LexistoriaDreptul la drept.

Dispoziții generale

Azi

OUG 19/2020 · 19 articole

Articolul 3

(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează organizarea și desfășurarea în anul 2021, pe întreg teritoriul țării, a recensământului populației și locuințelor în România, în conformitate cu cerințele pe plan național și cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și locuințelor și ale regulamentelor de punere în aplicare aferente rundei 2021 de recensăminte și cu recomandările Comisiei economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, precum și producerea indicatorilor statistici de recensământ.

(2) Recensământul din anul 2021 are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale naționale și europene, sub forma unor indicatori statistici, în condiții de calitate, privind numărul și distribuția teritorială a populației rezidente, a structurii demografice și socioeconomice, date referitoare la gospodăriile populației, precum și la fondul locativ, condițiile de locuit ale populației și clădirile în care se situează locuințele.

Articolul 4

(1) Organizarea și efectuarea recensământului se realizează sub aspect tehnico-metodologic de către Institutul Național de Statistică, în concordanță cu regulamentele Uniunii Europene, precum și cu normele Comisiei economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite în domeniul recensământului populației și al locuințelor, sub coordonarea și controlul Comisiei centrale pentru recensământul populației și locuințelor.

(2) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se constituie Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor din anul 2021, denumită în continuare CCRPL2021, structură fără personalitate juridică, în componența prevăzută în anexa nr. 1 .

(3) Nominalizarea persoanelor care intră în componența CCRPL2021 se face de către conducătorul fiecărei instituții implicate, respectiv de către președintele Asociației orașelor din România, al Asociației comunelor din România, al Asociației municipiilor din România și al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România.

(4) CCRPL2021 răspunde de pregătirea, conducerea, coordonarea și monitorizarea lucrărilor necesare efectuării recensământului, având următoarele atribuții principale:

a) adoptă hotărâri în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de prezentul act normativ;

b) aprobă Programul de desfășurare al activităților Recensământului populației și locuințelor, metodologia de recenzare și de prelucrare a datelor;

c) aprobă normele de funcționare și atribuțiile comisiilor de recensământ județene, a municipiului București, municipale, orășenești, ale sectoarelor municipiului București și comunale, în componența prevăzută în anexa nr. 2 ;

d) coordonează implementarea hotărârilor Guvernului privind bugetul recensământului, privind componența, organizarea, funcționarea și atribuțiile Unității de coordonare și implementare a recensământului, denumită în continuare UCIR, și, respectiv, ale Unităților județene de implementare a recensământului, denumite în continuare UJIR, privind specificațiile tehnice pentru transmiterea datelor din sursele administrative, privind stabilirea formei și conținutului instrumentarului recensământului, a clasificărilor și nomenclatoarelor utile recensământului și a proiectelor altor acte normative;

e) aprobă metodologia de realizare a sectorizării teritoriului, îndrumă acțiunile de împărțire a teritoriului unităților administrativ-teritoriale în sectoare de recensământ;

f) coordonează acțiunile de recrutare și instruire a întregului personal care participă la efectuarea lucrărilor de recensământ;

g) aprobă Strategia de promovare și comunicare a recensământului;

h) aprobă Programul final de diseminare al rezultatelor recensământului, elaborat de UCIR;

i) publică rezultatele provizorii ale recensământului.

(5) În pregătirea, organizarea și desfășurarea recensământului CCRPL2021 colaborează cu următoarele autorități ale administrației publice centrale și locale sau alte instituții publice, în funcție de specificul fiecăreia:

a) consiliile județene;

b) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

c) ministerele care dețin surse administrative sau gestionează date privind persoanele, clădirile, locuințele, spațiile colective de locuit, gospodăriile și familiile;

d) alte instituții publice de interes național sau local.

(6) Pentru pregătirea, organizarea, conducerea și efectuarea lucrărilor de recensământ, la nivel teritorial se constituie comisii de recensământ județene, a municipiului București, municipale, orășenești, ale sectoarelor municipiului București și comunale, în componența prevăzută în anexa nr. 2 .

(7) Comisiile prevăzute la alin. (6) poartă răspunderea pentru efectuarea recensământului în bune condiții pe teritoriul în care își desfășoară activitatea, conform instrucțiunilor CCRPL2021.

(8) CCRPL2021 și comisiile prevăzute la alin. (6) își încetează activitatea la data publicării rezultatelor provizorii ale recensământului, iar rezultatele definitive și detaliate sunt diseminate de Institutul Național de Statistică.

(9) Organizațiile neguvernamentale, inclusiv organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, pot delega observatori pe lângă Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor și comisiile județene, ale municipiului București, municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale pe toată durata recensământului. Delegarea observatorilor se face conform Programului privind desfășurarea acțiunilor și lucrărilor de pregătire și efectuare a recensământului populației și locuințelor, aprobat de către Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor.

Articolul 5

(1) Fac obiectul recenzării la recensământul din România:

a) persoanele cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie, cu reședința obișnuită în România;

b) persoanele cu cetățenie română, cu domiciliul în România, dar cu reședința în altă țară pentru o perioadă mai mică de 12 luni;

c) persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic;

d) gospodăriile și nucleele familiale;

e) clădirile de locuit;

f) clădirile cu altă destinație decât cea de locuit, dacă există cel puțin o locuință în acestea;

g) locuințele situate în orice clădire, indiferent de forma de proprietate, de pe teritoriul României;

h) spațiile colective de locuit.

(2) Nu se înregistrează la recensământ persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene - cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.

(3) La recensământ nu se înregistrează clădirile situate pe teritoriul României deținute cu titlu de proprietate de alte state, administrate de reprezentanțele diplomatice și consulare ale țărilor respective sau de reprezentanțele organizațiilor internaționale, dacă în cadrul lor nu au domiciliul sau reședința cetățeni români.

Articolul 6

(1) Persoanele sunt înregistrate la locul unde își au reședința obișnuită în România.

(2) Persoanele absente temporar din gospodărie sunt înregistrate la reședința lor obișnuită, pe baza informațiilor furnizate de celelalte persoane din gospodărie.

(3) În cazul locuințelor ocupate de gospodării absente în totalitate, respectiv în care toți membrii gospodăriei sunt absenți, informațiile privind confirmarea absenței gospodăriei, precum și numărul persoanelor ce formează gospodăria respectivă și câteva caracteristici esențiale, precum sexul și vârsta, pot fi furnizate pe plan local de alte persoane, precum administratorii de bloc, vecini, rude, în măsura în care dețin aceste informații.

Articolul 7

Recensământul se desfășoară în conformitate cu termenele prevăzute în Programul de desfășurare al activităților Recensământului populației și locuințelor, care este elaborat de UCIR, constituită conform art. 16 .

Articolul 8

(1) Recenzarea persoanelor care locuiesc în imobilele aflate în administrarea unităților aparținând Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, ale Ministerului Justiției și a altor unități speciale se face de către persoane nominalizate de aceste instituții, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și ale normelor specifice elaborate de acestea și avizate de către UCIR.

(2) Recenzarea persoanelor private de libertate se face în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și ale normelor specifice elaborate de Administrația Națională a Penitenciarelor, denumită în continuare A.N.C., și de către Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare M.A.I., și avizate de către UCIR.

(3) Recenzarea cetățenilor români plecați în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare se face de către Ministerul Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E., în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și ale normelor specifice elaborate de M.A.E. și avizate de către UCIR.

Articolul 9

(1) În vederea colectării datelor și obținerii rezultatelor definitive ale recensământului, Institutul Național de Statistică (I.N.S.) creează, completează și prelucrează o bază de date cu înregistrări individuale, numită în continuare „baza de recensământ RPL2021“.

(2) Informațiile cu care se încarcă baza de recensământ RPL2021 se vor obține prin:

a) colectare indirectă din surse administrative, prin completarea răspunsurilor la unele întrebări din formularele electronice de către I.N.S. cu informațiile regăsite în baze de date ale unor instituții centrale și locale - surse administrative;

b) colectare directă de la populație: autorecenzare on-line, interviu față-în-față asistat de calculator;

c) imputare prin metode statistice.

(3) Autorecenzarea se poate realiza:

a) de pe echipamentul propriu al persoanei care se auto-recenzează sau al gospodăriei din care aceasta face parte;

b) de pe echipamente puse la dispoziție de către UJIR-uri prin intermediul primăriilor și instalate în spații special amenajate.

(4) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență, Institutul Național de Statistică, împreună cu CCRPL2021, va elabora și publica metodologia privind metoda imputării prin metode statistice.

(5) În colectarea directă a datelor de la populație, platforma digitală care asigură autorecenzarea on-line și aplicația/platforma utilizată în interviul față în față asistat de calculator, accesul populației va fi asigurat și într-o limbă de circulație internațională, respectiv în limbile minorităților naționale, la propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice în urma consultării Consiliului Minorităților Naționale. În unitățile administrativ-teritoriale unde ponderea populației aparținând unei minorități naționale depășește pragul de 20% prevăzut de legislația în vigoare se vor asigura fiecărui recenzor chestionare-martor în formă tipărită în limba minorității naționale respective.

Articolul 10

(1) Pentru verificarea practică a conținutului formularelor, a instrucțiunilor, a programului de recenzare și de prelucrare, precum și a măsurilor organizatorice, în cursul anului 2020 se desfășoară un recensământ de probă.

(2) Participarea la recensământul de probă a persoanelor este obligatorie.

(3) Personalului de recensământ care participă la recensământul de probă îi revin obligațiile de la art. 45 și art. 46 alin. (1) și (3) din prezenta ordonanță de urgență.

(4) Recensământul de probă se efectuează cu recenzori selectați în acest scop.

(5) Pentru recensământul de probă, instituțiilor prevăzute la art. 28 le revin obligațiile prevăzute la art. 30 din prezenta ordonanță de urgență.

(6) În cazul recensământului de probă se aplică în mod corespunzător prevederile cap. VIII - Răspunderea juridică și sancțiuni.

(7) Personalul prevăzut la alin. (4) beneficiază de aceleași drepturi și obligații prevăzute la cap. VI - Drepturi și obligații.

Articolul 11

(1) Pentru verificarea calității informațiilor înregistrate la recensământ se organizează o cercetare statistică postrecensământ în perioada iulie-august 2022; aceasta se efectuează cu recenzori selectați în acest scop, conform instrucțiunilor elaborate de către UCIR constituită conform prevederilor art. 16 alin. (1) .

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază de aceleași drepturi și obligații prevăzute la cap. VI - Drepturi și obligații.

Articolul 12

(1) În vederea asigurării unei comunicări eficiente a informațiilor către populație și a unei transparențe maxime a lucrărilor recensământului se înființează pe lângă I.N.S., în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Consiliul de comunicare și transparență pentru runda 2021 a recensământului, organ consultativ, denumit în continuare Consiliul.

(2) Consiliul are următoarele atribuții:

a) promovează recensământul și comunică opiniei publice principalele caracteristici ale recensământului, modalitățile de organizare și de recenzare, drepturile și obligațiile ce revin persoanelor, modalitățile de diseminare și semnificația rezultatelor provizorii și a celor definitive;

b) asigură transparența modului de lucru în ceea ce privește pregătirea și desfășurarea recensământului sub aspectul respectării deontologiei profesionale pe parcursul desfășurării recensământului;

c) susține efectuarea recensământului, mobilizează populația prin mesaje și apariții în mass-media.

d) asigură informarea și mobilizarea populației, precum și promovarea recensământului în cel puțin o limbă de circulație internațională și în limbile minorităților naționale propuse de către Departamentul pentru Relații Interetnice în urma consultării Consiliului Minorităților Naționale.

Articolul 13

Mesajele de popularizare a recensământului în mass-media au caracter de mesaje de interes public.

Articolul 14

(1) Consiliul are următoarea componență:

a) președintele Academiei Române;

b) un reprezentant al Administrației Prezidențiale;

c) câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din Camera Deputaților;

d) un reprezentant al grupurilor parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României;

e) un reprezentant al Camerei de Comerț și Industrie a României;

f) cel puțin un reprezentant al confederațiilor patronale reprezentative la nivel național și cel puțin un reprezentant al confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național;

g) un reprezentant al Academiei Române;

h) trei reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale din domeniul dezvoltării economice și sociale;

i) un reprezentant al Societății Române de Televiziune, denumită în continuare S.R.T.;

j) un reprezentant al Societății Române de Radiodifuziune, denumită în continuare S.R.R.;

k) doi reprezentanți ai presei scrise din domeniul economico-social, financiar;

l) un reprezentant al mediului universitar cu profil economic și sociologic;

m) doi reprezentanți ai institutelor de cercetare cu profil economic, social și sociologie.

n) un reprezentant al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale;

o) un reprezentant al Departamentului pentru Relații Interetnice;

p) un reprezentant al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

(2) Președintele I.N.S. și președintele Consiliului Statistic Național sunt membri de drept.

(3) Membrii Consiliului prevăzuți la alin. (1) lit. b)-p) sunt propuși, la solicitarea I.N.S., de respectivele organisme și instituții, din cadrul structurilor de conducere ale acestora și sunt numiți astfel:

a) membrii Consiliului prevăzuți la alin. (1) lit. c)-p) sunt numiți prin ordin al președintelui Institutului Național de Statistică, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;

b) membrul Consiliului prevăzut la alin. (1) lit. b) este numit prin decret al Președintelui României;

c) abrogată.

(4) Membrii Consiliului beneficiază de o indemnizație de participare la ședință egală cu 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. Suma totală a indemnizațiilor pentru un membru al Consiliului nu poate depăși într-o lună salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

(5) Indemnizațiile de participare la ședință acordate membrilor Consiliului prevăzute la alin. (4) se plătesc din bugetul recensământului prin I.N.S.

Articolul 15

(1) Președintele Academiei Române este și președintele Consiliului. Acesta este ajutat de doi vicepreședinți, aleși prin vot deschis, cu majoritate simplă, din rândul membrilor acestuia.

(2) Consiliul elaborează și aprobă regulamentul propriu de funcționare.

(3) Consiliul se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui acestuia.

(4) În activitatea sa, Consiliul este asistat de un secretariat asigurat de I.N.S., din personalul său de specialitate.

(5) Consiliul elaborează un raport anual asupra activității desfășurate, pe care îl dă publicității, până la sfârșitul trimestrului I al anului următor, pe pagina proprie de internet a recensământului, https://www.recensamantromania.ro/.

(6) Consiliul își încetează activitatea la data de 31 decembrie 2023.

Articolul 16

(1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, la nivelul I.N.S. se constituie UCIR, care are responsabilitatea organizării și desfășurării recensământului la nivel național și local, sub aspect tehnico-metodologic. Acesta este condus de către un reprezentant al I.N.S. în calitate de coordonator general, numit de președintele I.N.S.

(2) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, la nivelul direcțiilor teritoriale de statistică se constituie UJIR-uri care au responsabilitatea pregătirii, organizării și desfășurării recensământului la nivel local, conducerea fiind exercitată de directorii executivi ai direcțiilor teritoriale de statistică.

(3) Componența, organizarea, funcționarea și atribuțiile UCIR și, respectiv, ale UJIR sunt reglementate prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa I.N.S. și a Secretariatului General al Guvernului, denumit în continuare S.G.G.

(4) Personalul de recensământ din teritoriu este format din recenzori, recenzori-șefi, recenzori pentru recensământul de probă, recenzori pentru cercetarea statistică postrecensământ, recenzori pentru autorecenzare asistată, coordonatori la nivel de județ și coordonatori la nivel de municipiu, oraș, comună și de sector al municipiului București, care reprezintă categorii ale operatorului statistic definit la art. 1 lit. v) .

(5) Personalul prevăzut la alin. (4) este selectat din rândul personalului din primării, instituțiile prefectului, consiliile județene, instituții deconcentrate, al personalului didactic, al specialiștilor în economie, informatică și în alte domenii, precum și din rândul pensionarilor, studenților și al altor persoane, având cel puțin studii medii absolvite.

Articolul 16¹

Se exceptează de la prevederile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, selectarea și recrutarea în vederea ocupării posturilor pentru personalul de recensământ din teritoriu.

Articolul 17

În vederea realizării lucrărilor recensământului, I.N.S. și direcțiile teritoriale de statistică angajează, în vederea desfășurării de activitate în cadrul UCIR și, respectiv, UJIR-urilor, persoane cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, cu încadrarea în numărul de posturi stabilit în acest scop prin hotărâre de Guvern.

Articolul 18

(1) Bugetul și categoriile de cheltuieli pentru recensământ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa I.N.S. și a Secretariatului General al Guvernului.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în anul 2020, prin hotărârea de la alin. (1) , se alocă sume pentru ordonatorii principali de credite cu atribuții în organizarea și desfășurarea recensământului.

(3) Pentru municipii, orașe, comune și sectoarele municipiului București, sumele pentru plata recenzorilor, a recenzorilor pentru autorecenzare asistată, a recenzorilor-șefi și a coordonatorilor la nivel de municipiu, oraș, comună și de sector al municipiului București, prevăzuți la art. 16 alin. (4) , se asigură din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate în anexa la legea bugetului de stat într-o poziție globală distinctă. Repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea I.N.S. Cu sumele repartizate se rectifică bugetele locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în vederea efectuării plăților către personalul de recensământ.

(4) Plata recenzorilor pentru recensământul de probă, a recenzorilor pentru cercetarea statistică postrecensământ și a coordonatorilor la nivel de județ, prevăzuți la art. 16 alin. (4) , se asigură din bugetele direcțiilor teritoriale de statistică.

Articolul 19

La delimitarea unităților de recenzare pentru întregul teritoriu al țării, precum și pentru organizarea și efectuarea operațiilor de colectare a informațiilor sunt prelucrate, în condițiile legii, date și informații, inclusiv date cu caracter personal din Registrul Național de Evidență a Persoanelor, denumit în continuare RNEP, și alte surse administrative, materiale cartografice și informații din statistica curentă, precum și din recensămintele anterioare.

Articolul 20

(1) În funcție de tipul indicatorilor statistici, rezultatele definitive ale recensământului se diseminează pe următoarele niveluri de dezagregare: total țară, macro-regiuni, regiuni de dezvoltare, județe, comune, orașe, municipii, sectoare ale Municipiului București și griduri de 1 kmp, în condițiile asigurării confidențialității datelor.

(1¹) Rezultatele definitive ale recensământului se pot disemina la nivel de sat și de circumscripție de recensământ numai în condițiile în care datele sunt fiabile, de bună calitate și este asigurată confidențialitatea datelor. Lista indicatorilor statistici care se pot disemina la nivel de sat și circumscripție de recensământ este aprobată de către CCRPL2021, în urma unei analize a rezultatelor definitive realizate de către UCIR.

(2) Programul final de diseminare a rezultatelor recensământului va fi elaborat de UCIR și aprobat prin hotărâre a CCRPL2021.