Codul de procedură civilă (1865) · 32 articole
Abrogat la 15 februarie 2013 · înlocuit de Codul de procedură civilă. Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
(1) Hotărârile prin care se rezolva fondul cauzei în prima instanța se numesc "sentinte", iar hotărârile prin care se solutioneaza apelul, recursul, precum și recursul în interesul legii ori în anulare se numesc "decizii".
(2) Toate celelalte hotărâri date de instanța în cursul judecatii se numesc "incheieri".
(1) După sfârșitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc în secret, fie în sedinta, fie în camera de consiliu.
(2) După chibzuire, președintele aduna parerile judecatorilor, începând cu cel mai nou în functiune sau cu cel mai tinar dintre asesorii populari, el pronuntandu-se cel din urma.
*) A se vedea nota de la art. 37.
(1) Dacă majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se va judeca din nou în complet de divergenta, în aceeasi zi sau în cel mult 5 zile.
(2) La instantele de fond, parerile vor trebui să fie totdeauna motivate înainte de judecarea divergentei, afară de cazul când judecata se face chiar în ziua când s-a ivit divergenta.
(3) Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor rămase în divergenta: dacă, după judecarea divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult, sunt datori să se uneasca intr-o singura parere.
(4) Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.
(5) După judecarea punctelor rămase în divergenta, completul care a judecat înainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.
(6) Dispozitiile alin. (3) se aplică prin asemanare și în cazurile în care completele de judecată sunt alcatuite în numar fără sot.
(1) După ce s-a intrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semneaza, sub sancțiunea nulitatii, de către judecatori și în care se va arata, când este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati în minoritate.
(2) El se pronunță de presedinte, în sedinta, chiar în lipsa părților.
(3) După pronuntarea hotărârii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale.
(4) Dispozitivul hotărârii se consemneaza într-un registru special, tinut de fiecare instanța.
Textul anterior abrogării nu este încă în istoricul acestui act.
(1) Dacă instanța nu poate hotari de îndată, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care președintele îl va anunta și care nu va putea fi mai mare de 7 zile.
(2) Judecatorul care a luat parte la judecata este indreptatit să se pronunte, chiar dacă nu mai face parte din alcatuirea instanței, afară de cazul când i-a incetat calitatea de magistrat sau este suspendat din functie. În acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea părților, pentru ca acestea sa puna din nou concluzii în fața instanței legal constituite.
1. aratarea instanței care a pronuntat-o și numele judecatorilor care au luat parte la judecata; 2. numele, domiciliul sau reședința părților, calitatea în care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentantilor legali și al avocatilor; 3. obiectul cererii și sustinerile în prescurtare ale părților cu aratarea dovezilor; 4. aratarea concluziilor procurorului: 5. motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au inlaturat cererile părților; 6. dispozitivul; 7. calea de alac și termenul în care se poate exercita; 8. mențiunea ca pronuntarea s-a facut în sedinta publică, precum și semnaturile judecatorilor și grefierului.
(1) Hotărârea se da în numele legii și va cuprinde:
(2) În cazul în care, după pronuntare, unul dintre judecatori este în imposibilitate de a semna hotărârea, președintele instanței o va semna în locul sau, iar dacă cel în imposibilitate să semneze este grefierul, hotărârea va fi semnata de grefierul sef, facandu-se mențiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe grefier să semneze hotărârea.
(3) Hotărârea se va comunică părților, în copie, în cazul în care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face în termen de 7 zile de la pronuntarea hotărârii.
***) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea și completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA nr. 69 din 31 martie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 612 din 14 iulie 2005 și abrogata de art. IV din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 14 iulie 2005.
În cazurile în care judecatorii pot da termen pentru executarea hotărârii, ei vor face aceasta, prin chiar hotărârea care dezleaga pricina, aratand și motivele pentru care au incuviintat termenul.
Debitorul nu va putea cere termen, nici nu va putea să se bucure de termenul ce i s-a dat, dacă bunurile lui se vand după cererea altui creditor, dacă este în stare de faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau dacă prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau, sau dacă nu a dat garantiile făgăduite.
(1) Motivarea hotărârii se va face în termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare. Dacă instanța a fost alcatuita din mai mulți magistrați, președintele va putea insarcina pe unul dintre ei cu redactarea hotărârii.
(2) Parerea judecatorilor rămași în minoritate va trebui redactata în acelasi timp cu hotărârea.
*) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea și completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA nr. 69 din 31 martie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 612 din 14 iulie 2005 și abrogata de art. IV din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 14 iulie 2005.
Adaugirile, stersaturile sau schimbările în cuprinsul hotărârii vor trebui semnate de judecator, sub pedeapsa de a nu fi tinute în seama.
(1) Hotărârea se va face în doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de hotărâri al instanței.
(2) Pentru judecatorii, președintele va putea incuviinta ca în locul celui de-al doilea exemplar al sentintei să se treaca într-un registru dispozitivul ei, semnat de judecatorul și grefierul care au luat parte la judecata.
(3) Hotărârea se va comunică părților, în copie, în cazul când aceasta este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.
Ulterior, prin ORDONANTA nr. 13 din 29 ianuarie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 40 din 30 ianuarie 1998 a fost introdus un alineat care a devenit alin. (2) al art. 266 și abrogat alin. (3) al art. 266. Prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 290 din 29 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 29 decembrie 2000 a fost abrogata ORDONANTA nr. 13 din 29 ianuarie 1998 redevenind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila care au fost modificate, completate ori abrogate prin Ordonanța Guvernului nr. 13/1998 . **) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea și completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA nr. 69 din 31 martie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 612 din 14 iulie 2005 și abrogata de art. IV din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 14 iulie 2005.
(1) După pronuntarea hotărârii, partea poate renunta în instanța la calea de atac, facandu-se aratare despre aceasta într-un proces-verbal, semnat de presedinte și de grefier.
(2) Renuntarile se pot face și în urma, prin infatisarea părții inaintea presedintelui sau prin inscris autentic.
(1) Incheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca și hotărârile.
(2) Judecatorii nu sunt legati prin aceste incheieri.
(3) Ei sunt legati de acele incheieri care, fără a hotari în totul pricina, pregatesc dezlegarea ei.
(4) Orice dispoziție luata de instanța prin încheiere va fi motivata.
(Aici urmeaza cuprinsul hotărârii). «Dam imputernicire și ordonam organelor de executare sa puna în executare prezenta hotărâre. Ordonam agentilor forței publice sa acorde concursul la executarea acestei hotărâri, iar procurorilor sa staruie pentru ducerea ei la indeplinire, în condițiile legii. Spre credinta, prezenta (hotărâre) s-a semnat de... (Urmeaza semnatura presedintelui și a grefierului)
(1) Hotărârile judecătorești vor fi investite cu formula executorie, dacă legea nu prevede altfel. Formula executorie are urmatorul cuprins:
(2) Hotărârea investita se va da numai părții care a castigat sau reprezentantului ei.
Textul anterior abrogării nu este încă în istoricul acestui act.
Dacă pârâtul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanța, la cererea acestuia, va da o hotărâre parțială în măsura recunoasterii. Dispozitiile art. 273 sunt aplicabile.
(1) Părțile se pot infatisa oricand în cursul judecatii, chiar fără sa fi fost citate, pentru a cere să se dea hotărâre care să consfinteasca invoiala lor.
(2) Dacă părțile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea hotărârii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca hotărârea să fie data de instanța în sedinta.
(3) Dacă ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanța va da hotărârea în camera de consiliu.
(1) Invoiala va fi infatisata în scris și va alcatui dispozitivul hotărârii.
(2) Abrogat.
Hotărârea care consfinteste invoiala părților se da fără drept de apel.
(1) Partea care cade în pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecată.
(2) Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura și impozit proportional, plata expertilor despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.
(3) Judecatorii au însă dreptul sa mareasca sau sa micșoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.
Pârâtul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afara numai dacă a fost pus în intarziere înainte de chemarea în judecata.
Când pretentiile fiecarei părți au fost incuviintate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecată, putand face compensarea lor.
Dacă sunt mai mulți reclamanti sau mai mulți parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecată în mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei.
Hotărârile primei instante sunt executorii de drept când au ca obiect: 1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturi juridice de muncă, precum și a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor; 2. despăgubiri pentru accidente de muncă; 3. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurarilor sociale; 3¹. despăgubiri în caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sănătății, dacă despăgubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice; 4. reparatii grabnice; 5. punerea sau ridicarea peceților ori facerea inventarului; 6. pricini privitoare la posesiune, numai în ce priveste posesiunea; 7. în cazul prevăzut de art. 270; 8. În orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie.
1. în materie de stramutare de hotare sau desființare de constructii, plantatii sau a oricăror lucrari având o asezare fixa; 2. când prin hotărâre se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.
(1) Instanța poate incuviinta execuția vremelnica a hotărârilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca măsura este de trebuinta fața cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita în intarziere; în acest caz instanța va putea obliga la darea unei cautiuni.
(2) Execuția vremelnica nu se poate incuviinta:
(3) Cererea de executare vremelnica se va putea face și verbal în instanța până la închiderea dezbaterilor.
(4) Dacă cererea a fost respinsa de prima instanța, ea poate fi facuta din nou în apel.
"(3) Cererea de suspendare se va judeca de instanța cu sau fără cautiune.
(1) Cererea pentru suspendarea executarii vremelnice se va putea face fie o dată cu apelul fie deosebit în tot cursul instanței de apel.
(2) Cererea se va depune la prima instanța sau instanța de apel, în care caz se va alatura în copie legalizata dispozitivul hotărârii.
(3) Cererea de suspendare se va judeca de instanța de apel. Dispozitiile art. 403 alin. 3 sunt aplicabile.
(4) Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu dare de cautiune, al carei cuantum îl va fixa instanța.
(5) Până la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanța președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. 4.
(4) Suspendarea va putea fi incuviintata cu sau fără cautiune.
(5) Până la dezlegarea cererii de suspendare, suspendarea va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanța președințială, chiar înainte de sosirea dosarului."
Art. 281 (1)Greselile asupra numelui, calității și sustinerilor părților sau cele de socoteli, precum și orice alte greseli materiale strecurate în hotărâre, pot fi indreptate, din oficiu sau în urma unei simple cereri.
(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și sustinerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.
(2) Instanța se pronunță prin încheiere data în camera de consiliu. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socoteste ca este necesar sa dea anumite lamuriri.
(3) În cazul hotărârilor, indreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.
(2) Instanța poate cita părțile, când găsește de cuviinta pentru unele lamuriri.
(3) Indreptarea se va face în amindoua exemplare ale hotărârii.
(4) Termenul de apel împotriva incheierii date asupra indreptarii curge de la pronuntare, în cazul când părțile au fost citate.
(5) Dispozitiile de mai sus se aplică, prin asemanare, și greselilor strecurate intr-o încheiere."
(1) În cazul în care sunt necesare lamuriri cu privire la înțelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronuntat hotărârea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice.
(2) Instanța va rezolva cererea de urgenta, prin încheiere data în camera de consiliu, cu citarea părților.
(3) Incheierea se va atasa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cat și în dosarul de hotărâri al instanței.
(1) Dacă prin hotărârea data instanța a omis să se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelasi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu retinere, în termen de 15 zile de la pronuntare.
(2) Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea părților, prin hotărâre separata. Prevederile art. 281¹ alin. 3 se aplică în mod corespunzător.
(3) Dispozitiile prezentului articol se aplică și în cazul când instanța a omis să se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor, interpreților sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.
Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 281-281².
(1) Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe. În caz de desființare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozițiile prezentei legi privitoare la competență sunt aplicabile.
(2) Dispozițiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 și 5¹, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159¹, art. 281²a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 6¹, art. 315 alin. 3¹, precum și ale art. 329-330⁷ din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor și sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Dispozițiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.
(4) În cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părțile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii."
(1) Incheierile pronuntate în temeiul art. 281 și 281¹, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 281² sunt supuse acelorasi cai de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, indreptarea, lamurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea.
(2) Părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de indreptarea, lamurirea sau completarea hotărârii.