Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Persoana recunoscută nevinovata prin hotărîrea de revizuire, poate obtine dela Stat o reparatiune pecuniara a daunelor morale și materiale. Cererea de daune pentru cei incetati din vieata poate fi introdusa în termenul fixat mai jos sau continuata, de persoanele prevăzute în art. 500. Pe lîngă despăgubirile de mai sus Statul este obligat a restitui fostului condamnat și sumele pe care acesta le-a platit efectiv, drept daune părții civile, cînd nu a avut posibilitatea de a le incasa dela acesta, cu dreptul pentru Stat de a-l urmări. În cazul prevăzut de art. 499, punctul 5, Statul este în drept a cere ulterior, în fața instanțelor civile dela martorul condamnat sau dela acela care a falsificat actul sau a comis infractiunea în exercitiul functiunii, valoarea despăgubirilor la care a fost obligat către condamnat. Cererea de despăgubiri nu este admisa: 1. Dacă nu a fost introdusa inlauntrul termenului de 3 luni dela publicarea hotărîrii de revizuire; 2. Dacă dolul sau culpa grava a fostului condamnat a fost cauza erorii judiciare; 3. Dacă fostul condamnat a mai avut alte doua condamnari de aceeasi natură.