(1) O întreprindere-mamă din Uniunea Europeană - întreprindere intermediară este o instituție de credit autorizată potrivit art. 10 , art. 32-38 din prezenta ordonanță de urgență sau potrivit prevederilor care transpun art. 8 din Directiva 2013/36/UE în legislația altui stat membru ori o societate financiară holding sau societate financiară holding mixtă, căreia i s-a acordat aprobare potrivit art. 197³-197¹³ din prezenta ordonanță de urgență sau potrivit prevederilor care transpun art. 21 a din Directiva 2013/36/UE în legislația altui stat membru.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cazul în care niciuna dintre instituțiile care fac parte din grupul prevăzut la art. 207¹ nu este o instituție de credit sau în cazul în care a doua întreprindere-mamă din Uniunea Europeană intermediară trebuie să fie înființată în legătură cu activitățile de investiții pentru a respecta o cerință obligatorie, astfel cum se prevede la art. 207² , întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană intermediară sau a doua întreprindere-mamă din Uniunea Europeană intermediară poate fi o firmă de investiții autorizată potrivit art. 10 alin. (1) , (4) și (5) din Legea nr. 126/2018 , cu modificările și completările ulterioare, sau prevederilor care transpun art. 5 alin. (1) din Directiva 2014/65/UE în legislația altor state membre și căreia i se aplică prevederile Legii nr. 312/2015 , cu modificările ulterioare, sau prevederilor care transpun Directiva 2014/59/UE în legislația altor state membre.