OUG 98/2006 · 29 articole
(1) În vederea asigurării unei supravegheri suplimentare corespunzătoare a entităților reglementate dintr-un conglomerat financiar, un coordonator unic, responsabil de coordonarea și exercitarea supravegherii suplimentare, este desemnat dintre autoritățile competente ale statelor membre implicate, inclusiv cele ale statului membru în care se află sediul central al societății financiare holding mixte.
(2) Identitatea coordonatorului este făcută publică pe website-ul Comitetului comun.
(1) Desemnarea coordonatorului se bazează pe criteriile prevăzute la următoarele alineate.
(2) În cazul în care un conglomerat financiar are drept lider o entitate reglementată, coordonator este autoritatea competentă care a autorizat acea entitate reglementată, potrivit regulilor sectoriale aplicabile.
(3) În cazul în care un conglomerat financiar nu are drept lider o entitate reglementată, coordonator este autoritatea competentă identificată în conformitate cu următoarele principii:
a) în cazul în care societatea-mamă a unei entități reglementate este o societate financiară holding mixtă, coordonator este autoritatea competentă care a autorizat acea entitate reglementată potrivit regulilor sectoriale aplicabile;
b) în cazul în care cel puțîn două entități reglementate cu sediul social în state membre au ca societate-mamă aceeași societate financiară holding mixtă și una dintre aceste entități a fost autorizată în statul membru în care se află sediul central al societății financiare holding mixte, coordonator este autoritatea competentă a entității reglementate autorizate în acel stat membru;
c) în cazul în care mai multe entități reglementate, care desfășoară activitate în sectoare financiare diferite, au fost autorizate în statul membru în care se află sediul central al societății financiare holding mixte, coordonator este autoritatea competentă a entității reglementate care își desfășoară activitatea în sectorul financiar cel mai important;
d) în cazul în care conglomeratul financiar are drept lider mai multe societăți financiare holding mixte cu sediul central în diferite state membre și există o entitate reglementată în fiecare dintre aceste state, coordonator este autoritatea competentă a entității reglementate cu cel mai mare total al activului bilanțier, dacă aceste entități își desfășoară activitatea în același sector financiar sau autoritatea competentă a entității reglementate din sectorul financiar cel mai importat;
e) în cazul în care cel puțîn două entități reglementate cu sediul social în state membre au ca societate-mamă aceeași societate financiară holding mixtă și niciuna dintre aceste entități nu a fost autorizată în statul membru în care se află sediul central al societății financiare holding mixte, coordonator este autoritatea competentă care a autorizat entitatea reglementată cu cel mai mare total al activului bilanțier din sectorul financiar cel mai important;
f) în cazul în care conglomeratul financiar este un grup fără o societate-mamă în calitate de lider sau în orice alt caz, coordonator este autoritatea competentă care a autorizat entitatea reglementată cu cel mai mare total al activului bilanțier din sectorul financiar cel mai important.
(4) În anumite cazuri, autoritățile competente relevante pot, de comun acord, să nu aplice criteriile prevăzute la alin. (2) și (3) , dacă aplicarea lor ar fi inadecvată, având în vedere structura conglomeratului și importanța relativă a activităților acestuia în diferite țări, și să desemneze o autoritate competentă diferită în calitate de coordonator. În aceste cazuri, înaintea luării deciziei, autoritățile competente acordă conglomeratului posibilitatea de a-și exprima opinia asupra deciziei respective.
(1) Atribuțiile coordonatorului cu privire la supravegherea suplimentara sunt următoarele:
a) coordonarea colectării și difuzării informațiilor relevante sau esențiale în condițiile desfășurării normale a activității, precum și în situații de urgență, inclusiv difuzarea de informații care prezintă importanță pentru exercitarea atribuției de supraveghere a autorității competente în baza regulilor sectoriale;
b) supravegherea și evaluarea situației financiare a unui conglomerat financiar;
c) evaluarea aplicarii regulilor privind adecvarea capitalului, riscul de concentrare și tranzactiile intragrup, prevăzute la art. 15-23 , precum și în reglementarile date în aplicarea prezentei ordonante de urgenta;
d) evaluarea structurii, organizării și a mecanismelor de control intern ale conglomeratului financiar, prevăzute la art. 24;
e) planificarea și coordonarea activităților de supraveghere atât în condițiile desfășurării normale a activității, cat și în situații de urgență, în colaborare cu autoritățile competente relevante implicate;
e¹) organizarea în mod periodic de simulări de criză adecvate la nivelul conglomeratului financiar și transmiterea rezultatelor acestora către Comitetul comun; în acest scop autoritățile competente relevante vor coopera în mod strâns cu coordonatorul;
f) alte atribuții, măsuri și decizii stabilite coordonatorului prin prezenta ordonanță de urgență sau care decurg din aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
(2) În situația în care coordonatorul unui conglomerat financiar este o autoritate competentă din România, acesta îndeplinește atribuțiile prevăzute la alin. (1) și față de entitățile dintr-un alt stat membru.
(3) În situația în care coordonatorul unui conglomerat financiar este o autoritate dintr-un alt stat membru, acesta poate îndeplini, față de entitățile din România, atribuțiile prevăzute la alin. (1) .
(4) În vederea facilitării supravegherii suplimentare și pentru a fi fundamentată pe o bază juridică extinsă, coordonatorul și celelalte autorități competente relevante și, dacă este cazul, alte autorități competente implicate încheie acorduri de coordonare. Prin aceste acorduri de coordonare se pot încredința atribuții suplimentare coordonatorului și se pot specifică procedurile pentru luarea deciziilor în cadrul supravegherii suplimentare, de către autoritățile competente relevante, astfel cum se prevede în art. 3-9 , 13 , 15-17 , 30 , 48 și 51 , precum și procedurile pentru cooperarea cu alte autorități competente.
(5) Fără a se aduce atingere posibilității de delegare a competențelor și a responsabilităților specifice de supraveghere, prevăzută de regulile sectoriale, prezența unui coordonator însărcinat cu atribuții specifice privind supravegherea suplimentară a entităților reglementate dintr-un conglomerat financiar nu afectează atribuțiile și responsabilitățile autorităților competente, prevăzute prin regulile sectoriale.
(6) Cooperarea solicitată potrivit prezentului capitol și exercitarea atribuțiilor prevăzute în cadrul prezentului articol și a art. 28-32 și, cu respectarea cerințelor referitoare la păstrarea secretului profesional și a legislației Uniunii Europene, atunci când este necesar, coordonarea și cooperarea corespunzătoare cu autoritățile competente din state terțe se realizează în cadrul colegiilor de supraveghetori stabilite potrivit prevederilor art. 185¹-185⁵ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare, sau ale art. 248 alin. (2) din Directiva nr. 2009/138/CE .
(7) Acordurile de coordonare prevăzute la alin. (4) vor fi reflectate separat în cadrul acordurilor de cooperare scrise încheiate în baza art. 184 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare, sau a art. 248 din Directiva nr. 2009/138/CE .
(8) Coordonatorul, în calitate de președinte al unui colegiu de supraveghetori, înființat în temeiul art. 185¹-185⁵ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare, sau al art. 248 din Directiva nr. 2009/138/CE , decide care dintre autoritățile competente implicate participă la o reuniune sau la orice altă activitate a colegiului respectiv.
(1) Fără a se aduce atingere responsabilităților specifice stabilite potrivit regulilor sectoriale, autoritățile competente responsabile de supravegherea entităților reglementate dintr-un conglomerat financiar și autoritatea competentă desemnată drept coordonator al acelui conglomerat financiar cooperează între ele în mod strans, furnizându-și reciproc orice informații esențiale sau relevante pentru exercitarea atribuțiilor lor de supraveghere, potrivit regulilor sectoriale și prezentei ordonanțe de urgență. În acest sens, autoritățile competente și coordonatorul comunică, la cerere, orice informație relevantă și, din oficiu, orice informație esențială.
(2) Autoritățile competente din România realizează schimbul de informații cu autorități competente din alte state membre pentru exercitarea atribuțiilor lor de supraveghere suplimentară.
(3) Cooperarea trebuie să asigure cel puțin colectarea și schimbul de informații cu privire la următoarele elemente esențiale:
a) identificarea structurii juridice, de guvernanță și organizatorice a grupului, inclusiv a tuturor entităților reglementate, a filialelor nereglementate și a sucursalelor semnificative care aparțîn unui conglomerat financiar, a dețînătorilor de participații calificate la nivelul societății-mamă a grupului, precum și a autorităților competente responsabile cu supravegherea entităților reglementate din cadrul grupului;
b) strategiile conglomeratului financiar;
c) situația financiară a conglomeratului financiar, în special în ceea ce priveste adecvarea capitalului, tranzactiile intragrup, riscul de concentrare și profitabilitatea;
d) principalii actionari și persoanele care exercită responsabilității de administrare și/sau conducere a conglomeratului financiar;
e) organizarea, administrarea riscurilor și sistemele de control intern la nivelul conglomeratului financiar;
f) procedurile pentru colectarea informațiilor de la entitățile dintr-un conglomerat financiar și pentru verificarea acelor informații;
g) dificultățile întâmpinate de entitățile reglementate sau de alte entități ale conglomeratului financiar, care pot afecta în mod serios entitățile reglementate;
h) principalele sancțiuni și măsurile excepționale luate de autoritățile competente în conformitate cu regulile sectoriale sau cu prezenta ordonanță de urgență.
În măsura în care sunt necesare pentru exercitarea atribuțiilor lor specifice, autoritățile competente pot să schimbe informații de natura celor prevăzute la art. 28 alin. (3) , cu privire la entitățile reglementate dintr-un conglomerat financiar, potrivit prevederilor din regulile sectoriale, cu următoarele autorități: bănci centrale ale statelor membre, Sistemul European al Băncilor Centrale, Banca Centrală Europeană și Comitetul european pentru risc sistemic, potrivit prevederilor art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 1.092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic.
(1) Fără a se aduce atingere responsabilităților lor specifice, stabilite în baza regulilor sectoriale, înaintea luării unei decizii, atunci când deciziile sunt importante pentru atribuțiile de supraveghere ale celorlalte autorități competente, autoritățile competente implicate se consultă reciproc în ceea ce privește următoarele elemente:
a) modificari ale structurii actionariatului, ale structurii organizatorice sau ale structurii de administrare și conducere ale entitatilor reglementate dintr-un conglomerat financiar, care necesita aprobarea sau autorizarea autorităților competente;
b) principalele sancțiuni sau măsurile excepționale luate de autoritățile competente.
(2) O autoritate competentă poate decide să nu consulte celelalte autorități în cazuri de urgență sau când o astfel de consultare ar putea compromite eficiența deciziilor. În acest caz, autoritatea competentă informează fără întarziere asupra deciziilor luate de celelalte autorități competente.
(1) Coordonatorul poate cere autorităților competente ale statului membru în care o societate-mamă are sediul central și care nu exercită ele însele supravegherea suplimentară, în conformitate cu prevederile art. 25 și 26 , să solicite societății-mamă orice informații care ar fi relevante pentru exercitarea atribuțiilor de coordonare ale acestuia, prevăzute la art. 27 , și să transmită acele informații coordonatorului.
(2) Atunci când informațiile prevăzute la art. 33 alin. (2) au fost deja comunicate unei autorități competente în conformitate cu regulile sectoriale, autoritățile competente responsabile de exercitarea supravegherii suplimentare se pot adresa acestei autorități pentru a obține informațiile respective.
(3) În cazul în care coordonatorului îi sunt necesare informații care au fost deja date altei autorități competente în conformitate cu regulile sectoriale, coordonatorul trebuie să contacteze această autoritate, în măsura în care este posibil, pentru a preveni raportarea dublă către diferite autorități implicate în supraveghere.
(1) Colectarea sau deținerea de informații cu privire la o entitate din cadrul unui conglomerat financiar, care nu este o entitate reglementată, nu implică în niciun fel ca autoritățile competente trebuie să aibă atribuții de supraveghere ale acestor entități la nivel individual.
(2) Informațiile primite în cadrul supravegherii suplimentare și în special orice schimb de informații dintre autoritățile competente și dintre acestea și alte autorități, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, sunt supuse prevederilor privind secretul profesional și comunicarea informațiilor confidențiale din regulile sectoriale.
(1) Persoanele juridice, care sunt supuse supravegherii suplimentare, fie că sunt sau nu entități reglementate, trebuie să-și comunice reciproc orice informații relevante pentru scopurile supravegherii suplimentare.
(2) Autoritățile competente responsabile cu exercitarea supravegherii suplimentare au acces la orice informație care ar fi relevantă pentru scopurile supravegherii suplimentare, atunci când iau contact, direct sau indirect, cu entitățile dintr-un conglomerat financiar, fie că sunt sau nu entități reglementate.
(3) Orice entitate din România, reglementată sau nereglementată, inclusă în sfera de aplicare a supravegherii suplimentare furnizează informații la cererea coordonatorului, inclusiv în situația în care acesta este o autoritate competentă dintr-un alt stat membru, precum și, dacă este necesar, autorităților europene de supraveghere, potrivit prevederilor art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010, respectiv din Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010, prin intermediul Comitetului comun.
În aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, pentru verificarea, în cazuri determinate, a informațiilor referitoare la o entitate, reglementată sau nereglementată, care este parte a unui conglomerat financiar și care este situată într-un alt stat membru, autoritățile competente din România cooperează cu autoritățile competente ale acelui stat membru pentru efectuarea verificării.
(1) Autoritățile competente dintr-un alt stat membru care doresc, în cazuri determinate, să verifice informațiile referitoare la o entitate din România, reglementată sau nereglementată, care este parte a unui conglomerat financiar, solicită autorităților competente din România efectuarea verificării.
(2) Autoritățile care primesc o astfel de cerere trebuie ca, în limitele competențelor lor, să efectueze verificarea fie ele însele, fie permițând unui auditor sau expert să o efectueze, fie permițând autorității care a formulat cererea să o efectueze ea însăși.
(3) Atunci când nu face ea însăși verificarea, autoritatea competentă care a formulat cererea poate, dacă dorește, să participe la verificare.
(1) Autoritățile competente cooperează cu Comitetul comun în îndeplinirea obiectivelor supravegherii suplimentare, potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010, Regulamentului (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 și Regulamentului (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010.
(2) Autoritățile competente furnizează fără întârziere Comitetului comun toate informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor acestuia, în conformitate cu art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010, respectiv din Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010.
(3) Coordonatorul furnizează Comitetului comun informațiile prevăzute la art. 24 alin. (4) , (6) și (7) și art. 28 alin. (3) lit. a) .
(1) Administrarea și/sau conducerea activității unei societăți financiare holding mixte, persoana juridica română, trebuie să fie asigurată de doua persoane.
(2) Persoanele cărora le sunt încredințate responsabilității de administrare și/sau conducere, în calitate de administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului, după caz, trebuie să aibă reputatie adecvata și experienta suficienta pentru exercitarea responsabilitatilor încredințate.
(3) Societățile financiare holding mixte trebuie să notifice coordonatorului numirea în functie a persoanelor prevăzute la alin. (2) , inclusiv în situația în care coordonatorul este o autoritate competentă dintr-un alt stat membru, în condițiile stabilite prin reglementari.
(4) Coordonatorul urmareste în permanenta indeplinirea cerințelor prevăzute la alin. (2) , dispunand masurile sau sanctiunile care se impun în caz de nerespectare a acestora, prevăzute la art. 43 , respectiv la art. 44 .
(1) Societățile financiare holding mixte, persoane juridice române, trebuie să organizeze și să conducă contabilitatea în conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 , republicată, și ale reglementărilor contabile specifice date în aplicarea acesteia și să întocmească situații financiare anuale care să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare, a fluxurilor de trezorerie și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată la nivel de grup.
(2) Abrogat.
Societățile financiare holding mixte sunt obligate să prezinte coordonatorului situațiile financiare consolidate, precum și alte date și informații solicitate de coordonator pentru scopurile supravegherii suplimentare, la termenele și în forma stabilite prin reglementări.
(1) Situațiile financiare anuale consolidate ale societăților financiare holding mixte trebuie să fie auditate de auditori financiari aprobați de coordonator. Coordonatorul poate respinge numirea unui auditor dacă apreciază că acesta nu dispune de experiența și independența adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor specifice.
(2) În scopul auditării situațiilor financiare, fiecare societate financiară holding mixta încheie contracte cu auditori financiari, persoane juridice, care, potrivit legislației în domeniu, pot desfășura activitate de audit financiar în România.
(3) Societățile financiare holding mixte au obligația sa înlocuiască periodic auditorul financiar sau să solicite auditorului financiar înlocuirea periodică a coordonatorului echipei care realizează auditul financiar, conform cerințelor coordonatorului.
(1) Coordonatorul are acces la orice documente întocmite de auditorii financiari în cadrul activității de audit.
(2) Coordonatorul împreună cu celelalte autorități competente relevante și auditorii financiari ai societatii financiare holding mixte se intalnesc periodic, pentru a discuta aspecte de interes comun în ceea ce priveste activitatea conglomeratului financiar. La aceste intalniri pot fi invitate și persoanele care exercită responsabilității de administrare și/sau conducere a societatii financiare holding mixte și, respectiv, a entitatilor reglementate din conglomeratul financiar.
(1) Auditorul financiar al unei societăți financiare holding mixte trebuie să informeze coordonatorul de îndată ce, în exercitarea atribuțiilor sale, a luat cunoștință despre orice fapt sau decizie în legătură cu societatea financiară holding mixtă ori cu o entitate reglementată din cadrul conglomeratului financiar, care:
a) reprezinta o încălcare semnificativă a prezentei ordonanțe de urgență și/sau a reglementărilor ori a altor acte emise în aplicarea acesteia;
b) este de natură să afecteze activitatea conglomeratului financiar;
c) poate conduce la un refuz din partea auditorului financiar de a-și exprima opinia asupra situațiilor financiare sau la exprimarea de către acesta a unei opinii cu rezerve.
(2) La solicitarea coordonatorului, auditorul financiar al societății financiare holding mixte are obligația să furnizeze orice detalii, clarificări și explicații referitoare la datele cuprinse în situațiile financiare consolidate ale societății financiare holding mixte.
(3) Îndeplinirea cu bună-credință de către auditorul financiar a obligației de a informa coordonatorul, conform alin. (1) și (2) , nu constituie o încălcare a obligației de păstrare a secretului profesional, care revine acestuia potrivit legii sau clauzelor contractuale, și nu poate atrage răspunderea acestuia.
Coordonatorul poate retrage aprobarea acordată unui auditor financiar, în situația în care acesta nu își îndeplinește în mod corespunzător atribuțiile prevăzute de lege sau nu respectă cerințele de conduită etică și profesională specifice.
În cazul în care entitatile reglementate dintr-un conglomerat financiar respecta cerințele referitoare la adecvarea capitalului, riscul de concentrare, tranzactiile intragrup și, respectiv, la mecanismele de control intern și procesele de administrare a riscurilor, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență și în reglementarile date în aplicarea acesteia, dar, cu toate acestea, solvabilitatea risca să fie periclitata sau tranzactiile intragrup ori riscurile de concentrare conduc la o deteriorare a pozitiei financiare a entitatilor reglementate, coordonatorul poate lua, în ceea ce priveste societatea financiară holding mixta, urmatoarele măsuri:
a) incheierea unui acord cu administratorii sau, după caz, cu membrii directoratului societatii financiare holding mixte, care să cuprindă un program de măsuri de remediere;
b) solicitarea de informații auditorului financiar;
c) dispunerea înlocuirii auditorului financiar.
(1) În cazul în care entitatile reglementate sau o societate financiară holding mixta dintr-un conglomerat financiar nu se conformeaza cerințelor referitoare la adecvarea capitalului, riscul de concentrare, tranzactiile intragrup și, respectiv, la mecanismele de control intern și procesele de administrare a riscurilor, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență și în reglementarile date în aplicarea acesteia, nu respecta condițiile speciale impuse ori angajamentele asumate cu privire la supravegherea suplimentara sau nu respecta oricare dintre masurile impuse potrivit prevederilor art. 43 , coordonatorul poate aplica, în ceea ce priveste societatea financiară holding mixta, urmatoarele sancțiuni:
a) avertisment scris;
b) suspendarea din functie pe o perioadă determinata a uneia sau a mai multor persoane care exercită responsabilității de administrare și/sau conducere a societatii;
c) amendă aplicată societății financiare holding mixte, ale cărei limite, limita minimă și cea maximă, sunt reprezentate de valorile cele mai mari care rezultă din aplicarea procentelor de 0,05% și 1% atât la cifra de afaceri, realizată în cursul exercițiului financiar anterior, de către entitatea reglementată din sectorul asigurărilor, filială a societății financiare holding mixte, care a realizat cifra de afaceri cea mai ridicată, cât și la capitalul inițial minim reglementat al entității reglementate din sectorul bancar și al serviciilor de investiții, filială a societății financiare holding mixte; dacă acest sector cuprinde mai multe filiale care sunt entități reglementate, cuantumul amenzii se determină prin raportare la capitalul minim al entității reglementate care atinge nivelul de capital minim cel mai ridicat;
d) amenda aplicată persoanelor care exercită responsabilității de administrare și/sau conducere a societatii, între 1-6 remuneratii nete, conform nivelului acestora în luna precedenta datei la care s-a constatat fapta;
e) dispunerea inlocuirii, de către societatea financiară holding mixta, a persoanei/persoanelor care exercită responsabilității de administrare și/sau conducere a societatii.
(2) Pe perioada suspendării din funcție, dispusă de coordonator în baza alin. (1) lit. b) , se va asigura de către societatea financiară holding mixta desemnarea persoanei/persoanelor care să exercite interimar responsabilității de administrare și/sau conducere, cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) .
(3) Cuantumul amenzii trebuie să fie raportat la gravitatea faptei săvârșite. Amenzile încasate se fac venit la bugetul statului de jurisdicția căreia aparține coordonatorul.
(4) Sanctiunile prevăzute la alin. (1) lit. b) , d) și e) se aplică persoanelor vinovate de executarea în mod necorespunzator a responsabilitatilor de administrare și/sau conducere.
Coordonatorul comunică autorităților competente constatările efectuate potrivit prevederilor art. 43 și 44 .
Pentru scopurile supravegherii suplimentare, autoritățile competente pot aplica entităților reglementate aflate sub supravegherea lor oricare dintre măsurile sau sancțiunile prevăzute de regulile sectoriale, care se aplică în mod corespunzător.
(1) În situația în care coordonatorul unui conglomerat financiar este o autoritate dintr-un alt stat membru, acesta poate aplica sancțiuni și față de societățile financiare holding mixte, persoane juridice române.
(2) În situația în care coordonatorul unui conglomerat financiar este o autoritate competentă din România, acesta poate aplica sancțiuni și față de o societate financiară holding mixtă dintr-un alt stat membru.
Coordonatorul și celelalte autorități competente vor încheia acorduri de coordonare, dacă este necesar, în sensul corelării acțiunilor de supraveghere, pentru scopurile aplicării prevederilor art. 43-47 .
Dacă o entitate reglementată se folosește de apartenența sa la un conglomerat financiar pentru a se sustrage, total sau parțial, de la aplicarea regulilor sectoriale, autoritățile competente pot aplica entităților reglementate aflate sub supravegherea lor oricare dintre măsurile ori sancțiunile prevăzute de regulile sectoriale corespunzătoare.
(1) Constatarea faptelor prevăzute la art. 44 se face de către personalul imputernicit în acest sens de coordonator, care exercită atribuții de supraveghere a respectarii dispozițiilor prezentei ordonante de urgenta.
(2) Actele cu privire la o societate financiară holding mixta, prin care sunt aplicate măsuri sau sancțiuni potrivit dispozițiilor art. 43 și 44 , se emit de către coordonator. Prevederile legale sectoriale referitoare la emiterea actelor de aplicare a masurilor sau sanctiunilor cu privire la entitatile reglementate se aplică în mod corespunzător.
(1) Aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 44 se prescrie în termen de un an de la data constatarii faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data savarsirii faptei.
(2) Aplicarea sanctiunilor nu inlatura raspunderea materiala, civila sau penala, după caz.
(1) Actele prin care se aplică măsuri sau sancțiuni de către coordonator, potrivit dispozițiilor art. 43 și 44 , pot fi contestate la organul de conducere al coordonatorului, în termen de 15 zile de la comunicare. Coordonatorul se pronunță prin hotărâre motivata, în termen de 30 de zile de la data sesizarii.
(2) Hotărârea coordonatorului poate fi atacata la Înaltă Curte de Casatie și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare.
(3) Până la adoptarea unei hotărâri de către coordonator, potrivit alin. (1) , sau până la pronuntarea unei hotărâri definitive și irevocabile de către instanța judecătorească, potrivit alin. (2) , executarea actelor emise de coordonator nu se suspenda.