Desfășurarea investigației tehnice privind siguranța

(1) Investigațiile tehnice privind siguranța se efectuează cu operativitate, cât mai rapid și eficient cu putință și, după caz, în colaborare cu autoritățile competente în domeniul transportului naval, pentru desfășurarea normală a investigației.

(2) SIPS poate colabora pe parcursul investigației tehnice privind siguranța cu autoritățile competente să desfășoare anchetele judiciare, pentru asigurarea accesului la probele investigației, această colaborare efectuându-se astfel încât să nu împiedice sau să nu îngreuneze activitatea organelor judiciare.

(3) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2), investigațiile tehnice privind siguranța, în cazul accidentelor sau incidentelor din sectorul de transport maritim, se desfășoară independent de anchetele efectuate de autoritățile judiciare, companiile de asigurare, autorități de reglementare, precum și de investigațiile efectuate de orice altă parte, care au ca scop stabilirea răspunderii sau a vinovăției.

(4) Investigațiile tehnice privind siguranța nu pot fi împiedicate, suspendate sau întârziate în mod nejustificat de anchetele ori investigațiile menționate la alin. (3).

(5) În cadrul investigațiilor tehnice privind siguranța desfășurate de către statele membre ale Uniunii Europene, SIPS poate coopera și acorda asistență reciprocă, potrivit prevederilor art. 10, referitor la cadrul de cooperare permanentă, sau poate delega către un alt stat membru al Uniunii Europene sarcina de a desfășura astfel de investigații tehnice privind siguranța, potrivit prevederilor art. 7.

(1) Inițierea unei investigații tehnice privind siguranța și constituirea comisiei de investigație, în cazul unui accident sau incident maritim, se fac prin ordin al ministrului transportului și infrastructurii, la propunerea SIPS.

(2) Potrivit prevederilor art. 8, SIPS va asigura efectuarea unei investigații tehnice privind siguranța în cazul accidentelor maritime foarte grave care:

a) implică o navă înmatriculată sub pavilion român, indiferent de locul accidentului;

b) se produc în marea teritorială sau pe căile navigabile interioare ale României, așa cum sunt definite de UNCLOS, indiferent de pavilionul navei ori al navelor implicate în accident;

c) implică un interes deosebit al statului român indiferent de locul accidentului și de pavilionul navei sau al navelor implicate.

(3) În cazul unor accidente maritime grave, SIPS realizează o evaluare preliminară a circumstanțelor și, după caz, decide și propune ministrului transporturilor și infrastructurii efectuarea unei investigații tehnice privind siguranța. În cazul în care, în urma evaluării circumstanțelor accidentului, nu consideră necesară efectuarea unei investigații tehnice privind siguranța, SIPS va înregistra motivele și va informa Comisia Europeană potrivit prevederilor art. 18 alin. (2).

(4) SIPS poate propune ministrului transporturilor și infrastructurii efectuarea unei investigații tehnice privind siguranța în orice alte cazuri de accidente sau incidente maritime.

(5) În luarea deciziei de începere a unei investigații tehnice privind siguranța, potrivit prevederilor alin. (3) și (4), SIPS va lua în considerare gravitatea accidentului ori a incidentului maritim, tipul navei și/sau al mărfii în cauză și rolul pe care rezultatele investigației tehnice privind siguranța îl pot avea în prevenirea unor accidente și incidente pe viitor.

(6) În situația în care României îi revine rolul de stat care conduce investigația tehnică privind siguranța, SIPS, în cooperare cu structurile echivalente ale celorlalte state interesate în mod deosebit, va decide domeniul de aplicare și modalitățile practice de desfășurare a investigației tehnice privind siguranța, în modul cel mai potrivit pentru îndeplinirea obiectivului prezentei ordonanțe de urgență și în vederea prevenirii unor accidente și incidente maritime pe viitor.

(7) SIPS inițiază investigația tehnică privind siguranța cât mai curând posibil după producerea accidentului sau incidentului maritim, dar nu mai târziu de două luni de la data producerii acestuia.

(1) Notificarea accidentelor maritime grave și foarte grave se face telefonic către SIPS, de către:

a) comandanții navelor implicate în accident sau, în imposibilitatea de exercițiu al acestora, de către înlocuitorii lor ierarhici, prompt, după producerea accidentului;

b) căpitanul șef al căpităniei portului românesc în a cărui zonă de jurisdicție s-a produs accidentul, prompt, după primirea informației despre producerea accidentului.

(2) Notificarea telefonică prevăzută la alin. (1) va conține informațiile prevăzute în anexa nr. 1.

(3) În maximum 24 de ore, după notificarea telefonică prevăzută la alin. (1), căpitanul șef al căpităniei portului românesc în a cărui zonă de jurisdicție s-a produs accidentul va transmite către SIPS un mesaj fax sau e-mail care va conține informațiile prevăzute în anexa nr. 2.

(4) Pentru accidentele maritime, altele decât cele grave sau foarte grave, ori pentru incidentele maritime, căpitanul șef al căpităniei portului românesc în a cărui zonă de jurisdicție s-a produs accidentul va transmite informațiile prevăzute în anexa nr. 2 prin mesaj fax sau e-mail către SIPS, în maximum 24 de ore de la data producerii accidentului ori incidentului.

(5) Detaliile de contact pentru efectuarea notificării accidentelor sau incidentelor se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.

(6) SIPS poate solicita detalii suplimentare asupra oricărui accident sau incident maritim pentru care a fost notificat, în condițiile art. 6.

(1) În investigarea oricărui accident sau incident maritim, SIPS colaborează cu structurile de investigație ale altor state membre ale Uniunii Europene, pe principiul efectuării unei singure investigații tehnice privind siguranța și al acceptării participării la investigație a oricărui alt stat membru al Uniunii Europene interesat în mod deosebit.

(2) SIPS cooperează cu structurile de investigație ale unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene interesate în mod deosebit, pentru a decide rapid și de comun acord care este statul membru care să conducă investigația. În cadrul acestei cooperări, SIPS depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord comun asupra procedurilor de investigare.

(3) În cadrul acordului încheiat potrivit prevederilor alin. (2), un alt stat interesat în mod deosebit are același drept de acces la martori și probe cu statul care conduce investigația și, de asemenea, are dreptul ca punctul său de vedere să fie luat în considerare de statul care conduce investigația tehnică privind siguranța.

(4) SIPS efectuează o investigație tehnică privind siguranța în paralel cu structura de investigație a unui alt stat membru al Uniunii Europene asupra aceluiași accident sau incident maritim, doar în situații de excepție, caz în care notifică Comisiei Europene despre motivele acestei acțiuni.

(5) În cazul investigațiilor menționate la alin. (4), SIPS cooperează cu structura de investigație a altui stat, în special prin schimbul de informații pertinente culese pe parcursul investigațiilor, pentru a ajunge la concluzii comune, în măsura în care acest lucru este posibil.

(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), SIPS este responsabil pentru desfășurarea investigației tehnice privind siguranța și a coordonării cu structurile de investigație ale altor state membre interesate în mod deosebit, până în momentul stabilirii de comun acord a statului care să conducă investigația.

(7) Fără a aduce atingere obligațiilor asumate în temeiul prezentei ordonanțe de urgență și ale dreptului internațional, SIPS poate, după caz, să delege structurii de investigație a unui alt stat membru al Uniunii Europene, în baza unui acord reciproc, sarcina de a conduce o investigație tehnică privind siguranța sau de a îndeplini misiuni precise în cadrul unei astfel de investigații.

(8) SIPS inițiază și răspunde de investigația tehnică privind siguranța, precum și de coordonarea cu structurile de investigație ale altor state membre ale Uniunii Europene interesate în mod deosebit, până în momentul în care, potrivit prevederilor alin. (2), se stabilește de comun acord statul care să conducă investigația, în cazul în care:

a) o navă tip feribot Ro-Ro sau o navă de pasageri de mare viteză este implicată într-un accident ori incident maritim produs în apele teritoriale sau interioare ale României, așa cum sunt definite de UNCLOS;

b) o navă tip feribot Ro-Ro sau o navă de pasageri de mare viteză este implicată într-un accident ori incident maritim produs în afara apelor teritoriale ale statelor membre ale Uniunii Europene, iar înainte de producerea accidentului sau incidentului, ultima escală a navei a fost într-un port românesc.