(1) Incheierile pronuntate în temeiul art. 281 și 281¹, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 281² sunt supuse acelorasi cai de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, indreptarea, lamurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea.
(2) Părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de indreptarea, lamurirea sau completarea hotărârii.