Banca Națională a României, în calitate de autoritate competentă, poate permite instituțiilor de credit prevăzute la art. 207¹ să facă parte dintr-un grup care are două întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană intermediare numai în cazul în care autoritățile competente ale celor două întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană intermediare au decis că stabilirea unei singure întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană intermediare:
a) ar fi incompatibilă cu o cerință obligatorie de separare a activităților, impusă prin reglementările din statul terț sau de către autoritățile de supraveghere din statul terț în care își are sediul central întreprinderea-mamă de cel mai înalt rang din grupul dintr-un stat terț; sau
b) ar face mai puțin eficiente posibilitățile de soluționare decât atunci când există două întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană intermediare, în conformitate cu o evaluare efectuată de autoritatea de rezoluție pentru întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană intermediară.