necesită un proiect pentru a consolida infrastructura de rețea în zonele de infrastructură dedicate sau în afara acestora, iar un astfel de proiect face obiectul unei proceduri de examinare desfășurate în temeiul prevederilor alin. (6)-(10) , al unei analize a necesității de a supune proiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018 , o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potențiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparație cu infrastructura de rețea originală.

(1) Procedurile de acordare a autorizațiilor vizează toate autorizațiile administrative relevante pentru construirea, retehnologizarea și exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv cele care combină diferite surse regenerabile de energie, pompele de căldură și stocarea energiei în același amplasament, inclusiv instalațiile de producere a energiei electrice și termice, precum și activele necesare pentru conectarea unor astfel de centrale, pompe de căldură și stocări la rețea și pentru integrarea energiei din surse regenerabile în rețelele de încălzire și de răcire, inclusiv autorizațiile de racordare la rețea și, atunci când sunt necesare, evaluările de impact asupra mediului.

(2) Procedura de acordare a autorizațiilor cuprinde toate etapele administrative, de la confirmarea caracterului complet al cererii de acordare a autorizației în conformitate cu alin. (3) și (4) , până la notificarea deciziei finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizației de către autoritatea competentă relevantă.

(3) În termen de 30 de zile de la primirea unei cereri de acordare a unei autorizații, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile amplasate în zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, și de 45 de zile, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile amplasate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, autoritățile administrației publice locale implicate în procesul de autorizare confirmă caracterul complet al cererii sau, în cazul în care un solicitant nu a transmis toate informațiile necesare pentru prelucrarea cererii, acestea cer solicitantului să depună o cerere completă, fără întârzieri nejustificate. În sensul prezentei ordonanțe de urgență, data confirmării caracterului complet al cererii de către autoritățile administrației publice locale implicate în procesul de autorizare reprezintă începutul procedurii de acordare a autorizațiilor.

(4) Oficiul pentru Licență Industrială - Punctul de contact unic electronic - asistă solicitantul pe întreg parcursul procedurii administrative de solicitare și de acordare a autorizațiilor. Solicitantul nu este nevoit să contacteze decât un singur punct de contact pe durata întregii proceduri. Punctul de contact unic electronic asistă solicitantul pe tot parcursul procedurii administrative de depunere a cererilor de acordare a autorizației, inclusiv în etapele privind protecția mediului, în mod transparent, până în momentul emiterii uneia sau mai multor decizii la finalul procedurii de acordare a autorizației, furnizează solicitantului toate informațiile necesare și implică, atunci când este cazul, și alte autorități.

(5) În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 140/2022 privind licența industrială unică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/2023 , cu modificările și completările ulterioare, Oficiul pentru Licență Industrială prin Punctul de contact unic electronic se asigură că autoritățile competente pun în aplicare termenele pentru procedurile de acordare a autorizațiilor stabilite prin prezenta ordonanță de urgență.

(6) Solicitanții pot depune documentele relevante și în format digital.

(7) În vederea aplicării alin. (6) , până la data de 21 noiembrie 2025, autoritățile competente se asigură că toate procedurile de acordare a autorizațiilor pot fi efectuate în format electronic.

(8) Prin Punctul de contact unic electronic este pus la dispoziție un serviciu public de informare, consiliere tehnică și sprijin pentru dezvoltatorii de centrale producătoare de energie din surse regenerabile și informațiile respective sunt publicate online, abordând, de asemenea, în mod distinct, proiectele privind energia regenerabilă de mici dimensiuni, proiectele prosumatorilor de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile.

(9) Informațiile disponibile online indică punctul de contact relevant pentru cererea în cauză.

(10) Autoritățile competente asigură accesul solicitanților și publicului larg la proceduri simple pentru soluționarea litigiilor privind procedura de acordare a autorizațiilor, precum și a autorizațiilor de construire și de exploatare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv, atunci când este cazul, la mecanisme alternative de soluționare a litigiilor.

(11) În contextul unui proiect de dezvoltare a unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile, al racordării centralei respective la rețea și al activelor necesare pentru a dezvolta rețelele de infrastructură energetică necesare pentru a integra energia din surse regenerabile în sistem, modalitățile de atac administrative și judiciare, inclusiv cele legate de aspectele de mediu, fac obiectul celei mai rapide proceduri administrative și judiciare disponibile la nivelul național, regional și local relevant.

(12) Autoritățile publice responsabile prevăzute la art. 24³ din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, asigură în bugetele proprii resursele necesare pentru a facilita procedura de obținere a autorizațiilor, pentru a asigura personal calificat, pentru perfecționarea și recalificarea acestuia în conformitate cu capacitatea instalată planificată de producere a căldurii și răcorii din surse regenerabile prevăzută în actualizarea PNIESC.

(13) Cu excepția cazului în care coincide cu alte etape administrative ale procedurii de acordare a autorizațiilor, durata procedurii de acordare a autorizațiilor nu include:

(14) Deciziile rezultate din procedurile de acordare a autorizațiilor sunt puse la dispoziția publicului în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările ulterioare.

(1) În zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, procedura de acordare a autorizațiilor menționată la art. 16 alin. (1) și (2) :

(2) În cazul unor circumstanțe excepționale termenele prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite o singură dată, cu cel mult șase luni, printr-o decizie motivată emisă de autoritatea competentă. Decizia de prelungire trebuie să specifice în mod clar circumstanțele excepționale care justifică prelungirea, să fie susținută prin documente oficiale și să includă motivele obiective care au condus la această măsură, precum și impactul asupra termenului inițial.

(3) În zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, procedura de acordare a autorizațiilor, inclusiv racordarea la rețea:

(4) Atunci când se justifică în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale, din motive imperative de siguranță, când proiectul de retehnologizare are un impact substanțial asupra rețelei sau asupra puterii dimensiunii sau performanței inițiale a instalației, termenele de șase luni prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) pot fi prelungite cu cel mult trei luni, iar termenul de 12 luni prevăzut la alin. (3) lit. d) poate fi prelungit cu cel mult șase luni.

(5) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect în mod clar cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul prevăzut la alin. (2) sau în sensul prevăzut la alin. (4) .

(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (9)-(21) , prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (2) și de la anexa nr. 2, pct. 3 lit. a) , b) , d) , h) , i) și pct. 6 lit. c) din Legea nr. 292/2018 , individual sau în corelare cu pct. 13 lit. a) din aceeași anexă la respectiva lege, în ceea ce privește proiectele privind energia din surse regenerabile, noile cereri de acordare a autorizației pentru centrale producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv centrale care combină diferite tipuri de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile și retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, în zonele desemnate ca zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru tehnologia relevantă și stocarea în același amplasament, precum și racordarea unor astfel de centrale și instalații de stocare la rețea pot fi exceptate de la obligația de a efectua o evaluare specifică a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 , cu condiția ca respectivele proiecte să respecte art. 15³ alin. (4) .

(7) Derogarea prevăzută la alin. (6) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede la art. 17 din Legea nr. 292/2018 .

(8) Prin derogare de la art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, proiectele privind energia din surse regenerabile menționate la alin. (1) nu fac obiectul unei evaluări a efectelor lor asupra siturilor Natura 2000, cu condiția ca respectivele proiecte privind energia din surse regenerabile să respecte normele și măsurile stabilite în conformitate cu art. 15³ alin. (4) .

(9) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor efectuează o procedură de examinare a cererilor menționate la alin. (6) .

(10) Procedura de examinare prevăzută la alin. (9) :

(11) În scopul procedurii de examinare menționată la alin. (9) :

(12) Procedura de examinare referitoare la cereri de acordare a autorizațiilor pentru centrale noi producătoare de energie din surse regenerabile se finalizează în termen de 45 de zile de la data depunerii informațiilor suficiente necesare în acest scop.

(13) Prin excepție de la prevederile alin. (12) , în cazul cererilor pentru instalații cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW și al cererilor noi de retehnologizare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, procedura de examinare se finalizează în termen de 30 de zile.

(14) În urma procedurii de examinare, autoritățile competente de mediu autorizează cererile menționate alin. (6) fără obținerea unui nou act de reglementare de la autoritatea competentă pentru protecția mediului.

(15) Prin excepție de la prevederile alin. (14) , autoritatea competentă pentru protecția mediului poate adopta o decizie administrativă, invocând motive corespunzătoare pe baza unor dovezi clare, prin care decide că proiectul este foarte probabil să aibă efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care este situat, care nu pot fi atenuate prin măsurile identificate în planurile de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor sau propuse de dezvoltatorul de proiect.

(16) Autoritatea competentă pentru protecția mediului pune la dispoziția publicului deciziile administrative, inclusiv cea menționată la alin. (15) .

(17) În sensul alin. (15) , astfel de proiecte privind energia din surse regenerabile fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 292/2018 și, dacă este cazul, al unei evaluări în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, care se efectuează în termen de șase luni de la decizia administrativă care identifică probabilitatea ridicată a unor efecte negative neprevăzute semnificative.

(18) Termenul prevăzut la alin. (17) poate fi prelungit cu cel mult șase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale.

(19) În cazul unor circumstanțe justificate, inclusiv în cazul în care este necesar pentru a accelera implementarea energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor în materie de climă și energie din surse regenerabile, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate excepta proiectele eoliene și solare fotovoltaice de la astfel de evaluări.

(20) În cazul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor exceptează proiectele eoliene și solare fotovoltaice de la evaluările respective, operatorul trebuie să adopte măsuri proporționale de atenuare sau, dacă astfel de măsuri de atenuare nu sunt disponibile, măsuri compensatorii, care, în cazul în care alte măsuri compensatorii proporționale nu sunt disponibile, pot lua forma unei compensații monetare, pentru a aborda orice efecte negative.

(21) În cazul în care aceste efecte negative au un impact asupra protecției speciilor, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, operatorul plătește o compensație financiară pentru programele de protecție a speciilor pe durata de funcționare a centralei producătoare de energie din surse regenerabile, pentru a asigura sau a îmbunătăți starea de conservare a speciilor afectate.

(22) În procedura de acordare a autorizațiilor menționată la alin. (1)-(4) , lipsa unui răspuns din partea autorităților competente relevante în termenul stabilit de legislație, etapele administrative privind obținerea de avize, acorduri și altele asemenea, etapele intermediare specifice sunt considerate a fi aprobate tacit în condițiile prevăzute la art. 6 - 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cazului în care proiectul privind energia din surse regenerabile specific face obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor alin. (14)-(21) .

(23) Prevederile alin. (22) nu se aplică deciziilor finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizației, care trebuie să fie explicite.

(24) Autoritățile publice cu competențe în procedurile de autorizare pun la dispoziția publicului toate deciziile în sensul alin. (22) și (23) .

(1) Procedura de acordare a autorizațiilor menționate la art. 16 alin. (1) și (2) :

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite cu cel mult șase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale, inclusiv atunci când acestea necesită perioade prelungite în scopul unei evaluări în temeiul Legii nr. 292/2018 sau al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(3) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul alin. (2) .

(4) În cazul în care este necesară o evaluare a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 292/2018 sau al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, după caz, aceasta se efectuează în cadrul unei proceduri unice care combină toate evaluările relevante pentru un anumit proiect privind energia din surse regenerabile. În cazul în care este necesară o astfel de evaluare a impactului asupra mediului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ținând seama de informațiile furnizate de dezvoltatorul de proiect, emite un îndrumar privind domeniul de aplicare și nivelul de detaliu al informațiilor care trebuie incluse de dezvoltatorul de proiect în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, al cărui domeniu de aplicare nu se extinde ulterior.

(5) În cazul în care un proiect privind energia din surse regenerabile a adoptat măsuri necesare de atenuare, eventuala ucidere sau perturbare a speciilor protejate în temeiul prevederilor art. 31 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, nu este considerată a fi deliberată.

(6) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce privește eficacitatea lor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiția ca eficacitatea acestor măsuri de atenuare să fie monitorizată îndeaproape și să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace.

(7) Procedura de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile care duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15% situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile:

(8) Termenele menționate la alin. (7) pot fi prelungite cu cel mult trei luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale.

(9) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul alin. (8) .

(1) În cazul în care înlocuirea echipamentelor din cadrul unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile nu duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15% și fără a aduce atingere oricărei evaluări a impactului potențial asupra mediului impusă în temeiul prevederilor alin. (2) , procedurile de acordare/modificare a autorizațiilor pentru racordarea la rețeaua de transport sau de distribuție nu depășesc o durată de trei luni de la introducerea cererii adresate operatorului de rețea relevant, cu excepția cazului în care există preocupări justificate în materie de siguranță sau există o incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului.

(2) În cazul în care retehnologizarea unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile face obiectul procedurii de examinare prevăzută la art. 16¹ alin. (9)-(13) , al unei analize a necesității de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018 , o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potențiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparație cu proiectul inițial.

(3) În cazul în care retehnologizarea instalațiilor solare nu implică utilizarea unui spațiu suplimentar și respectă măsurile aplicabile de atenuare a impactului asupra mediului stabilite pentru instalația inițială, proiectul este exceptat de la realizarea procedurii de examinare prevăzută la art. 16¹ alin. (9)-(13) , de la realizarea unei analize a necesității de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau de la realizarea unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018 .

(1) Procedura de acordare a autorizațiilor menționată la art. 16 alin. (1) și (2) pentru instalarea de echipamente de energie solară și stocarea energiei în același amplasament, inclusiv instalații solare integrate în clădiri, în structuri artificiale existente sau viitoare, cu excepția suprafețelor artificiale de apă, nu depășește trei luni, cu condiția ca scopul principal al unor astfel de structuri artificiale să nu fie producerea de energie solară sau stocarea de energie.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 , precum și de la anexa nr. 2, pct. 3 lit. a) și b) , individual sau coroborat cu pct. 13 lit. a) , din respectiva lege, o astfel de instalare de echipamente solare poate fi exceptată, dacă este cazul, de la cerința de a fi supusă unei evaluări specifice a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 .

(3) Ministerul Apărării Naționale poate exclude, printr-un aviz, anumite zone sau structuri de la aplicarea primului alineat din motive legate de interese de apărare națională sau de siguranță.

(4) Proiectele de producție a energiei solare și de stocare a energiei în același amplasament, inclusiv instalații solare integrate în clădiri, realizate în clădiri cu regim juridic de monument istoric se supun avizării de către Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile și procedurile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Procedura de acordare a autorizațiilor pentru instalarea de echipamente de energie solară cu o capacitate mai mică sau egală cu 100 kW, inclusiv pentru prosumatorii de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile, nu depășește o lună.

(6) În absența unui răspuns din partea operatorului de distribuție în termenul stabilit la alin. (5) după depunerea unei cereri complete, operatorul de distribuție emite în termen de cinci zile autorizația respectivă, cu condiția ca capacitatea echipamentelor de energie solară să nu depășească capacitatea existentă a racordării la rețeaua de distribuție.

(7) În cazul în care aplicarea pragului privind capacitatea menționată la alin. (5) generează o sarcină administrativă semnificativă sau afectează exploatarea rețelei de energie electrică, în baza unei analize detaliate, operatorul de distribuție poate aplica un prag privind capacitatea mai scăzut, cu condiția ca acesta să rămână superior valorii de 10,8 kW. Analiza este publicată pe site-ul propriu al operatorului respectiv.

(1) Instalatorii certificați de pompe de căldură au obligația de a raporta către autoritățile publice locale numărul de pompe de căldură instalate, precum și caracteristicile tehnice ale acestora.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , instalatorii de pompe de căldură care montează astfel de echipamente în clădiri publice au obligația de a raporta către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației numărul și capacitatea pompelor de căldură instalate.

(3) Raportarea prevăzută la alin. (1) și (2) se efectuează anual, în luna iunie a fiecărui an, pentru toate instalațiile efectuate în anul anterior în conformitate cu macheta publicată pe site-ul Ministerului Energiei.

(4) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort publică macheta menționată la alin. (3) .

(5) Ministerul de resort va colecta periodic datele înregistrate de către autoritățile publice locale și de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru a le pune la dispoziția publicului.

(6) Pentru instalarea pompelor de căldură cu o putere mai mică de 50 MW, procedura de acordare a autorizațiilor specifice nu depășește o lună.

(7) Pentru instalarea pompelor de căldură cu sursă sol, procedura de acordare a autorizațiilor nu depășește trei luni.

(8) Prin excepție de la cazurile în care există preocupări justificate în materie de siguranță, în care sunt necesare lucrări suplimentare pentru racordările la rețea sau în care există o incompatibilitate tehnică între componentele sistemului, racordările la rețeaua de transport sau de distribuție se vor autoriza de operatorii de rețea în termen de două săptămâni de la notificarea acestora pentru:

(9) Ministerul Apărării Naționale poate exclude, printr-un aviz, anumite zone sau structuri de la aplicarea dispozițiilor alin. (6)-(8) din motive legate de interese de apărare națională sau de siguranță.

(10) Proiectele de instalare a pompelor de căldură realizate în clădiri cu regim juridic de monument istoric se supun avizării de către Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile și procedurile Legii nr. 422/2001, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 până la atingerea neutralității climatice, în sensul prevederilor art. 28 alin. (7) și art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, și Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, autoritățile competente cu atribuții în autorizarea proiectelor de producere a energiei, în cadrul procedurii de acordare a autorizațiilor, planificarea, construcția și exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, racordarea unor astfel de structuri la rețea, rețeaua aferentă în sine și unitățile de stocare consideră că astfel de proiecte, în cazuri individuale, au statut de importanță națională în domeniul energiei electrice și că sunt în scopul realizării securității naționale, a sănătății și siguranței publice, atunci când se pun în balanță interesele juridice.

(2) În conformitate cu prioritățile prevăzute în PNIESC, pe baza unei analize privind caracteristicile tehnice ale proiectului și a eventualelor constrângeri de mediu, autoritățile competente pot limita, pentru rațiuni de securitate națională, aplicarea prevederilor alin. (1) .

(3) Ministerul de resort informează Comisia cu privire la astfel de restricții aplicate și cu privire la justificarea acestora.

(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ANRE stabilește o procedură de notificare simplă pentru racordările la rețea, prin care instalațiile sau unitățile generatoare ale prosumatorilor de energie din surse regenerabile și proiectele demonstrative cu o putere electrică aprobată inferioară sau egală cu 10,8 KW ori echivalentă pentru conexiunile diferite de conexiunile trifazice se racordează la rețea în urma transmiterii unei notificări operatorului de distribuție și realizării, dacă este necesar, a modificărilor instalațiilor de racordare la rețea a respectivului loc de consum.

(2) În termen de 15 zile de la notificarea prevăzută la alin. (1) , operatorul de distribuție poate refuza racordarea la rețea solicitată în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare, sau poate propune un punct alternativ de racordare la rețea din rațiuni justificate corespunzător, de siguranță sau de incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului; în cazul unei decizii de aprobare a racordării a operatorului de distribuție sau în absența unei decizii din partea acestuia, în termen de o lună de la notificare, instalația sau unitatea de producție agregată poate fi conectată.

(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale cu responsabilități în domeniul promovării energiei din surse regenerabile organizează programe adecvate de informare cu privire la măsurile de sprijin, pe care le pun la dispoziția tuturor factorilor relevanți, precum și a consumatorilor, inclusiv a consumatorilor vulnerabili cu venituri mici, a prosumatorilor de energie din surse regenerabile, a comunităților de energie din surse regenerabile, a constructorilor, instalatorilor, arhitecților, furnizorilor de echipamente și de sisteme de încălzire, răcire și energie electrică, precum și a furnizorilor de vehicule compatibile cu utilizarea energiei din surse regenerabile și de sisteme de transport inteligente.

(2) Informații despre programele prevăzute la alin. (1) sunt publicate pe paginile de internet ale autorităților administrației publice centrale și locale.

(3) Furnizorii de echipamente și sisteme de încălzire, răcire și producere de energie electrică din surse regenerabile informează în mod corect cu privire la beneficiile nete și la rentabilitatea financiară și eficiența energetică a acestora.

(4) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației asigură îndrumarea factorilor relevanți, în special a urbaniștilor și arhitecților, astfel încât aceștia să poată lua în considerare combinația optimă de energie din surse regenerabile, de tehnologii cu eficiență ridicată și de termoficare centralizată și răcire la planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale, comerciale sau rezidențiale.

(5) ANRE organizează, din bugetul propriu, cu participarea autorităților administrațiilor publice locale, programe de informare, de orientare sau de formare adecvate, în scopul informării cetățenilor cu privire la modul în care își pot exercita drepturile de clienți activi și la avantajele și la aspectele practice, incluzând aspecte tehnice și financiare ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin autoconsum de energie din surse regenerabile sau în cadrul comunităților de energie din surse regenerabile. Informații despre aceste programe sunt publicate pe pagina de internet a ANRE și pe cele ale autorităților administrației publice locale.

(6) În vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (5) , autoritățile administrației publice locale au posibilitatea de a include în bugetul propriu sume cu această destinație.

(1) Garanția de origine se emite ca răspuns la cererea unui producător de energie din surse regenerabile, inclusiv gaze din surse regenerabile/hidrogen și de energie electrică din sursă nucleară, precum și pentru energie termică.

(2) În conformitate cu prevederile prezentului articol, până la data de 31 martie 2026, ANRE elaborează studiile necesare pentru elaborarea reglementărilor pentru emiterea și urmărirea garanțiilor de origine pentru:

(3) Până la data de 31 octombrie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui ANRE următoarele:

(4) Regulamentele prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) includ și stabilesc:

(5) La elaborarea regulamentelor prevăzute la alin. (3) , dimensiunea standard a unei garanții de origine este de 1 MWh. Prin excepție, dimensiunea standard poate fi împărțită în fracțiuni, cu condiția ca fracțiunea să fie un multiplu de 1 Wh, dacă studiile prevăzute la alin. (2) relevă oportunitatea.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , garanțiile de origine emise producătorilor susținuți prin Legea nr. 220/2008, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se anulează și se atribuie pro-rata furnizorilor de energie electrică care au obligația de a achiziționa certificate verzi în funcție de cota obligatorie anuală de achiziție a acestora, evidențiindu-se în eticheta energiei electrice la consumatori.

(7) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , pentru garanțiile de origine aferente energiei produse în capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile și în capacități de producere a gazelor din surse regenerabile, cu excepția garanțiilor aferente producției de hidrogen din surse regenerabile, care au beneficiat sau beneficiază de scheme de sprijin, altele decât schema prevăzută de Legea nr. 220/2008, republicată , cu modificările și completările ulterioare, emiterea se realizează de ANRE. Cu excepția cantităților transferate potrivit alin. (8) și (9) , garanțiile se transferă în contul operatorului prevăzut la alin. (4) lit. d) și se tranzacționează potrivit art. 19⁴ .

(8) Garanțiile de origine aferente cantităților de energie electrică regenerabilă prevăzute în contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și în actele adiționale ale acestora, încheiate până la data de 30 noiembrie 2025 inclusiv, destinate consumului de energie electrică, se transferă conform prevederilor contractuale.

(9) În cadrul contractelor de achiziție de energie din surse regenerabile încheiate începând cu data de 1 decembrie 2025, producătorii de energie electrică din surse regenerabile prevăzuți la alin. (6) și (7) pot prevedea transferul garanțiilor de origine până la data de 31 decembrie 2026.

(9¹) Începând cu energia produsă la data de 1 ianuarie 2027, garanțiile se tratează potrivit alin. (6) sau (7) , după caz.

(9²) Pentru energia care beneficiază de sprijin, valoarea de piață a garanțiilor de origine emise ori transferate potrivit alin. (7)-(9) se ia în considerare în schema de sprijin relevantă, în condițiile actului de autorizare sau aprobare a schemei și ale dreptului Uniunii Europene în materia ajutoarelor de stat. După caz, autoritatea care acordă ori administrează schema aplică măsurile de regularizare sau recuperare prevăzute de cadrul juridic al schemei.

(10) Pentru fiecare unitate de energie produsă nu se emite mai mult de o garanție de origine.

(11) Garanțiile de origine sunt valabile pe o perioadă de un an de la data producerii unității de energie la care se referă.

(12) Toate garanțiile de origine care nu au fost anulate expiră la împlinirea a 18 luni de la producerea unității de energie în cauză.

(13) Garanțiile de origine expirate se includ în calculul mixului energetic rezidual și până la data de 21 mai 2026 și, ulterior, anual, ANRE publică pe site-ul propriu date privind mixul energetic rezidual.

(14) Producătorii și furnizorii care dețin garanții de origine le anulează cel mai târziu după șase luni de la sfârșitul perioadei lor de valabilitate.

(15) O garanție de origine specifică cel puțin:

(16) Pentru garanțiile de origine aferente instalațiilor mai mici de 50 kW și pentru comunitățile de energie din surse regenerabile ANRE poate introduce proceduri simplificate de înregistrare și taxe de înregistrare reduse.

(17) ANRE nu recunoaște garanțiile de origine emise de o țară terță, cu excepția cazului în care Uniunea Europeană a încheiat un acord cu țara terță respectivă privind recunoașterea reciprocă a garanțiilor de origine emise în Uniunea Europeană și a sistemelor de garanții de origine compatibile instituite în țara terță respectivă și numai în cazurile în care există importuri sau exporturi directe de energie electrică asociată garanțiilor de origine.

(18) Utilizarea garanțiilor de origine se face pe bază de criterii obiective, transparente și nediscriminatorii, cu respectarea prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

(19) ANRE recunoaște garanțiile de origine emise de autoritățile altor state membre ale UE, exclusiv în ceea ce privește informațiile prevăzute la alin. (15) și numai în scopul declarat la alin. (1) .

(20) ANRE poate refuza recunoașterea unor garanții de origine emise de autoritățile altor state membre ale UE numai pentru motive temeinice referitoare la exactitatea, fiabilitatea sau veridicitatea emiterii acestora.

(21) În cazul prevăzut la alin. (20) , ANRE notifică Comisiei Europene și deținătorului garanțiilor de origine refuzul recunoașterii acestora împreună cu motivația deciziei luate.

(22) Pentru emiterea unei garanții de origine de către ANRE, aceeași unitate de energie este luată în considerare o singură dată.

(23) Începând cu data de 1 decembrie 2025, ANRE publică anual, pe site-ul propriu, date privind mixul energetic rezidual.

(1) Emiterea de garanții de origine poate fi condiționată de existența unei puteri minime instalate, care se stabilește prin regulamentele prevăzute la art. 19 alin. (3) în baza studiilor prevăzute la art. 19 alin. (2) .

(2) ANRE supraveghează emiterea, transferul și anularea garanțiilor de origine în conformitate cu regulamentele de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru: energia produsă din surse regenerabile și sursă nucleară, pentru gaze din surse regenerabile și hidrogen și pentru energie termică, după intrarea în vigoare a regulamentelor de la art. 19 alin. (3) .

(3) ANRE instituie mecanisme corespunzătoare pentru a asigura faptul că garanțiile de origine sunt emise, transferate și anulate electronic și că sunt exacte, fiabile și greu de fraudat și se asigură că cerințele pe care le impun respectă standardul CEN - EN 16325, cu modificările și completările ulterioare, la data intrării în vigoare a regulamentelor prevăzute la art. 19 alin. (3) .

(4) ANRE, în calitate de entitate emitentă a garanțiilor de origine, poate încheia acorduri cu alte organisme emitente sau asociații reprezentative ale organismelor emitente, inclusiv cu Asociația Organismelor Emitente pentru Garanțiile de Origine - Association of Issuing Bodies AIB în vederea armonizării sistemelor de garanții de origine și a efectuării de transferuri transfrontaliere în format electronic.

(5) Până la data de 30 noiembrie 2025, ANRE întreprinde demersurile necesare pentru înscrierea în Asociația Organismelor Emitente pentru Garanțiile de Origine, denumită în continuare AIB, ca membru observator.

(6) Ulterior intrării ANRE în AIB, până la data de 1 iunie 2026, ANRE stabilește, ca urmare a consultării prealabile cu ministerul de resort, prin ordin al președintelui ANRE, un calendar privind deschiderea graduală a unei piețe de tranzacționare a garanțiilor de origine într-un sistem standardizat uniform, recunoscut reciproc la nivelul Uniunii Europene până la data de 1 ianuarie 2027.

(1) Dacă gazele sunt furnizate dintr-o rețea de hidrogen sau gaze naturale, inclusiv de combustibili gazoși nebiologici din surse regenerabile sau biometan, furnizorul este obligat să demonstreze consumatorilor finali care este ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile în mixul său energetic în sensul art. 145 alin. (4) din Legea nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare. Furnizorul face acest lucru utilizând garanții de origine, cu excepția următoarelor cazuri:

(2) Atunci când un client consumă gaze dintr-o rețea de hidrogen sau de gaze naturale, inclusiv combustibili gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile și biometan, astfel cum se demonstrează în oferta comercială a furnizorului, garanțiile de origine anulate corespund caracteristicilor relevante ale rețelei.

(1) În termen de maximum 60 de zile de la finalizarea studiilor prevăzute la art. 19 alin. (2) , ministerul de resort va elabora și publica pe site-ul propriu o evaluare a impactului deschiderii pieței destinate tranzacționării garanțiilor de origine, realizată într-un sistem standardizat uniform, recunoscut reciproc la nivelul Uniunii Europene.

(2) Atribuțiile operatorului desemnat de către ministerul de resort, prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) , sunt următoarele:

(3) Operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) are dreptul să perceapă tarife solicitanților care doresc înregistrarea ca participanți la licitații și pentru tranzacționarea garanțiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (7) .

(4) Până la data de 1 ianuarie 2027, operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) deschide și operează o piață internă pentru tranzacționarea de garanții de origine emise în temeiul prevederilor art. 19 alin. (7) .

(5) Licitațiile desfășurate pe piața internă prevăzute la alin. (4) se organizează trimestrial astfel:

(6) În termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei sesiuni de licitație, operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) comunică datele rezultate către ANRE și publică pe site-ul propriu, în vedere efectuării transferurilor/utilizărilor/anulărilor de garanții de origine, după caz.

(7) Prețul minim de licitație [lei/garanție de origine] este stabilit prin ordin al ministrului energiei.

(8) Numărul garanțiilor de origine care urmează să fie scoase la fiecare licitație trimestrială este calculat de către ANRE pe baza datelor din RUGO și comunicat ministerului de resort și operatorului prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) înainte de desfășurarea licitației.

(9) Prețul fiecărei oferte de cumpărare transmise în cadrul licitațiilor prevăzute la alin. (5) , exprimat în [RON/garanție de origine], nu include TVA și trebuie să fie mai mare sau egal cu prețul minim de licitație cu două zecimale.

(10) Prețul de pornire al licitației corespunde prețului de vânzare stabilit de ministerul de resort, în calitate de vânzător unic al garanțiilor de origine care fac obiectul alin. (4) , prin intermediul operatorului prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) .

(11) Sumele rezultate din tranzacționarea garanțiilor prevăzute la art. 19 alin. (7) pe piața prevăzută la alin. (4) sunt transferate către ministerul de resort conform acordului stabilit între operatorul platformei de tranzacționare prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) și ministerul de resort.

(12) Sumele prevăzute la alin. (11) sunt utilizate în scopul realizării de investiții în sectorul energetic prevăzute în PNIESC.

(12¹) ANRE transmite anual autorităților care acordă sau administrează schemele de sprijin informațiile privind numărul, titularii, modalitatea de transfer și valoarea de tranzacționare a garanțiilor de origine aferente capacităților sprijinite, necesare aplicării art. 19 alin. (9²) . Autoritățile respective informează ANRE cu privire la măsurile de regularizare sau recuperare dispuse.

(13) Începând cu data de 1 ianuarie 2027, operatorii piețelor de energie pot începe deschiderea piețelor de tranzacționare a garanțiilor de origine.

(1) Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție de gaze naturale evaluează periodic necesitatea extinderii infrastructurii existente a rețelei de gaze pentru a facilita integrarea gazelor din surse regenerabile, conform reglementărilor ANRE.

(2) Producătorii de gaze din surse regenerabile au acces la rețelele de gaze în măsura în care nu afectează siguranța funcționării acestora.

(3) ANRE, în colaborare cu operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție de gaze naturale de pe teritoriul României:

(1) CNTEE Transelectrica - S.A. și operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE date privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile și conținutul de emisii de gaze cu efect de seră din energia electrică furnizată pentru fiecare interval de decontantare, conform reglementărilor ANRE.

(2) Reglementările ANRE prevăzute la alin. (1) sunt elaborate și aprobate de președintele ANRE până la data de 31 decembrie 2025.

(3) CNTEE Transelectrica și operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE previziuni cu privire la datele prevăzute la alin. (1) , dacă acestea sunt disponibile.

(4) În cazul în care operatorii de distribuție concesionari nu au acces la datele necesare în temeiul prevederilor alin. (1) , aceștia aplică sistemul existent de raportare a datelor în cadrul Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică, în conformitate cu Legea nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

(5) Ministerul de resort promovează acordarea de măsuri de sprijin financiar sub formă de grant prin scheme de sprijin pentru modernizarea rețelelor inteligente în scopul îmbunătățirii monitorizării echilibrului rețelei și al punerii la dispoziție de informații în timp real, cu respectarea prevederilor naționale și europene în materia ajutorului de stat.

(6) Acolo unde există disponibilitatea tehnică, operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE date anonimizate și agregate privind potențialul de răspuns la variațiile cererii și energia electrică din surse regenerabile produsă și injectată în rețea de prosumatori și de comunitățile de energie din surse regenerabile.

(7) În vederea aplicării prevederilor alin. (1)-(3) :

(8) Producătorii de baterii de uz casnic și industrial respectă, în mod cumulativ, următoarele:

(9) Producătorii de vehicule sunt obligați să respecte cerințele de omologare de tip și supraveghere a pieței stabilite prin Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și pun la dispoziția proprietarilor și utilizatorilor de vehicule electrice, precum și părților terțe care acționează în numele acestora, inclusiv participanți la piața de energie electrică și furnizori de servicii de electromobilitate, în timp real, în condiții nediscriminatorii și fără costuri, următoarele date de la bordul vehiculului cu respectarea normele privind protecția datelor:

(10) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (9) , scop în care poate emite ordine, instrucțiuni sau norme tehnice/standarde.

(11) Punctele de reîncărcare de putere normală, noi sau înlocuite, care nu sunt accesibile publicului și sunt instalate pot accepta funcționalități de reîncărcare inteligentă și, după caz, interfața cu sistemele de contorizare inteligentă, atunci când sunt instalate, precum și funcționalități de reîncărcare bidirecțională, în conformitate cu cerințele de la art. 15 alin. (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2023/1.804.

(12) Ministerul de resort este autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (11) , scop în care poate emite ordine, instrucțiuni sau norme tehnice/standarde.

(13) Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 și prevederile Legii nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare, sistemele mici sau mobile, cum ar fi bateriile de uz casnic și vehiculele electrice, precum și alte resurse de energie mici și descentralizate, pot participa la piețele de energie electrică, inclusiv la gestionarea congestiilor și furnizarea de servicii de flexibilitate și de echilibrare, inclusiv prin agregare.

(14) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) autoritățile competente, în strânsă cooperare cu toți participanții la piață și cu ANRE, stabilesc cerințele tehnice pentru participarea la piețele de energie electrică, pe baza caracteristicilor tehnice ale sistemelor în cauză.

(15) ANRE, CNTEE Transelectrica - S.A., în colaborare cu operatorii desemnați ai piețelor de energie electrică asigură condiții de concurență echitabile și o participare nediscriminatorie la piața de energie electrică pentru activele energetice descentralizate mici sau sistemele mobile.

(1) Până la data de 31 decembrie 2027, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei aprobă, prin ordin al președintelui, Codul tehnic al hidrogenului, care reunește standardele, cele mai bune tehnici disponibile (BAT), normele tehnice și de siguranță aplicabile producerii, transportului, distribuției, stocării, precum și utilizării hidrogenului în instalațiile consumatorilor finali, inclusiv normele prevăzute la art. 15 alin. (7²)-(7⁴) .

(2) Codul se elaborează cu consultarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat - ISCIR, a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă - INSEMEX Petroșani, a Biroului Român de Metrologie, a Comisiei de standardizare ASRO, a operatorilor de transport și de sistem, a operatorilor de distribuție, operatorilor de înmagazinare, a operatorilor economici din lanțul valoric al hidrogenului, precum și a universităților cu activitate specifică în domeniul hidrogenului.

(1) Consumatorii au dreptul de a deveni prosumatori de energie din surse regenerabile.

(2) Prosumatorii, în mod individual sau prin agregatori, au dreptul:

(3) Abrogat.

(4) Ministerul de resort, ANRE, autoritățile administrației publice centrale competente și autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura, în conformitate cu domeniul specific de activitate, punerea în aplicare a dispozițiilor prevăzute la alin. (6) și (6¹) .

(5) Instalația prosumatorului de energie din surse regenerabile poate fi deținută de o parte terță sau gestionată de o terță parte în ceea ce privește instalarea, exploatarea, inclusiv contorizarea și întreținerea, cu condiția ca partea terță să fie supusă instrucțiunilor de instalare, exploatare și contorizare ale prosumatorului de energie din surse regenerabile. Partea terță nu este considerată ea însăși un prosumator de energie din surse regenerabile, iar prosumatorul și partea terță întreprind toate demersurile necesare astfel încât din punct de vedere legal producerea, utilizarea pentru consum propriu, stocarea și vânzarea/cumpărarea energiei electrice în punctul de delimitare dintre instalația electrică a prosumatorului și rețeaua electrică deținută de operatorul de rețea la care este racordată instalația prosumatorului să se realizeze numai de către prosumator.

(6) Prezenta ordonanță de urgență instituie cadrul juridic pentru promovarea și facilitarea dezvoltării autoconsumului de energie din surse regenerabile.

(6¹) În acest scop:

(6²) În aplicarea dispozițiilor de la alin. (6) și (6¹) ale prezentului articol, ministerul de resort, ANRE, autoritățile administrației publice centrale competente și autoritățile administrației publice locale evaluează barierele nejustificate existente în calea autoconsumului de energie din surse regenerabile și potențialul acestui autoconsum pe teritoriile lor și în cadrul rețelelor lor energetice.

(7) În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018, în planul național integrat privind energia și clima și în rapoartele intermediare se include un rezumat al politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (6) , precum și o evaluare a punerii în aplicare a politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (6) .

(1) Clienții finali, în special clienții casnici, au dreptul să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, menținându-și în același timp drepturile și obligațiile de clienți finali și fără a fi supuși unor condiții sau proceduri nejustificate sau discriminatorii care ar putea să îi împiedice să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, cu condiția ca, în ceea ce privește întreprinderile private, activitatea de producere a energiei electrice să nu constituie principala lor activitate comercială sau profesională.

(1¹) Prevederile art. 73¹ din Legea nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod proporțional și nediscriminatoriu prosumatorilor care acționează în mod colectiv, inclusiv, dar fără a se limita la, asociații de proprietari, chiriași și consumatori vulnerabili care dețin, utilizează ori beneficiază de proprietăți imobiliare în cadrul aceleiași clădiri.

(2) Comunitățile de energie din surse regenerabile au dreptul:

(3) Ministerul de resort coordonează realizarea evaluării obstacolelor existente și a potențialului de dezvoltare la nivel național a comunităților de energie din surse regenerabile.

(4) Autoritățile administrației publice centrale competente, autoritățile administrației publice locale în condițiile art. 8 și 9 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 , cu modificările și completările ulterioare, precum și ANRE au obligația de a participa, în conformitate cu domeniul specific de activitate, la asigurarea unui cadru favorabil pentru promovarea și facilitarea dezvoltării de comunități de energie din surse regenerabile.

(5) Cadrul juridic prevăzut la alin. (4) este alcătuit din următoarele drepturi și obligații:

(6) Elementele principale ale cadrului favorabil prevăzut la alin. (5) și ale punerii în aplicare a acestuia fac parte din actualizările planului național integrat privind energia și clima și din rapoartele intermediare, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999.

(7) La conceperea schemelor de sprijin se ține seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile, pentru a le permite acestora să concureze pentru sprijin în mod egal cu alți participanți pe piață.

(1) Până la data de 31 decembrie 2025, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui Procedura de constituire a Registrului de comunități de energie, în vederea înregistrării comunităților legal constituite.

(2) Registrul prevăzut la alin. (1) include comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie a cetățenilor.

(3) În cel mult 30 de zile de la data constituirii legale a unei comunități de energie din surse regenerabile sau a unei comunități de energie a cetățenilor, reprezentantul legal al acesteia are obligația de a înregistra comunitatea în Registrul de comunități de energie.

(4) În termen de 180 de zile de la înregistrarea unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor în Registrul de comunități de energie, reprezentantul legal al comunității de energie are obligația de a face dovada amplasării în cadrul comunității de energie respective a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, astfel încât toți membrii comunității, respectiv consumatori/producători/prosumatori de energie electrică, au instalate sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice, precum și dovada îndeplinirii prevederilor art. 3 pct. 24 din Legea nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare, sau prevederilor art. 2 pct. 18 , după caz.

(5) O comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor devine operațională după înregistrarea acesteia în registrul prevăzut la alin. (1) .

(1) Consumul de energie în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor se realizează cu prioritate din producția realizată de unitățile de producție ale acesteia și/sau ale membrilor comunității.

(2) În situația în care o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor și/sau membrii acestora dețin unități de stocare a energiei electrice, acestea sunt încărcate cu prioritate din unitatea/unitățile de producere a energiei electrice deținute, într-un regim optim de utilizare a energiei produse în comunitate.

(3) Descărcarea unităților de stocare a energiei electrice deținute de către comunitățile energetice și/sau membrii acestora se realizează cu prioritate către membrii comunității de energie din surse regenerabile sau către membrii comunității de energie a cetățenilor, după caz, într-un regim care să optimizeze utilizarea energiei produse în comunitatea de energie respectivă.

(4) Capacitățile de stocare care aparțin unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele care aparțin membrilor acestora pot participa la programe de flexibilitate sau pot fi utilizate pentru furnizare de servicii către operatorii de distribuție în conformitate cu condițiile utilizării capacităților de stocare aparținând unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele aparținând membrilor acestora stabilite de către ANRE în temeiul prevederilor art. 22⁶ alin. (1) .

(5) În cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor, partajarea energiei produse de către unitățile de producere a energiei deținute de aceasta și prețul energiei active produse și consumate în cadrul comunității energetice se determină în cadrul regulamentului de funcționare stabilit de membrii comunității de energie respective într-un mod echitabil și nediscriminatoriu pentru toți membrii comunității de energie respective.

(6) Partajarea energiei produse între membrii din cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor de către unitățile de producere ale acestora respectă următoarele principii de prioritate:

(7) Surplusul de energie electrică în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor este definit ca fiind excedentul de energie electrică produsă și livrată în rețeaua electrică de interes public, după satisfacerea necesarului de consum al tuturor membrilor comunității, conform prevederilor stabilite la alin. (5) și (6) , și se poate tranzacționa pe piața angro sau pe piața cu amănuntul conform reglementărilor ANRE.

(8) Facturarea energiei partajate se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienții finali, aprobat de către ANRE, și cu prevederile stabilite la alin. (5) și (10) .

(9) Sumele rezultate în urma tranzacționării cantității de energie electrică în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor în luna anterioară și sumele rezultate în urma tranzacționării surplusului realizat în luna anterioară de unitățile de producție din cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor se repartizează în funcție de regulile stabilite prin regulamentul de funcționare.

(10) În vederea alocărilor stabilite la alin. (9) , fiecare membru al unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor pune la dispoziție un cont bancar în care sunt virate sumele de bani aferente acestuia.

(11) Prin regulamentul de funcționare, o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor poate stabili un preț preferențial pentru consumatorii vulnerabili sau cei afectați de sărăcie energetică, astfel încât aceștia să își poată acoperi nevoile energetice minimale.

(12) În vederea tranzacționării de energie electrică în cadrul și în afara acesteia, o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor poate:

(13) În vederea tranzacționării sunt exceptate de la obligația deținerii licenței de furnizare sau de agregare:

(14) Încheierea contractelor de furnizare și agregare se realizează astfel:

(15) Prin excepție de la alin. (14) lit. b) , comunitatea de energie poate delega activitatea de furnizare unui furnizor sau agregator terț și încheia contract cu acesta.

(1) Până la data de 31 martie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui condițiile utilizării capacităților de stocare aparținând unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele aparținând membrilor acestora în vederea furnizării de servicii către operatorii de distribuție.

(2) Până la data de 28 februarie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui metodologia de realizare a unei analize transparente a costurilor și beneficiilor surselor de energie distribuite în vederea determinării costurilor totale ale sistemului de distribuție aplicabile partajării energiei regenerabile în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile.

(3) După intrarea în vigoare a metodologiei prevăzute la alin. (2) , la solicitarea unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor, în termen de maximum 60 de zile de la data transmiterii solicitării, ANRE elaborează analiza prevăzută la alin. (2) pentru specificațiile comunității de energie din surse regenerabile.

(1) Pentru promovarea utilizării surselor regenerabile în cantitatea de surse de energie utilizată în scopuri energetice și neenergetice finale în sectorul industrial se are în vedere o creștere orientativă de cel puțin 1,6 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele 2021-2025 și 2026-2030.

(2) Se pot include căldura și răcoarea reziduale în calculul creșterilor medii anuale prevăzută la alin. (1) până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiția ca răcoarea și căldura reziduale să fie furnizate din sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată, cu excepția rețelelor care furnizează căldură doar unei singure clădiri sau în cazul în care întreaga energie termică este consumată doar in situ și dacă energia termică nu este vândută.

(3) În vederea aplicării dispozițiilor alin. (2) , creșterea orientativă prevăzută la alin. (1) se majorează cu jumătate din punctele procentuale utilizate pentru căldura și răcoarea reziduale.

(4) La actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima sunt incluse măsurile și politicile planificate și adoptate pentru realizarea creșterii orientative prevăzute la alin. (1) .

(5) Atunci când electrificarea este luată în considerare ca o opțiune eficientă din punctul de vedere al costurilor, politicile și măsurile respective promovează electrificarea bazată pe surse regenerabile a proceselor industriale.

(6) Politicile și măsurile respective creează condiții de piață favorabile pentru disponibilitatea unor alternative de energie din surse regenerabile viabile din punct de vedere economic și fezabile din punct de vedere tehnic pentru a înlocui combustibilii fosili utilizați pentru încălzirea industrială, cu scopul de a reduce utilizarea combustibililor fosili utilizați pentru încălzire la o temperatură mai mică de 200 °C.

(7) La adoptarea politicilor și măsurilor prevăzute la alin. (4) se iau în considerare principiul «eficiența energetică înainte de toate», eficacitatea și competitivitatea internațională și nevoia de a lua măsuri în legătură cu barierele de reglementare, administrative și economice.

(8) Până în anul 2030, contribuția combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în scopuri energetice și neenergetice finale este de cel puțin 42% din hidrogenul utilizat în industrie în scopuri energetice și neenergetice finale și de cel puțin 60% până în anul 2035.

(9) Pentru calcularea contribuției combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în industrie în scopuri energetice și neenergetice finale se aplică următoarele reguli:

(10) În sensul alin. (9) lit. c) , pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor care nu sunt incluși în anexa nr. 2 , se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele ISO relevante.

(11) Autoritățile competente promovează mecanisme voluntare de etichetare pentru produsele industriale despre care se pretinde că sunt produse cu energie din surse regenerabile și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică.

(12) Astfel de mecanisme voluntare de etichetare indică procentul de energie regenerabilă utilizată sau de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în etapa de achiziție și operațiuni anterioare prelucrării aferente materiilor prime, de fabricație și de distribuție, calculat pe baza metodologiilor prevăzute fie în Recomandarea (UE) 2021/2.279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor, fie în ISO 14067:2018.

(13) Ministerul de resort include cantitatea de combustibili de origine nebiologică din surse regenerabile, pe care estimează că o va importa și exporta în actualizarea PNIESC, precum și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima.

(14) Ministerul de resort indică în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima modul în care intenționează să contribuie la prevederile documentului UE O strategie europeană pentru hidrogen.

(1) Contribuția combustibililor de origine nebiologică din surse regenerabile, prevăzută la art. 22⁷ alin. (8) , utilizați în scopuri finale energetice și neenergetice poate fi redusă cu 20% în anul 2030 dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele:

(2) În cazul în care oricare dintre condițiile prevăzute la alin. (1) nu sunt îndeplinite, reducerea prevăzută la același alineat încetează să se aplice.

(3) În cazul în care se aplică reducerea menționată la alin. (1) , ministerul de resort transmite către Comisie o notificare împreună cu actualizarea PNIESC și introduce reducerea menționată ca parte a rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima.

(4) Notificarea include informații cu privire la ponderea actualizată a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică și toate datele relevante pentru a demonstra că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute la alin. (1) .

(1) Pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile se are în vedere creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzire și răcire cu o valoare orientativă de 0,8 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele de referință 2021-2025 și cu cel puțin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii în 2020, exprimată ca pondere națională din consumul final brut de energie și calculată în conformitate cu metodologia stabilită prin anexa nr. 3 .

(1¹) Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire și răcire în sensul alin. (1) se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate în cei doi ani precedenți.

(1²) Autoritățile publice locale efectuează o evaluare a potențialului lor în materie de energie din surse regenerabile și a utilizării căldurii și răcorii reziduale în sectorul încălzirii și răcirii, inclusiv, după caz, o analiză a zonelor adecvate pentru implementarea acestora cu un risc ecologic redus și a potențialului proiectelor la scară mică aplicabile în gospodării.

(1³) Evaluarea prevăzută la alin. (1²) :

(2) Abrogat.

(2¹) În determinarea valorilor orientative prevăzute la alin. (1) poate fi luată în considerare căldura și răcoarea reziduală până la o limită de 0,4 puncte procentuale.

(2²) În aplicarea alin. (2¹) , mediile anuale prevăzute la alin. (1) cresc cu jumătate din punctele procentuale aferente căldurii și răcorii reziduale incluse până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 și de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030.

(2³) Ministerul de resort informează Comisia Europeană cu privire la intenția de a contabiliza căldura și răcoarea reziduală și cantitatea estimată în actualizarea PNIESC.

(2⁴) În sensul alin. (1) , autoritățile competente depun eforturi pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul de încălzire și răcire cu punctele procentuale orientative suplimentare prevăzute în anexa nr. 1A .

(2⁵) În determinarea valorilor orientative prevăzute la alin. (1) poate fi luată în considerare energia electrică din surse regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiția ca randamentul generatorului de încălzire și răcire să fie mai mare de 100%.

(2⁶) În aplicarea alin. (2⁵) , mediile anuale prevăzute la alin. (1) cresc cu jumătate din punctele procentuale aferente energiei electrice din surse regenerabile, respectiv până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 și de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030.

(2⁷) Ministerul de resort include în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată de la generatoarele de căldură și frig al căror randament este mai mare de 100%, precum și capacitățile estimate de energie electrică în calculul creșterilor prevăzute la alin. (1) .

(2⁸) Ministerul de resort informează Comisia Europeană cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată de la generatoarele de căldură și frig al căror randament este mai mare de 100% în calculul creșterilor prevăzute la alin. (1) în actualizarea PNIESC.

(3) În sensul alin. (1) , la calculul ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și creșterii medii anuale în conformitate cu alineatul menționat, inclusiv creșterea orientativă suplimentară stabilită în anexa 1A :

(3¹) Ministerul de resort, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației furnizează prin Punctul unic de informare online, organizat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2024 privind înființarea rețelei naționale de ghișee unice de eficiență energetică, informații, într-un mod accesibil și transparent, în special proprietarilor sau locatarilor clădirilor și IMM-urilor despre măsurile și instrumentele financiare disponibile pentru a folosi mai multă energie din surse regenerabile în sistemele de încălzire și răcire.

(4) Ministerul de resort poate stabili și publica, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, o listă a măsurilor ce trebuie adoptate în vederea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și poate desemna și face publice denumirile entităților de implementare care contribuie la creșterea medie anuală prevăzută la alin. (1) .

(5) Pentru a obține creșterea medie anuală menționată la alin. (1) se iau în considerare cel puțin două dintre următoarele măsuri:

(6) În aplicarea prevederilor alin. (5) , autoritățile administrației publice centrale și locale cu responsabilități în domeniul promovării energiei din surse regenerabile asigură accesibilitatea măsurilor pentru toți consumatorii, în special pentru cei din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici, care altfel nu ar dispune de suficient capital inițial pentru a beneficia de ele.

(7) Entitățile desemnate în temeiul alin. (4) transmit autorităților competente datele măsurabile și verificabile referitoare la cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată. De asemenea, entitățile desemnate vor prezenta un raport anual, cuprinzând:

(1) Operatorii de servicii de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pun la dispoziția consumatorilor finali informații cu privire la performanța energetică și la ponderea energiei, exprimată cel puțin ca procent din consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire alocat clientului, precum și cantitatea de energie utilizată pentru a furniza o unitate de încălzire din surse regenerabile în sistemele de încălzire și răcire centralizată, într-un mod ușor accesibil, respectiv în facturi sau pe site-urile acestora și la cerere.

(2) Pe baza unui plan de debranșare avizat de autoritățile publice locale, clienții sistemelor de încălzire sau de răcire centralizată care nu se califică drept sistem eficient de încălzire sau de răcire centralizată sau care nu devin astfel de sisteme până la 31 decembrie 2025 se pot debranșa prin rezilierea sau modificarea contractului lor, pentru a produce ei înșiși încălzire sau răcire din surse regenerabile. Planul de debranșare este realizat și aprobat de operatorul local al sistemului, pe baza cererilor primite de la consumatorii finali.

(3) Debranșarea prin rezilierea sau modificarea unui contract în conformitate cu alin. (2) se acordă numai clienților care pot demonstra că soluția alternativă planificată de alimentare pentru încălzire și răcire duce la o performanță energetică semnificativ mai mare. Evaluarea performanței energetice a soluției alternative de alimentare poate fi bazată pe certificatul de performanță energetică.

(4) Pentru creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală în încălzirea și răcirea centralizată cu o valoare orientativă de 2,2 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2021-2025 și cu cel puțin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile și din căldura și răcoarea reziduală în încălzirea și răcirea centralizată în anul 2020, autoritățile competente stabilesc măsurile necesare în acest scop, în actualizarea PNIESC.

(4¹) Energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată poate fi inclusă în calculul creșterii medii anuale prevăzute la alin. (4) .

(5) Ministerul de resort informează Comisia cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată în calculul creșterii anuale prevăzute la alin. (4) și autoritățile competente includ capacitățile estimate de energie electrică din surse regenerabile pentru sistemele de încălzire și răcire centralizate în actualizarea PNIESC, precum și cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima.

(5¹) Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire și răcire centralizată în sensul alin. (4) , autoritățile competente pot utiliza ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate în cei doi ani precedenți.

(5²) În sensul alin. (4) , atunci când se calculează ponderea energiei din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală în încălzirea și răcirea centralizată:

(5³) Ministerul de resort împreună cu autoritățile competente stabilesc măsurile necesare pentru a introduce creșterea medie anuală menționată în alin. (4) în actualizarea PNIESC.

(5⁴) Operatorii de sisteme de încălzire sau răcire centralizată au obligația de a racorda furnizori părți terțe de energie din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală sau pot voluntar să racordeze și să cumpere de la furnizori părți terțe căldură și răcoare din surse regenerabile și din căldură sau răcoare reziduală, pe baza unor criterii nediscriminatorii stabilite prin ordin al președintelui autorității competente, atunci când operatorii respectivi trebuie să realizeze una sau mai multe dintre următoarele:

(6) Operatorii de sistem de încălzire sau răcire centralizată pot să refuze să racordeze și să cumpere căldură sau răcoare de la un furnizor parte terță în oricare dintre următoarele situații:

(7) În cazul în care un operator al sistemului de încălzire sau răcire centralizată refuză să racordeze un furnizor de încălzire sau de răcire în temeiul prevederilor alin. (6) , operatorul respectiv pune la dispoziția autorității competente informații cu privire la motivele refuzului, precum și cu privire la condițiile care trebuie îndeplinite și la măsurile care trebuie luate în sistem pentru a face posibilă racordarea. Refuzul operatorului se va face în conformitate cu procedura de remediere a refuzurilor nejustificate, elaborată și aprobată prin ordin al președintelui ANRE până la data de 31 decembrie 2025.

(8) După caz, autoritățile publice și locale instituie un cadru de coordonare între operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată și sursele potențiale de căldură și răcoare reziduală în sectoarele industriale și terțiare pentru a facilita utilizarea căldurii și răcorii reziduale. Cadrul de coordonare asigură dialogul în ceea ce privește utilizarea căldurii și răcorii reziduale, care implică în special:

(9) Dreptul de debranșare prin rezilierea sau modificarea contractului în conformitate cu alin. (2) poate fi exercitat de clienții persoane fizice, de diverse forme de asociere a clienților sau de părțile care acționează în numele clienților, iar în cazul blocurilor de apartamente, o astfel de debranșare poate fi exercitată numai la nivelul întregii clădiri, cu respectarea prevederilor art. 30 , art. 32 și art. 45 din Legea nr. 196/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 și a prevederilor Ordinului nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.

(10) Operatorii de distribuție de energie electrică vor evalua, cel puțin la fiecare patru ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire și răcire centralizată din zonele respective, potențialul sistemelor de încălzire și răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare și alte servicii de sistem, inclusiv participarea activă a cererii și stocarea termică a energiei electrice excedentare din surse regenerabile, și vor evalua, de asemenea, dacă utilizarea potențialului identificat ar fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și al utilizării resurselor decât soluțiile alternative.

(10¹) CNTEE Transelectrica - S.A. și operatorii de distribuție a energiei electrice utilizează rezultatele evaluării solicitate în planificarea rețelelor, investițiile în rețele și dezvoltarea infrastructurii pe teritoriul României.

(10²) Operatorii sistemelor de încălzire și răcire centralizată pot participa la piețele de energie electrică, în vederea furnizării de servicii de echilibrare, de stocare și alte servicii de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil.

(10³) În aplicarea prevederilor alin. (10²) , ANRE facilitează coordonarea dintre CNTEE Transelectrica - S.A., operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată și operatorii sistemelor de distribuție a energiei electrice.

(10⁴) ANRE poate extinde cerințele de evaluare și de coordonare prevăzute la alin. (10) , respectiv (10²) la operatorii de sisteme de transport și de distribuție de gaze, incluzând rețelele de hidrogen și alte rețele energetice.

(10⁵) Până la data de 31 decembrie 2025, ANRE întocmește și aprobă prin ordin al președintelui procedura privind metodologia de realizare a evaluării prevăzute la alin. (10) .

(11) Autoritatea competentă are obligația de a se asigura că drepturile consumatorilor și normele de exploatare a sistemelor de încălzire sau răcire centralizată în conformitate cu prezentul articol sunt clar definite și respectate.

(12) Obligațiile prevăzute la alin. (2)-(11) nu se aplică în cazul în care este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

(1) Furnizorii de combustibili au obligația de a se asigura că:

(2) Ministerul de resort stabilește ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final de energie în sectorul transporturilor, inclusiv în sectorul transportului maritim, precum și reducerea intensității gazelor cu efect de seră în vederea includerii acestora în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima.

(3) Pentru calcularea obiectivelor și a ponderilor menționate la alin. (1) se va ține seama de:

(4) Pentru calcularea obiectivelor stabilite la alin. (1) lit. a) se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat.

(5) În vederea stabilirii obligațiilor prevăzute la alin. (1) , ministerul de resort poate:

(6) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică fără a aduce atingere obligațiilor specifice ale furnizorilor de combustibil de aviație impuse în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2405 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 octombrie 2023 privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil (ReFuelEU în domeniul aviației).

(7) Până la data de 1 ianuarie 2027 ministerul de resort împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii instituie, prin ordin comun, un mecanism care să permită furnizorilor de combustibili să facă schimb de credite pentru furnizarea de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor.

(8) În sensul prevederilor alin. (7) mecanismul se referă la posibilitatea ca operatorii economici care furnizează energie electrică din surse regenerabile vehiculelor electrice prin puncte publice de reîncărcare să primească credite, indiferent dacă operatorii economici fac obiectul prevăzut la alin. (1) și pot vinde creditele respective furnizorilor de combustibili, cărora li se permite să utilizeze creditele pentru a îndeplini obligația prevăzută la alin. (1) .

(9) Mecanismul prevăzut la alin. (7) include puncte de reîncărcare private, cu condiția să demonstreze că energia electrică din surse regenerabile livrată acestor puncte de reîncărcare private este furnizată exclusiv vehiculelor electrice.

(1) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile menționat la art. 7 și a ponderii minime a energiei din surse regenerabile și a obiectivului de reducere a intensității gazelor cu efect de seră menționat la art. 25 alin. (1) lit. a) , ponderea biocombustibililor și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în transporturi, dacă sunt produși din culturi alimentare și furajere, nu depășește cu mai mult de 1% ponderea acestor combustibili în consumul final de energie în sectorul transporturilor în 2020, până la maximum 7% din consumul final de energie în sectorul transporturilor.

(2) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile prevăzut la art. (7) , a ponderii minime a energiei din surse regenerabile și a obiectivului de reducere a intensității gazelor cu efect de seră prevăzuți la art. 25 alin. (1) lit. a) , ponderea biocombustibililor, a biolichidelor sau și a combustibililor din biomasă produși din culturi alimentare și furajere care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon nu depășește nivelul de consum al acestor tipuri de combustibili la nivelul anului 2019, cu excepția cazului în care sunt certificați drept biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor.

(3) De la data de 31 decembrie 2023 și cel târziu până în 2030, limita respectivă scade treptat până la 0%.

(4) În cazul în care ponderea biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă consumați în transporturi, produși din culturi alimentare și furajere este limitată la o valoare mai mică de 7% sau dacă ministerul de resort decide să stabilească o limită inferioară acestei valori, în contextul actualizării PNIESC, ministerul de resort modifică corespunzător ponderea minimă a energiei din surse regenerabile sau obiectivul de reducere a intensității gazelor cu efect de seră menționat la art. 25 alin. (1) lit. a) , luând în considerare contribuția pe care respectivii combustibili ar fi adus-o la aceste obiective. În vederea reducerii intensității gazelor cu efect de seră, la calculul consumului final brut de energie din surse regenerabile se ia în considerare faptul că acești combustibili contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50%.

(1) În aplicarea art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (ii) pentru calcularea reducerii intensității gazelor cu efect de seră se calculează după cum urmează:

(2) Pentru calculul prevăzut la alin. (1) lit. c) ponderea biocarburanților și a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018 , cu modificările și completările ulterioare, este limitată la 1,7% din conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil și ținând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă cu aprobarea Comisiei Europene.

(3) În aplicarea art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (i) și lit. b) , pentru calcularea ponderilor minime se va ține cont de următoarele:

(4) Pentru calculul prevăzut la alin. (3) lit. f) ponderea biocarburanților și a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018 , cu modificările și completările ulterioare, este limitată la 1,7% din conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil și ținând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă cu aprobarea Comisiei Europene.

(5) Până la data de 31 decembrie 2030, în scopul efectuării calculelor menționate la alin. (1) lit. b) și la alin. (3) lit. a) , cantitatea de energie furnizată sectorului transportului maritim se consideră a nu fi mai mare de 13% din consumul final brut de energie.

(6) Atunci când energia electrică este folosită la producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, fie direct, fie pentru producția de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile din țara de producție, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat.

(7) Energia electrică obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile, atunci când este utilizată pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, cu condiția ca instalația:

(8) Energia electrică care a fost preluată din rețea poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile cu condiția ca aceasta să fie produsă exclusiv din surse regenerabile și caracteristicile regenerabile și alte criterii corespunzătoare să fi fost demonstrate, asigurându-se faptul că în ceea ce privește energia electrică în cauză caracteristicile regenerabile sunt contabilizate o singură dată și într-un singur sector de utilizare finală.

(1) Organismele de verificare și furnizorii de biocombustibili asigură reducerea la minimum a riscului ca loturile unice să nu fie revendicate mai mult de o singură dată în cadrul Uniunii Europene, prin consolidarea cooperării dintre sistemele naționale și dintre sistemele naționale și sistemele și factorii voluntari de verificare stabiliți în temeiul art. 30 , inclusiv, dacă este cazul, prin schimbul de date. În cazul în care o autoritate competentă suspectează că s-a comis o fraudă sau depistează o astfel de fraudă, ea informează, după caz, organismele competente ale statului membru în cauză. Pentru a permite urmărirea combustibililor lichizi și gazoși utilizați în transporturi, ce sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului prevăzut la art. 27 alin. (1) lit. b) sau ce sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) , b) și c) , și pentru verificarea respectării cerințelor stabilite în art. 25 alin. (1) și (3) , furnizorii de combustibil raportează ministerului de resort informațiile privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor respectivi, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la furnizorul de combustibil care introduce combustibilul pe piață. Ministerul de resort introduce aceste informații în baza de date a Uniunii Europene.

(2) Ministerul de resort împreună cu autoritățile administrației publice centrale cu atribuții în domeniul transporturilor, infrastructurii, mediului și agriculturii iau măsuri pentru a asigura disponibilitatea combustibililor din surse regenerabile utilizați în transporturi inclusiv în ceea ce privește punctele de reîncărcare cu putere înaltă accesibile publicului și a altor infrastructuri de realimentare, după cum se prevede în Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.

(1) Energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă este luată în considerare în scopurile prevăzute la lit. a) , b) și c) de la prezentul alineat numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13) :

(2) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a fi luate în considerare în scopurile menționate la literele a) , b) și c) .

(2¹) Prevederile alin. (2) se aplică și deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate mai întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.

(3) Energia electrică, încălzirea și răcirea produse din deșeuri municipale solide nu fac obiectul criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (13) .

(4) Combustibilii din biomasă trebuie să îndeplinească criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) dacă sunt folosiți:

(4¹) Autoritățile competente pot aplica criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) și în cazul instalațiilor cu o putere termică instalată totală mai mică decât cele prevăzute la alin. 4 lit. a) și b) sau și pentru instalațiile cu un debit al biometanului mai mic față de cel prevăzut la alin. 4 lit. c) .

(5) Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13) se aplică indiferent de originea geografică a biomasei.

(6) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri neforestiere provenind de pe terenurile agricole sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) numai în cazul în care operatorii sau autoritățile naționale dispun de planuri de monitorizare sau de gestionare pentru a aborda impacturile asupra calității solului și carbonului conținut în sol. Informațiile referitoare la modul în care impacturile sunt monitorizate și gestionate se raportează în temeiul art. 30 alin. (3) .

(7) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele a) , b) și c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 sau după această dată dețineau unul din următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deține acest statut:

(7¹) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii) , prevederile alin. (7) cu excepția literei c) se aplică și biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră.

(8) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, și anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul din următoarele statute și care nu mai dețin acest statut:

(8¹) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii) , prevederile alin. 8 cu excepția literelor b) și c) și prevederile alin. (9) se aplică, de asemenea, biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră.

(9) Prevederile alin. (8) nu se aplică în cazul în care, la data la care a fost obținută materia primă, terenul deținea același statut ca în ianuarie 2008.

(10) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alin. (1) lit. a) , b) și c) nu sunt obținuți din materii prime ce provin de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 erau turbării, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora cultivarea și recoltarea materiilor prime în cauză nu implică asanarea unor porțiuni de sol care nu erau asanate anterior; dacă nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii) , se aplică și biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră.

(11) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) îndeplinesc următoarele criterii pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obținută printr-un proces de producție nedurabil:

(11¹) Producția de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă forestieră internă respectă prevederile stabilite la art. 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului, și este în concordanță cu politicile și măsurile stabilite în actualizarea PNIESC.

(11²) În actualizarea PNIESC se includ elementele următoare:

(11³) În cadrul rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima se includ măsurile și politicile prevăzute la alin. (11²) lit. c) .

(12) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF):

(13) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) sunt:

(14) Instalațiile prevăzute la alin. (13) se consideră a fi puse în funcțiune odată ce au fost demarate producția fizică de biocombustibili, de biogaz consumat în sectorul transporturilor și de biolichide și producția fizică de încălzire și răcire și energie electrică pe bază de combustibili din biomasă.

(15) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biogazului consumat în sectorul transporturilor și a biolichidelor și a combustibililor din biomasă utilizați în instalații de producere a încălzirii, a răcirii și a energiei electrice se calculează în conformitate cu art. 29 alin. (1) .

(16) Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) numai dacă îndeplinește una sau mai multe dintre următoarele cerințe:

(17) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) , instalațiile care generează exclusiv energie electrică se iau în considerare numai dacă nu utilizează combustibili fosili ca principal combustibil și numai dacă nu există un potențial de rentabilitate pentru aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență potrivit evaluării realizate în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 121/2014 , cu modificările și completările ulterioare.

(18) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) , prevederile alin. (16) și (17) se aplică doar instalațiilor care intră în funcțiune sau care sunt transformate pentru a utiliza combustibili din biomasă după 25 decembrie 2021.

(19) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) și fără a aduce atingere art. 22 și art. 23 , nu se evită să se ia în considerare, din alte motive de durabilitate, biocombustibilii și biolichidele obținute cu respectarea prezentului articol. Prezentul alineat nu aduce atingere sprijinului public acordat în temeiul schemelor aprobate înainte de data de 24 decembrie 2018.

(20) În cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere acestor scopuri de protecție a naturii, prin excepție de la prevederile alin. (7) lit. b) și c) , biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) pot fi obținuți din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care, în ianuarie 2008 sau după această dată, dețineau statutul de păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate de autoritatea competentă relevantă ca fiind bogate în biodiversitate, sau statutul de zone desemnate, indiferent dacă terenul mai deține acest statut sau nu.

(21) Până la data de 31 decembrie 2030, energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă poate fi luată în considerare în scopurile menționate la alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 29 din Directiva (UE) 2018/2001 în cazul în care:

(1) Energia obținută din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se ia în calcul în vederea atingerii ponderii energiei din surse regenerabile și a obiectivelor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (1¹) , art. (15¹) alin. (1) și (2) , art. 22⁷ alin. (1) , art. 23 alin. (1) și (2¹)-(2⁸) , art. 24 alin. (4) , (4¹) și (5¹) și art. 25 alin. (1)-(5) , numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obținute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puțin 70%.

(2) Energia obținută din combustibili pe bază de carbon reciclat poate fi luată în calcul în vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 25 alin. (1)-(5) numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obținute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puțin 70%.

(1) În cazul în care combustibilii din surse regenerabile și combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt luați în calcul în vederea atingerii obiectivelor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (1¹) , art. (15¹) alin. (1) și (2) , art. 22⁷ alin. (1) , art. 23 alin. (1) și (2¹)-(2⁸) , art. 24 alin. (4) , (4¹) și (5¹) și art. 25 alin. (1)-(5) , autoritățile competente impun operatorilor economici, prin intermediul unor audituri obligatorii, independente și transparente, în conformitate cu actul de punere în aplicare adoptat de către Comisie în temeiul prevederilor art. 30 alin. (8) din Directiva (UE) 2018/2001, să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15) și la art. (29¹) pentru combustibili din surse regenerabile și combustibili pe bază de carbon reciclat. În acest scop, autoritățile competente impun operatorilor economici să utilizeze un sistem de bilanț masic care:

(2) Sistemul de echilibrare a masei prevăzut la alin. (1) asigură faptul că fiecare lot este luat în considerare o singură dată la art. 7 alin. (1) primul paragraf lit. a) , b) sau c) în scopul calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile și include informații din care să reiasă dacă producerea lotului respectiv a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin.

(3) Atunci când un lot este prelucrat, informațiile referitoare la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează și se alocă rezultatelor producției în conformitate cu următoarele reguli:

(4) Ministerul de resort solicită operatorilor economici să prezinte informații precise privind respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(15) și la art. 29¹ și ministerul de resort solicită datele utilizate pentru elaborarea informațiilor respective.

(5) Operatorii economici sunt obligați să elaboreze un audit independent al informațiilor prezentate și să prezinte ministerului de resort rezultatele raportului de audit. Pentru conformitatea cu art. 29 alin. (7) lit. a) , b) , și d) , alin. (8) lit. a) , alin. (10) , alin. (11) lit. a) și alin. (12) lit. a) , se poate recurge la audituri interne sau externe până la primul punct de colectare a biomasei forestiere.

(6) Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudelor, incluzând verificarea în scopul garantării faptului că materialele nu sunt modificate sau eliminate în mod intenționat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să poată deveni deșeu sau reziduu. Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și soliditatea datelor.

(7) Obligațiile prevăzute la alin. (4)-(6) se aplică indiferent dacă combustibilii din surse regenerabile și combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt produși sau importați în interiorul Uniunii Europene.

(7¹) Informațiile privind originea geografică și tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziția consumatorilor într-o versiune actualizată, ușor de accesat și de utilizat, pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor și ale autorităților competente relevante, precum și la stațiile de realimentare și se actualizează anual.

(8) Informațiile privind originea geografică și tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziția consumatorilor pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor sau ale autorităților competente relevante și se actualizează anual.

(9) Ministerul de resort prezintă Comisiei Europene informațiile prevăzute la alin. (1) , în formă agregată.

(10) Până la data de 30 aprilie 2026, ministerul de resort în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii Dezvoltării Rurale elaborează și supun aprobării Guvernului, prin hotărâre, cadrul legal pentru organizarea și funcționarea unui sistem național în cadrul căruia se respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(15) și la art. (29¹) alin. (1) și (2) , în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa la Regulamentul delegat nr. 1.185/2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului.

(10¹) În vederea aplicării prevederilor art. (10), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale emit certificate de origine pentru biomasa utilizată în scopuri energetice.

(10²) Până la data de 30 aprilie 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale întocmesc și aprobă prin ordin al ministrului mediului și pădurilor și, respectiv, al ministrului agriculturii și dezvoltării procedurile în baza cărora se vor emite certificatele de origine menționate la alin. (10¹) .

(10³) Sistemul prevăzut la alin. (10) poate fi utilizat, de asemenea, pentru a verifica exactitatea și caracterul complet al informațiilor incluse de operatorii economici în baza de date a Uniunii Europene, pentru a demonstra respectarea prevederilor art. 27 alin. (6) și pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor.

(11) Ministerul de resort notifică Comisiei sistemul național prevăzut la alin. (10) .

(11¹) Pentru instalațiile care produc energie electrică pentru încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală cuprinsă între 7,5 și 20 MW, autoritățile competente pot stabili sisteme naționale de verificare simplificate pentru a asigura îndeplinirea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15) . Pentru aceleași instalații, actele de punere în aplicare prevăzute la art. 30 alin. (8) din Directiva (UE) 2018/2001 stabilesc condiții uniforme pentru sistemele simplificate de verificare voluntară menite să asigure îndeplinirea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15) .

(12) Autoritățile competente supraveghează funcționarea organismelor de certificare care realizează audituri independente în cadrul unui sistem voluntar. Organismele de certificare furnizează, la cererea autorităților competente, toate informațiile relevante necesare pentru a supraveghea funcționarea acestora, inclusiv data exactă, ora și locul de desfășurare a auditurilor. În cazul în care se constată probleme de neconformitate, ele informează sistemul voluntar fără întârziere.

(1) Operatorii economici relevanți au obligația să introducă în baza de date a Uniunii Europene date exacte privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor care fac obiectul tranzacțiilor respective, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la momentul în care sunt introduși pe piață în Uniune.

(2) În vederea aplicării alin. (1) :

(3) Furnizorii de combustibili au obligația să introducă în baza de date a Uniunii Europene datele necesare pentru verificarea respectării cerințelor stabilite la art. 25 alin. (1)-(5) .

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1)-(3) , în cazul în care se instituie un sistem de bilanț masic cu un sistem de garanții de origine, pentru combustibilii gazoși injectați în infrastructura interconectată de gaze a Uniunii Europene, operatorii economici introduc informații privind tranzacțiile efectuate, privind caracteristicile de durabilitate și alte date relevante, precum emisiile de GES ale combustibililor până la punctul de injecție în infrastructura de gaze interconectată.

(5) Ministerul de resort monitorizează și verifică datele introduse de către furnizorii de combustibili în baza de date a Uniunii Europene.

(6) În cazul în care au fost emise garanții de origine pentru producerea unui lot de gaze din surse regenerabile, garanțiile de origine sunt transferate în baza de date a Uniunii Europene în momentul în care o livrare de gaze din surse regenerabile este înregistrată în baza de date a Uniunii Europene și sunt anulate după ce lotul de gaze regenerabile este retras din infrastructura de gaze interconectată a Uniunii Europene. Aceste garanții de origine, odată transferate, nu pot fi comercializate în afara bazei de date a Uniunii Europene.

(7) Corectitudinea și caracterul complet al datelor introduse de operatorii economici în baza de date a Uniunii Europene sunt verificate prin intermediul organismelor de certificare în cadrul sistemului național prevăzut la art. 30 alin. (10) în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/996 al Comisiei din 14 iunie 2022 privind normele de verificare a criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a criteriilor privind riscurile reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor.

(8) Sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) poate fi completat de un sistem de garanții de origine.

(9) În cazul în care sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) utilizează sistemele de informații ale terților ca intermediari pentru colectarea datelor, ministerul de resort notifică Comisiei Europene.

(10) Sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

(11) Verificarea calității datelor introduse în baza de date a Uniunii Europene prin intermediul sistemului național, precum și a caracteristicilor de sustenabilitate ale combustibililor în raport cu datele respective se realizează în conformitate cu prevederile alin. (7) și aprobarea finală a tranzacțiilor, au loc exclusiv prin intermediul bazei de date a Uniunii Europene.

(12) Ministerul de resort transmite Comisiei caracteristicile detaliate ale sistemului național în vederea stabilirii îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (10) .

(1) În scopurile art. 29 alin. (13) , reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă se calculează după cum urmează: