Codul de procedură penală (1936) · 10 articole
Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Cînd Camera de acuzare constata că nu exista nicio urma a vreunei infractiuni sau că nu sînt destule indicii de vinovatie, ori rezultă ca actiunea penala este stinsa în orice mod, prin decizia sa declara că nu este caz de urmărire și ordona punerea în libertate a prevenitului dacă nu este retinut pentru o alta cauza.
Cînd Camera de acuzare constata ca faptul inculpatului este de natura politieneasca sau corectionala, pronunță trimiterea în judecata instanței competente și dispune liberarea prevenitului, conform dispozițiilor art. 271, alin. 2.
Dacă faptul este calificat crima prin lege și Camera de acuzare constata probe și indicii suficiente contra inculpatului, ordona trimiterea acestuia inaintea Curtii cu Jurați. În toate cazurile Camera de acuzare este datoare sa statueze, pentru fiecare din inculpatii trimisi inaintea sa, asupra tuturor infracțiunilor care rezultă din actele de instructie.
Cînd Camera pronunță punerea inculpatului sub acuzare, ea statueaza prin aceeasi încheiere asupra arestarii sau lasarii lui în libertate. Ordonanța de arestare trebuie să cuprindă ordinul de transferare a acuzatului la arestul Curtii cu Jurați.
Deciziunea Camerei de acuzare trebuie să conțină o expunere amanuntita a faptului comis, calificarea legala și textele de legi aplicabile. Camera este obligata a se pronunță asupra mijloacelor esentiale de aparare invocate în cursul instructiei, sau prin memorii, precum și asupra rechizitiilor scrise ale Ministerului public. Deciziunea trebuie să fie subscrisa de toți judecatorii care au dat-o, trecandu-se și numele lor. Toate dispozitiile acestui articol sînt prescrise sub pedeapsa de nulitate.
Procurorul general ingrijeste ca deciziunea Camerei de acuzare, prin care acuzatul este trimis în judecata Curtii cu Jurați, să fie comunicata în copie fiecaruia din acuzatii detinuti, de către administratorul inchisorii sau ajutorul sau, iar de organele administrative celor lasati liberi, la domiciliul lor ales sau la reședința. Deodata cu comunicarea deciziunii, procurorul notifica acuzatului ca are dreptul, în termen de 5 zile dela acea comunicare, sa faca recurs în Casatie contra deciziunei Camerei de acuzare, luand dela acuzat o dovadă speciala despre aceasta, iar cînd aceasta nu este posibil, se procedeaza conform art. 91.
În 24 de ore după comunicarea copiilor susmentionate acuzatul arestat trebuie stramutat în arestul Curtii cu Jurați. Ministerul public instiinteaza pe primarul comunei locului unde se afla domiciliul acuzatului, dacă acel domiciliu este cunoscut, cat și pe primarul locului unde s'a comis infractiunea, despre decizia prin care s'a hotarit trimiterea acuzatului în judecata Curtii cu Jurați. Aceasta instiintare se afișează la usa primariilor respective.
După indeplinirea formalitatilor de mai sus, procurorul trimite dosarul cu decizia Camerei de acuzare și dovezile de comunicare presedintelui tribunalului sau presedintelui Curtii cu Jurați, dacă sesiunea este deschisa. Deodata cu trimiterea dosarului, procurorul trimite și lista pe care o întocmește, cuprinzand martorii acuzarii și ai apararii care urmeaza să fie citati în proces.
În caz de trimitere în judecata, dacă s'a decis menținerea arestarii, mandatul de arestare, sub puterea caruia se afla prevenitul, păstrează forta executorie pînă ce instanța de judecată pronunță hotărîrea.
Camera de acuzare hotaraste prin aceeasi decizie și asupra infracțiunilor conexe care prin actele de instructie au fost aduse în fața ei și decide trimiterea în judecata după normele stabilite în acest cod.