Instituțiile de credit · 79 articole
(1) În activitatea lor, instituțiile de credit se supun reglementărilor și măsurilor adoptate de Banca Națională a României în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență și a Regulamentului (UE) nr. 575/2013.
(2) Instituțiile de credit trebuie să își organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase, cu cerințele legii, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora.
(1) Instituțiile de credit se constituie și funcționează în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă societăților comerciale și cu respectarea prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Fiecare instituție de credit are obligația de a deschide cont curent la Banca Națională a României, înainte de începerea activității, conform reglementărilor emise de aceasta.
(1) În toate actele sale oficiale, instituția de credit se identifică printr-un minim de date, conform legislației aplicabile, cu menționarea numărului și datei de înmatriculare în registrul instituțiilor de credit prevăzut la art. 417 .
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
Cadrul de administrare al unei instituții de credit, procesele de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor, mecanismele de control intern, precum și politicile și practicile de remunerare ale acesteia se stabilesc prin actele constitutive și reglementările sale interne, în conformitate cu legislația aplicabilă societăților și cu respectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora.
Actul constitutiv și reglementările interne ale instituției de credit se transmit Băncii Naționale a României, în condițiile prevăzute prin reglementări, în scopul evaluării respectării cerințelor prudențiale prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și de reglementările emise în aplicarea acestora.
Fără a se aduce atingere principiilor, regulilor și practicilor agreate la nivelul Uniunii Europene în materie de guvernanță corporatistă în instituțiile de credit, așa cum rezultă acestea din reglementările emise de Banca Națională a României, consiliul de administrație și directorii sau, după caz, comitetul de supraveghere și directoratul instituției de credit au competențele și atribuțiile prevăzute de legislația aplicabilă societăților comerciale și sunt responsabili de ducerea la îndeplinire a tuturor cerințelor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență și de reglementările emise în aplicarea acesteia.
În aplicarea dispozițiilor art. 106 , consiliul de administrație sau, după caz, consiliul de supraveghere este responsabil pentru asigurarea unei supravegheri eficiente a activității directorilor, respectiv a membrilor directoratului instituției de credit.
(1) Dacă instituția de credit optează pentru sistemul unitar de administrare, în conformitate cu legislația aplicabilă societăților comerciale, conducerea instituției de credit este delegată de către consiliul de administrație la cel puțin 2 directori.
(2) Dacă instituția de credit optează pentru sistemul dualist de administrare, directoratul este format din cel puțin 3 membri, în conformitate cu legislația aplicabilă societăților comerciale.
(2¹) În cazul unei instituții de credit administrate în sistem unitar, președintele consiliului de administrație nu poate exercita simultan nicio funcție executivă în cadrul aceleiași instituții de credit, cu excepția funcției de director general, în cazuri bine justificate de instituția de credit și cu aprobarea Băncii Naționale a României.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
(1) Fiecare dintre membrii consiliului de administrație și directorii sau, după caz, membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului unei instituții de credit, precum și persoanele desemnate să asigure conducerea structurilor care privesc activitățile de administrare și control al riscurilor, audit intern, juridice, conformitate, trezorerie, creditare, precum și orice alte activități care pot expune instituția de credit unor riscuri semnificative trebuie să dispună în orice moment de o bună reputație, de cunoștințe, aptitudini și experiență adecvate naturii, extinderii și complexității activității instituției de credit și responsabilităților încredințate și trebuie să își desfășoare activitatea în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase. Componența respectivelor organe ale instituției de credit trebuie să reflecte în ansamblu o gamă suficient de largă de experiențe profesionale relevante.
(2) Responsabilitățile de conducere și/sau administrare pot fi exercitate numai de persoane fizice.
(3) Fiecare dintre persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie aprobată de Banca Națională a României înainte de începerea exercitării responsabilităților, potrivit reglementărilor emise în acest sens.
(4) Membrii consiliului de administrație și directorii sau, după caz, membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului trebuie să dispună, la nivel colectiv, de cunoștințe, aptitudini și experiență adecvate pentru a fi în măsură să înțeleagă activitățile desfășurate de instituția de credit, inclusiv principalele riscuri ale acestora, și să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză cu privire la toate aspectele asupra cărora trebuie să decidă potrivit competențelor lor.
(4¹) Fiecare membru al consiliului de administrație și director sau, după caz, fiecare membru al consiliului de supraveghere și al directoratului unei instituții de credit trebuie să își exercite responsabilitățile cu onestitate, integritate și pe baza unei gândiri independente pentru a putea evalua și pune în discuție în mod eficient deciziile luate de către directori sau de către membrii directoratului, după caz, atunci când este necesar, și pentru a controla și monitoriza în mod eficace procesul de luare a respectivelor decizii.
(5) Persoanele desemnate în calitate de administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului, după caz, trebuie să exercite efectiv responsabilitățile de administrare și/sau de conducere ce le revin.
(6) Instituțiile de credit trebuie să aloce suficiente resurse pentru inițierea și pregătirea membrilor consiliului de administrație, directorilor, membrilor consiliului de supraveghere și ai directoratului, la nivel individual și colectiv, în condițiile stabilite prin reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
(7) Instituțiile de credit și comitetele lor de nominalizare, în cazul în care acestea sunt înființate, iau în considerare o gamă largă de aptitudini și competențe atunci când recrutează membrii consiliului de administrație, directorii, membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului. În acest sens, instituțiile de credit și comitetele de nominalizare, în cazul în care acestea sunt înființate, trebuie să stabilească și să implementeze o politică privind promovarea diversității în cadrul organului de conducere, potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României.
(8) Fiecare instituție de credit are obligația de a evalua și/sau reevalua persoanele prevăzute la alin. (1) , la nivel individual și, dacă este cazul, colectiv, în condițiile stabilite prin reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență și prin politicile interne ale instituției de credit.
(9) Atunci când, în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, adunarea generală a acționarilor instituției de credit numește membrii consiliului de administrație sau membrii consiliului de supraveghere, aceasta are în vedere respectarea cerințelor prevăzute de prezentul articol, de art. 108¹ și 108² și detaliate în reglementările în domeniu emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
(1) Membrii consiliului de administrație și directorii sau, după caz, membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului trebuie să aloce timp suficient pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin.
(2) În aplicarea alin. (1) , numărul mandatelor pe care o persoană le poate deține, în același timp, se apreciază în funcție de circumstanțele individuale, precum și de natura, extinderea și complexitatea activității instituției de credit.
(2¹) În cazul instituțiilor de credit semnificative din perspectiva dimensiunii, a organizării interne și a naturii, extinderii și complexității activităților desfășurate, cu excepția cazului în care reprezintă statul, persoanele prevăzute la alin. (1) , atunci când cumulează mai multe mandate, nu se pot afla în mai mult de una dintre următoarele situații:
a) exercită un mandat într-o funcție executivă, concomitent cu două mandate în funcții neexecutive;
b) exercită concomitent patru mandate în funcții neexecutive.
(2²) În scopul aplicării alin. (2¹) , se consideră ca fiind un singur mandat:
a) mandatele în funcții executive sau neexecutive deținute în cadrul aceluiași grup;
b) mandatele în funcții executive sau neexecutive deținute în cadrul instituțiilor de credit și firmelor de investiții care sunt membre ale aceleiași scheme de protecție instituțională, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 113 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
c) mandatele în funcții executive sau neexecutive deținute în cadrul entităților, financiare sau nefinanciare, în care instituția de credit are o deținere calificată.
(2³) Mandatele deținute în organizații sau entități care nu urmăresc, în mod predominant, obiective comerciale nu trebuie avute în vedere în sensul alin. (2¹) .
(3) Banca Națională a României poate aproba deținerea unui mandat suplimentar într-o funcție neexecutivă de către persoanele prevăzute la alin. (1) , luând în considerare complexitatea atribuțiilor conferite de toate mandatele deținute, și informează periodic Autoritatea Bancară Europeană în legătură cu astfel de aprobări.
(1) Instituțiile de credit care sunt semnificative din perspectiva dimensiunii, a organizării interne și a naturii, extinderii și complexității activităților desfășurate la nivel individual, subconsolidat sau consolidat, după caz, trebuie să înființeze un comitet de administrare a riscurilor, un comitet de nominalizare și un comitet de remunerare, cu atribuții consultative pentru consiliul de administrație, în cadrul sistemului unitar de administrare, sau pentru consiliul de supraveghere, în cadrul sistemului dualist de administrare.
(2) Componența, atribuțiile și responsabilitățile comitetelor prevăzute la alin. (1) , precum și cerințele privind membrii acestora sunt stabilite în reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
(3) Toate instituțiile de credit trebuie să aibă membri independenți în componența consiliului de administrație și a consiliului de supraveghere. Cerințele cu privire la numărul și criteriile de independență ale membrilor respectivi se stabilesc prin reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
Banca Națională a României are autoritatea de a analiza în ce măsura sunt respectate condițiile minime prevăzute în prezenta ordonanță de urgență și reglementările emise în aplicarea acesteia, de a evalua toate circumstanțele și informațiile legate de activitatea, reputația, integritatea morala și de experiența persoanelor prevăzute la art. 108 și de a decide dacă, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv, cerințele prevăzute sunt îndeplinite.
(1) În afară de condițiile prevăzute de legislația în vigoare referitoare la administratorii sau, după caz, la membrii consiliului de supraveghere, o persoana nu poate fi aleasă în consiliul de administrație sau, după caz, în consiliul de supraveghere al unei instituții de credit, iar dacă a fost aleasă, decade din mandatul sau în următoarele situații:
a) persoana îndeplinește o alta funcție în cadrul instituției de credit în cauza, cu excepția cazului în care, în cazul sistemului unitar, este și director al acesteia;
b) în ultimii 5 ani, persoanei i s-a retras de către autoritatea de supraveghere aprobarea de a exercita responsabilități de administrare și/sau conducere într-o instituție de credit, o instituție financiară sau o întreprindere de asigurare/reasigurare sau o alta entitate care desfășoară activitate în sectorul financiar ori a fost înlocuită din funcția exercitată în astfel de entități din motive care îi pot fi imputate;
c) îi este interzis, printr-o dispoziție legală, o hotărâre judecătorească sau o decizie a unei alte autorități, să exercite responsabilități de administrare și/sau conducere într-o entitate de natura celor prevăzute la lit. b) ori să desfășoare activitate în unul dintre domeniile specifice acestor entități.
(2) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) se aplica, în mod corespunzător, și directorilor care nu sunt membri ai consiliului de administrație și, după caz, membrilor directoratului.
(1) Instituția de credit este obligată să păstreze confidențialitatea asupra tuturor faptelor, datelor și informațiilor referitoare la activitatea desfășurata, precum și asupra oricărui fapt, data sau informație, aflate la dispoziția sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relațiile personale sau de afaceri ale clienților ori informații referitoare la conturile clienților - solduri, rulaje, operațiuni derulate -, la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clienții,
(2) În înțelesul prezentului capitol se considera client al unei instituții de credit, orice persoana cu care, în desfășurarea activităților prevăzute la art. 18 și la art. 20 , instituția de credit a negociat o tranzacție, chiar dacă respectiva tranzacție nu, s-a finalizat și orice persoana care beneficiază de serviciile unei instituții de credit, inclusiv persoanele care au beneficiat în trecut de serviciile unei instituții de'credit,
(1) Orice persoana care exercita responsabilități de administrare și/sau conducere ori care participa la activitatea unei instituții de credit are obligația să păstreze confidențialitatea asupra oricărui fapt, date sau informații la care se referă art. 111 , de care a luat cunoștința în cursul exercitării responsabilităților ei în legătura cu instituția de credit.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) nu au dreptul de a folosi sau de a dezvălui nici în timpul activității și nici după încetarea acesteia, fapte sau date care, dacă ar deveni publice, ar dăuna intereselor ori prestigiului unei instituții de credit sau ale unui client al acesteia.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și persoanelor care obțin informații de natura celor arătate, din rapoarte ori alte documente ale instituției de credit.
(1) Obligația de păstrare a secretului profesional în domeniul bancar nu poate fi opusă unei autorități competente în exercitarea atribuțiilor sale de supraveghere la nivel individual sau, după caz, consolidat ori subconsolidat.
(2) Informații de natura secretului bancar pot fi furnizate, în măsura în care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, în următoarele situații:
a) la solicitarea titularului de cont sau a moștenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanților legali și/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora;
b) în cazurile în care instituția de credit justifica un interes legitim;
c) la solicitarea scrisă a altor autorități sau instituții ori din oficiu, dacă prin lege specială aceste autorități sau instituții sunt îndrituite, în scopul îndeplinirii atribuțiilor lor specifice, să solicite și/sau să primească astfel de informații și sunt identificate clar informațiile care pot fi furnizate de către instituțiile de credit în acest scop;
d) la solicitarea scrisă a soțului titularului de cont, atunci când face dovada că a introdus în instanță o cerere de împărțire a bunurilor comune, sau la solicitarea instanței.
e) la solicitarea instanței, în scopul soluționării diferitelor cauze deduse judecății.
f) la solicitarea executorului judecătoresc, în scopul realizării executării silite, pentru existența conturilor debitorilor urmăriți.
g) la solicitarea notarului, în cadrul procedurii succesorale notariale.
(3) În cererea scrisă adresată instituției de credit, conform alin. (2) lit. c) , trebuie să se precizeze temeiul legal al solicitării de informații, identitatea clientului la care se referă informațiile confidențiale care se solicita, categoria informațiilor solicitate și scopul pentru care se solicita acestea.
(4) Personalul instituției de credit nu poate utiliza în folos personal sau în folosul altuia, direct ori indirect, informații confidențiale de natura celor prevăzute la art. 111 , pe care le deține sau de care a luat cunoștința în orice mod.
Instituțiile de credit sunt obligate să furnizeze procurorului sau instanței de judecată, la solicitarea acestora, informații de natura secretului bancar, dispozițiile privind metodele speciale de supraveghere sau cercetare din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
Nu se considera încălcări ale obligației de păstrare a secretului bancar:
a) furnizarea de date agregate, astfel încât identitatea și informațiile privind activitatea fiecărui client nu pot fi identificate;
b) furnizarea de date structurilor constituite sub forma centralei riscurilor bancare, centralei incidentelor de plata sau fondului de garantare a depozitelor, organizate în condițiile legii;
c) furnizarea de date auditorului financiar al instituției de credit;
d) furnizarea de informații la cererea instituțiilor de credit corespondente, dacă aceste informații au legătura cu operațiunile derulate prin conturile de corespondent;
e) furnizarea de date și informații entităților aparținând grupului din care face parte instituția de credit, necesare pentru organizarea supravegherii pe baza consolidată și pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;
f) transmiterea de către Centrala riscurilor bancare a Băncii Naționale a României a informațiilor existente în baza sa de date instituțiilor de credit.
Persoanele abilitate să solicite și/sau să primească informații de natura secretului bancar potrivit prezentului capitol, sunt obligate să păstreze confidențialitatea acestora și le pot utiliza numai în scopul pentru care le-au solicitat sau le-au fost furnizate, potrivit legii.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Instituțiile de credit pot derula tranzacții cu clienții doar pe baze contractuale, actionand într-o maniera prudenta și cu respectarea legislației specifice în domeniul protecției consumatorului.
(2) Documentele contractuale trebuie să fie redactate astfel încât să permită clienților înțelegerea tuturor termenilor și condițiilor contractuale, în special a prestațiilor la care aceștia se obliga potrivit contractului încheiat. Instituțiile de credit nu pot pretinde clientului dobânzi, penalități, comisioane, ori alte costuri și speze bancare, dacă plata acestora nu este stipulată în contract.
În vederea aplicării prevederilor art. 1.049 din Codul civil , condițiile de formă necesare pentru valabilitatea dispozițiilor testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse de clienții instituțiilor de credit se vor stabili prin ordin al ministrului justiției, după consultarea Băncii Naționale a României.
(1) Instituțiile de credit pot derula tranzacții cu clienții doar pe baze contractuale, acționând într-o manieră prudentă și cu respectarea legislației specifice în domeniul protecției consumatorului.
(2) Documentele contractuale trebuie să fie redactate astfel încât să permită clienților înțelegerea tuturor termenilor și condițiilor contractuale, în special a prestațiilor la care aceștia se obligă potrivit contractului încheiat. Instituțiile de credit nu pot pretinde clientului dobânzi, penalități, comisioane ori alte costuri și speze bancare, dacă plata acestora nu este stipulată în contract.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Instituțiile de credit trebuie să asigure identificarea în mod corespunzător a clientelei, în condițiile prevăzute de legislația în materie, oferirea de servicii care implică deschiderea și operarea de conturi sau închirierea de casete de siguranță către persoane anonime fiind interzisă.
(2) În vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin potrivit prezentei ordonanțe de urgență sau altor dispoziții legale, instituțiile, de credit pot prelucra date cu caracter personal, fără consimțământul expres al persoanei vizate.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Instituțiile de credit nu pot condiționa acordarea de credite sau furnizarea altor produse/servicii clienților, de vânzarea sau cumpărarea acțiunilor sau a altor titluri de capital/instrumentelor financiare emise de instituția de credit sau de o altă entitate aparținând grupului din care face parte instituția de credit ori de acceptarea, de către client a unor alte produse/servicii oferite de instituția de credit sau de o entitate aparținând grupului acesteia, care nu au legătură cu operațiunea de creditare sau cu produsul/serviciul solicitat.
Instituțiile de credit nu pot condiționa acordarea de credite sau furnizarea altor produse/servicii clienților de vânzarea ori cumpărarea acțiunilor sau a altor titluri de capital/instrumentelor financiare emise de instituția de credit ori de o altă entitate aparținând grupului din care face parte instituția de credit sau de acceptarea de către client a altor produse/servicii oferite de instituția de credit ori de o entitate aparținând grupului acesteia, care nu au legătură cu operațiunea de creditare sau cu produsul/serviciul solicitat.
Contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate de o instituție de credit constituie titluri executorii.
(1) Fiecare instituție de credit întocmește și păstrează la sediul social sau la sucursalele acesteia un exemplar al documentelor contractuale, documentația interna aferentă tranzacțiilor derulate, evidenta zilnica a înregistrărilor pentru fiecare client din care să rezulte cel puțin caracteristicile tranzacțiilor derulate și soldul datorat clientului sau instituției de credit și orice informații privitoare la relațiile sale de afaceri cu clienții și cu alte persoane pe care Banca Națională a României le poate prevedea prin reglementări.
(2) Instituțiile de credit, persoane juridice române, înregistrează toate tranzacțiile și formalizează toate sistemele și procesele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și de reglementările emise în aplicarea acestora, astfel încât Banca Națională a României să poată realiza verificarea conformității cu respectivele cerințe prudențiale.
Instituțiile de credit trebuie să respecte cerințele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, la nivel individual și/sau, după caz, consolidat ori subconsolidat. Aplicarea de către o instituție de credit a acestor cerințe, la nivel individual și/sau, după caz, consolidat ori subconsolidat, se stabilește prin regulamentul mai sus menționat, precum și prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
În scopul asigurării stabilității și siguranței activității desfășurate și/sau a îndeplinirii obligațiilor asumate, fiecare instituție de credit trebuie să mențină un nivel adecvat al fondurilor sale proprii, potrivit art. 126 .
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Elementele care intră în calculul fondurilor proprii, condițiile și limitele în care acestea pot fi luate în considerare și situațiile în care pot fi depășite aceste limite, elementele care se deduc la calculul fondurilor proprii și orice alte cerințe de determinare a acestora, sunt stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, atât la nivel individual, cât și la nivel consolidat.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Orice referire la noțiunea de fonduri proprii cuprinsă în prezenta ordonanță de urgență, în reglementările sau în alte acte de aplicare emise în baza acestei ordonanțe de urgență se consideră a fi făcută la conceptul de fonduri proprii stabilit prin reglementările emise în acest sens.
(1) Instituțiile de credit trebuie să dispună, în măsura și în condițiile prevăzute prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, de un nivel al fondurilor proprii care să se situeze în permanență cel puțin la nivelul cerințelor de fonduri proprii prevăzute la art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(2) Prin Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și alte reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență se stabilesc metodologiile de determinare a nivelului cerințelor de fonduri proprii pentru acoperirea riscurilor prevăzute la art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, criteriile în funcție de care acestea se aplică și segmentele de activitate vizate de respectivele metodologii.
(1) Instituțiile de credit trebuie să dispună de fonduri proprii care să acopere, pe lângă cerințele minime de fonduri proprii menționate la art. 126 , amortizoarele de capital impuse de Banca Națională a României, la recomandarea structurii interinstituționale de coordonare în domeniul supravegherii macroprudențiale a sistemului financiar național.
(2) În sensul alin. (1) , instituțiile de credit dispun de fonduri proprii pentru amortizorul de conservare a capitalului, amortizorul anticiclic de capital, amortizorul de capital pentru risc sistemic și amortizorul aferent importanței lor sistemice, în măsura și în condițiile prevăzute de reglementările emise în acest scop în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
(1) În situația în care instituțiile de credit nu dețin un nivel suficient al fondurilor proprii care să permită conformarea cu cerința prevăzută la art. 126¹ , se aplică restricțiile asupra distribuirilor prevăzute la alin. (3) și (4) .
(2) În sensul alin. (1) , instituțiile de credit calculează suma maxim distribuibilă, în conformitate cu reglementările emise de către Banca Națională a României în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, și o notifică acesteia.
(3) Anterior calculului sumei maxim distribuibile aferente cerinței amortizorului combinat, este interzisă instituțiilor de credit inițierea oricăreia dintre următoarele acțiuni:
a) efectuarea de distribuiri aferente fondurilor proprii de nivel 1 de bază;
b) crearea de obligații de a plăti o remunerație variabilă sau beneficii discreționare de tipul pensiilor sau plata unei remunerații variabile, în condițiile în care instituția de credit și-a asumat obligația de plată într-un moment în care nu îndeplinea cerința amortizorului combinat;
c) efectuarea unor plăți aferente fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar.
(4) Ulterior calculului sumei maxim distribuibile, instituțiile de credit care nu îndeplinesc sau nu depășesc cerința prevăzută la art. 126¹ , nu efectuează distribuiri prin niciuna dintre acțiunile prevăzute la alin. (3) peste suma maxim distribuibilă.
(1) În situația în care instituțiile de credit nu dețin un nivel suficient al fondurilor proprii care să permită conformarea, după caz, cu cerința de menținere a unui amortizor pentru indicatorul efectului de levier, prevăzută la art. 92 alin. (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, se aplică restricțiile asupra distribuirilor prevăzute la alin. (3) și (4) .
(2) În sensul alin. (1) , instituțiile de credit calculează suma maxim distribuibilă aferentă indicatorului efectului de levier, în conformitate cu reglementările emise de către Banca Națională a României în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, și o notifică acesteia.
(3) Anterior calculului sumei maxim distribuibile aferente indicatorului efectului de levier, este interzisă instituțiilor de credit inițierea oricăreia dintre următoarele acțiuni:
a) efectuarea de distribuiri aferente fondurilor proprii de nivel 1 de bază;
b) crearea unei obligații de a plăti o remunerație variabilă sau beneficii discreționare de tipul pensiilor sau plata unei remunerații variabile, în condițiile în care instituția de credit și-a asumat obligația de plată într-un moment în care nu îndeplinea cerința amortizorului pentru indicatorul efectului de levier; sau
c) efectuarea unor plăți aferente fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar.
(4) Ulterior calculului sumei maxim distribuibile aferente indicatorului efectului de levier, instituțiile de credit care nu îndeplinesc sau nu depășesc cerința de menținere a unui amortizor pentru indicatorul efectului de levier, prevăzută la art. 92 alin. (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, nu efectuează distribuiri prin niciuna dintre acțiunile prevăzute la alin. (3) peste suma maxim distribuibilă.
(1) Instituțiile de credit care îndeplinesc cerința amortizorului combinat nu efectuează distribuiri aferente fondurilor proprii de nivel 1 de bază dacă aceste distribuiri conduc la diminuarea fondurilor proprii de nivel 1 de bază la un nivel care ar compromite îndeplinirea cerinței de menținere a amortizorului combinat.
(2) Instituțiile de credit care îndeplinesc cerința de menținere a amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, prevăzută la art. 92 alin. (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, nu efectuează distribuiri aferente fondurilor proprii de nivel 1 dacă aceste distribuiri conduc la diminuarea fondurilor proprii de nivel 1 la un nivel care ar compromite îndeplinirea cerinței de menținere a amortizorului pentru indicatorul efectului de levier.
În sensul art. 126² alin. (3) și, respectiv, art. 126⁴ alin. (1) , sunt distribuiri aferente fondurilor proprii de nivel 1 de bază oricare dintre următoarele acțiuni:
a) plata dividendelor în numerar;
b) distribuirea acțiunilor bonus, achitate parțial sau integral, sau a altor instrumente de capital prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare;
c) răscumpărarea sau achiziția de către instituția de credit a propriilor sale acțiuni sau a altor instrumente de capital prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare;
d) rambursarea sumelor plătite în legătură cu instrumentele de capital prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare;
e) distribuirea elementelor prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. b)-e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare.
În sensul art. 126³ alin. (2) și (3) și al art. 126⁴ alin. (2) , o distribuire aferentă fondurilor proprii de nivel 1 include oricare dintre elementele enumerate la art. 126⁵ , inclusiv cele rezultate din acțiunile prevăzute la art. 126⁵ , efectuate în legătură cu instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază și, respectiv, cu instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar.
În cazul instituțiilor de credit, persoane juridice române, aplicarea dispozițiilor art. 67 alin. (3) și, respectiv, ale art. 103¹ alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se face cu respectarea prevederilor art. 126²-126⁶ .
(1) Fac obiectul restricțiilor prevăzute de art. 126² și art. 126⁴ alin. (1) doar plățile care conduc la o reducere a fondurilor proprii de nivel 1 de bază sau la o reducere a profiturilor, în măsura în care suspendarea unei plăți sau neefectuarea plății nu constituie un eveniment de nerambursare sau o condiție pentru începerea unei proceduri în temeiul cadrului legislativ de insolvență aplicabil instituției de credit.
(2) Fac obiectul restricțiilor prevăzute de art. 126³ și art. 126⁴ alin. (2) doar plățile care conduc la o reducere a fondurilor proprii de nivel 1 sau la o reducere a profiturilor, în măsura în care suspendarea unei plăți sau neefectuarea plății nu constituie un eveniment de nerambursare sau o condiție pentru începerea unei proceduri în temeiul cadrului legislativ de insolvență aplicabil instituției de credit.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
La calculul cerințelor de capital pentru acoperirea riscului de credit, instituțiile de credit pot utiliza, pentru determinarea valorii ponderate la risc a expunerilor, abordarea standard sau, cu aprobarea Băncii Naționale a României, abordarea bazată pe modele interne de rating.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Metodologia de determinare a valorii ponderate la risc a expunerilor prin utilizarea abordării standard se stabilește prin reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În cazul abordarii standard, calitatea creditului, inclusiv pentru expunerile securitizate, se poate determina prin raportarea la evaluarile realizate de institutii externe de evaluare a creditului sau de către agentii de creditare a exportului, recunoscute ca eligibile de către Banca Naționala a României, pe baza unor criterii specifice, prevăzute în reglementarile emise în aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
(2) O institutie externa de evaluare a creditului care a fost recunoscută ca eligibila în acest scop de către autoritatea competentă dintr-un alt stat membru sau de către Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare, poate fi recunoscută ca eligibila de Banca Naționala în România, fără a mai fi necesară o alta evaluare.
(3) Banca Naționala a României face publică o prezentare a procesului de evaluare și lista instituțiilor externe de evaluare a creditului recunoscute ca eligibile.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Metodologia de determinare a valorii ponderate la risc a expunerilor prin utilizarea abordării bazate pe modele interne de rating și condițiile minime în care poate fi aprobată utilizarea acestei metode se stabilesc prin reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Instituțiile de credit pot obține aprobarea în vederea utilizării abordării bazate pe modele interne de rating, numai dacă demonstrează Băncii Naționale a României că sistemele implementate, de administrare și de rating pentru riscul de credit, sunt conforme standardelor și cerințelor minime, de evaluare a conformității, stabilite prin reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
(3) Dacă o instituție de credit nu mai îndeplinește condițiile în care a obținut aprobarea pentru utilizarea abordării bazate pe modele interne de rating trebuie să prezinte Băncii Naționale a României un plan adecvat de înlăturare a deficiențelor sau să probeze că efectele generate de neîndeplinirea condițiilor nu sunt semnificative.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Dacă o instituție de credit, persoană juridică română, este instituție de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene sau este o filială a unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene ori a unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau a unei societăți financiare holding mixtă-mamă la nivelul Uniunii Europene, iar la nivelul grupului din care face parte se utilizează în mod unitar abordarea bazată pe modele interne de rating, Banca Națională a României poate permite ca îndeplinirea cerințelor minime stabilite să fie asigurată de către societatea-mamă și filialele acesteia considerate împreună.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Dacă o instituție de credit, persoană juridică română, este instituție de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene sau este filială a unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene ori a unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau a unei societăți financiare holding mixtă-mamă la nivelul Uniunii Europene și dacă se intenționează utilizarea la nivel de grup a abordării bazate pe modele interne de rating, Banca Națională a României cooperează cu autoritățile competente ale diferitelor entități care fac parte din grup, inclusiv în vederea acordării aprobării pentru utilizarea abordării respective, în condițiile prevăzute la art. 182-188.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Instituția de credit care a obținut aprobarea pentru utilizarea abordării bazate pe modele interne de rating, trebuie să implementeze această abordare pentru toate expunerile.
(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), Banca Națională a României poate aproba implementarea graduală a abordării bazate pe modele interne de rating, în condițiile stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență. Aceste condiții trebuie să asigure că acest tratament nu este utilizat în mod selectiv de către instituția de credit, în scopul de a obține un nivel mai redus al cerințelor sale de capital.
(3) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), instituțiile de credit care au obținut aprobarea pentru utilizarea abordării bazate pe modele interne de rating, pot utiliza, cu aprobarea Băncii Naționale a României, abordarea standard pentru anumite clase de expuneri, în condițiile prevăzute prin reglementări.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Atât în cazul utilizarii abordarii standard, cat și în cazul utilizarii abordarii bazate pe modele interne de rating, tratamentul specific aplicabil urmatoarelor categorii de expuneri se stabileste prin reglementari emise în aplicarea prezentei ordonante de urgenta:
a) expuneri care beneficiaza de o protecție a creditului;
b) expuneri securitizate și pozitii din securitizare;
c) expuneri din tranzactii cu instrumente financiare derivate, din tranzactii de rascumparare, din tranzactii cu termen lung de decontare, din tranzactii de împrumut în marja, din operațiuni de dare de titluri/marfuri cu împrumut și din operațiuni de luare de titluri/marfuri cu împrumut.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Metodele de determinare a cerințelor de capital pentru acoperirea riscurilor de poziție, a riscului de decontare/livrare, a riscului valutar și a riscului de marfă se stabilesc prin reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Banca Națională a României poate permite unei instituții de credit să-și calculeze cerințele de capital pentru riscul de poziție, riscul valutar și/sau riscul de marfă utilizând propriile modele interne sau o combinație a acestora cu metodele stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență și stabilește condițiile în care pot fi utilizate astfel de modele.
(2) Fiecare instituție de credit trebuie să solicite și să obțină aprobarea Băncii Naționale a României pentru utilizarea propriilor modelelor interne, în condițiile stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Instituțiile de credit trebuie să dispună în permanență de fonduri proprii pentru acoperirea riscului operațional la care sunt expuse.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) In vederea determinării cerinței de capital pentru acoperirea riscului operațional, instituțiile de credit pot utiliza abordarea de bază sau, cu aprobarea Băncii Naționale a României, abordarea standard, abordarea standard alternativă sau abordarea avansată de evaluare.
(2) Metodologia de determinare a cerinței de capital pentru acoperirea riscului operațional potrivit abordărilor prevăzute la alin. (1) și, după caz, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească instituțiile de credit pentru utilizarea abordărilor respective sunt prevăzute în reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Instituțiile de credit pot să utilizeze, cu acordul Băncii Naționale a României, o combinație a abordărilor prevăzute la art. 138 alin. (1), în condițiile stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Dispozițiile art. 131 și 132 se aplică în mod corespunzător în cazul utilizării abordării avansate de evaluare la determinarea cerințelor de capital pentru acoperirea riscului operațional.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Instituțiile de credit sunt obligate să respecte în permanență cerințele privind expunerile mari stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Fiecare instituție de credit trebuie să dispună de proceduri administrative și contabile riguroase și de mecanisme adecvate de control intern pentru identificarea și înregistrarea tuturor expunerilor mari și a modificărilor ulterioare ale acestora, conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și ale reglementărilor aplicabile, și pentru monitorizarea acestor expuneri în conformitate cu politicile proprii privind expunerile.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Valoarea unei participatii calificate a unei instituții de credit, persoana juridică română, într~o entitate, alta decât o instituție de credit, o instituție financiară, o societate de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate ce desfășoară activități care reprezintă o prelungire directa a activității bancare, cum ar fi leasing, factoring, administrare de fonduri de investiții, sau care prestează servicii auxiliare activității bancare, cum ar fi servicii de procesare de date, ori desfășoară alte activități similare, nu poate să depășească 15% din fondurile sale proprii.
(2) Valoarea totală a participatiilor calificate ale instituției de credit, persoana juridică română, în entitățile, prevăzute la alin. (1) nu poate depăși 60% din fondurile sale proprii.
(3) Limitele prevăzute la alin. (1) și (2) nu pot fi depășite decât în situații excepționale, caz în care Banca Naționala a României dispune instituției de credit să-și majoreze fondurile proprii sau sa întreprindă alte măsuri similare.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică cu respectarea dispozițiilor art. 122 .
Instituțiile de credit, persoane juridice române, nu pot dobândi dețineri calificate într-o entitate de natura celor prevăzute la art. 89 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, dacă în acest fel instituția de credit poate exercita controlul asupra entității respective.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Deținerile temporare de acțiuni în cursul unei operațiuni de asistență sau restructurare financiară ori în cursul normal al unei operațiuni de subscriere sau deținerile temporare de acțiuni în numele instituției de credit, persoană juridică română, dar pe contul altor persoane, nu se consideră participații calificate și nu sunt luate în calculul limitelor prevăzute la art. 143 alin. (1) și (2). De asemenea, investițiile în acțiuni care nu întrunesc caracteristicile unei imobilizări financiare nu sunt incluse în acest calcul
(1) Este supusă aprobării prealabile a Băncii Naționale a României dobândirea de către instituția de credit, persoana juridică română, a oricărei dețineri calificate într-o entitate dintr-un stat terț dacă, în urma dobândirii, entitatea ar intra în sfera de consolidare prudențială a instituției de credit, persoana juridică română, conform reglementărilor aplicabile.
(2) Criteriile care stau la baza evaluării intenției de dobândire a deținerilor calificate prevăzute la alin. (1) , au în vedere următoarele:
a) dobândirea deținerii calificate să nu supună instituția de credit, persoana juridică română, la riscuri nejustificate sau să nu împiedice realizarea unei supravegheri eficiente pe baza consolidată;
b) instituția de credit, persoana juridică română, să dispună de suficiente resurse financiare și de natura organizatorică pentru dobândirea și administrarea deținerii calificate.
(3) În cazul în care entitatea din statul terț prevăzută la alin. (1) este entitate reglementată, Banca Națională a României poate colabora cu autoritatea de supraveghere implicată, în condițiile prevăzute la art. 26² .
(1) Deținerile calificate, altele decât cele supuse aprobării prealabile a Băncii Naționale a României conform art. 146 , inclusiv cele care, în situații excepționale, depășesc limitele stabilite în condițiile art. 89 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, se notifică acesteia în termen de 5 zile de la data dobândirii lor de către instituția de credit, persoană juridică română.
(2) În cazul în care o instituție de credit, persoană juridică română, sau, după caz, întreprindere-mamă a acesteia ori persoana fizică sau juridică ce controlează instituția de credit decide să achiziționeze ori să majoreze o deținere calificată, direct sau indirect, într-o altă instituție de credit, o întreprindere de asigurări de viață, o întreprindere de asigurări generale, o întreprindere de reasigurare, o firmă de investiții sau o societate de administrare a activelor, autorizată într-un alt stat membru sau, după caz, în alt sector al sistemului financiar, Banca Națională a României asigură colaborarea prin consultare reciprocă în toate privințele cu celelalte autorități de supraveghere naționale sau din alte state membre implicate, la sesizarea acestora. În acest sens, Banca Națională a României furnizează la cerere orice informație relevantă și din oficiu orice informație esențială și comunică celorlalte autorități de supraveghere implicate opinia sa și orice rezervă cu privire la decizia de achiziție.
(1) Fiecare instituție de credit trebuie să dispună de strategii și procese interne formalizate, solide, eficiente și complete de evaluare și menținere în permanență a nivelului, structurii și distribuției capitalului, care, din perspectiva instituției de credit, sunt considerate adecvate pentru acoperirea tuturor riscurilor la care aceasta este sau poate fi expusă, într-un mod corespunzător naturii și nivelului acestor riscuri. În acest sens, instituția de credit trebuie să aibă în vedere, pe lângă riscurile prevăzute la art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, orice alte riscuri aferente activității desfășurate, precum și cele datorate unor factori externi acesteia.
(1¹) Prevederile alin. (1) se aplică cu respectarea dispozițiilor art. 122 .
(2) Procesele și strategiile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie supuse unor revizuiri interne regulate de către instituția de credit, astfel încât să se asigure că ele rămân în permanenta cuprinzătoare și proporționale în raport cu natura, extinderea și complexitatea activităților desfășurate de respectiva instituție de credit.
Instituțiile de credit sunt responsabile pentru procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la profilul de risc propriu.
(1) Banca Națională a României poate stabili prin reglementări și alte cerințe de natura prudențială, precum și nivelul de aplicare al acestora la instituțiile de credit. Aceste cerințe pot viza, fără a limitative, următoarele:
a) abrogată;
b) operațiunile instituției de credit cu persoanele afiliate cu aceasta;
c) externalizarea activităților instituției de credit:
d) ajustările prudențiale de valoare;
e) modificările operate la nivelul instituției de credit față de condițiile care au stat la baza autorizării acesteia.
(2) În aplicarea dispozițiilor alin. (1) lit. e) , modificările pentru care este necesară obținerea aprobării prealabile a Băncii Naționale a României, respectiv cele pentru care notificarea ulterioară este suficientă se stabilesc prin reglementările emise în baza prezentei ordonanțe de urgență. Înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor corespunzătoare modificărilor supuse aprobării prealabile, se realizează numai după obținerea acestei aprobări.
(3) Prevederile art. 37 alin. (4) se aplică și în privința solicitării de informații referitoare la persoanele sau entitățile implicate ori având legătură cu modificările operate în situația instituției de credit față de condițiile care au stat la baza autorizării.
Înființarea de sucursale pe teritoriul României de către instituțiile de credit, persoane juridice române, și deschiderea de reprezentanțe în țară sau în străinătate de către acestea se realizează în condițiile prevăzute de reglementările Băncii Naționale a României. Dispozițiile art. 53 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(1) Instituțiile de credit trebuie să organizeze și să conducă contabilitatea în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, și să întocmească situații financiare anuale și, după caz, situații financiare anuale consolidate, care să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performantei financiare, a fluxurilor de trezorerie și a celorlalte aspecte legate de activitatea desfășurată. Evidenta contabila și situațiile financiare ale unei instituții de credit trebuie să reflecte, de asemenea, operațiunile și situația financiară a sucursalelor și a filialelor, pe baza individuală și, respectiv, pe baza consolidată.
(2) Situațiile financiare anuale ale instituțiilor de credit și, după caz, situațiile financiare anuale consolidate, trebuie să fie auditate de auditori financiari, în conformitate cu standarde și practici acceptate pe plan internațional.
(3) Abrogat.
(1) Fiecare instituție de credit trebuie să publice anual, pe lângă situațiile financiare, informațiile prevăzute de reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Reglementările prevăzute la alin. (1) vor stabili sfera de aplicare și cerințele specifice de publicare.
Instituțiile de credit sunt obligate să prezinte Băncii Naționale a României situațiile lor financiare, precum și alte date și informații cerute la termenele și în forme stabilite prin reglementări și instrucțiuni de către, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de supraveghere.
Banca Națională a României poate stabili prin reglementări efectuarea de activități de audit la instituțiile de credit în alte scopuri decât cel prevăzut la art. 152 alin. (2) și standardele aplicabile în aceste cazuri,
(1) Auditorii financiari ai instituțiilor de credit trebuie să fie aprobați de Banca Națională a României.
(2) Banca Națională a României poate respinge numirea unui auditor financiar dacă apreciază că acesta nu dispune de experiența și/sau independenta adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor specifice sau dacă exista constatări potrivit cărora acesta nu a respectat cerințele de conduita etica și profesională specifice.
(3) Instituțiile de credit au obligația să înlocuiască periodic auditorul financiar sau să solicite auditorului financiar înlocuirea periodică a coordonatorului echipei care realizează auditul financiar, conform cerințelor Băncii Naționale a României.
(1) Auditorul financiar al unei instituții de credit-trebuie să informeze Banca Națională a României de îndată ce, în exercitarea atribuțiilor sale, a luat cunoștința despre orice fapt sau decizie în legătura cu instituția de credit care:
a) reprezintă o încălcare semnificativă a legii și/sau a reglementărilor ori a altor acte emise în aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite condițiile de autorizare sau cerințe privind desfășurarea activității;
b) este de natura să afecteze capacitatea instituției de credit de a funcționa în continuare;
c) poate conduce la un refuz din partea auditorului financiar de a-și exprima opinia asupra situațiilor financiare sau la exprimarea de către acesta a unei opinii cu rezerve.
(2) La solicitarea Băncii Naționale a României, auditorul financiar al instituției de credit are obligația să furnizeze orice detalii, clarificări, explicații legate de activitatea de audit financiar desfășurata.
(3) Obligațiile prevăzute la alin. (1) și (2) revin auditorului financiar al instituției de credit și în situația în care exercita sarcini specifice într-o entitate care are legături strânse decurgând dintr-o relație de control cu instituția de credit.
(4) Îndeplinirea cu buna-credința de către auditorul financiar a obligației de a informa Banca Națională a României conform alin. (1) - (3) nu constituie o încălcare a obligației de păstrare a secretului profesional, care revine acestuia potrivit legii sau clauzelor contractuale, și, nu poate atrage răspunderea de orice natura a acestuia,
(4¹) Auditorul financiar informează în același timp și consiliul de administrație, și directorii sau, după caz, consiliul de supraveghere și directoratul instituției de credit, cu excepția cazului în care există motive întemeiate care îl constrâng să nu procedeze astfel.
(5) Banca Națională a României are acces la orice documente întocmite de auditorii financiari pe parcursul acțiunii de audit.
Banca Națională a României poate retrage aprobarea, acordată, unui auditor financiar, în situația în care acesta nu își îndeplinește în mod corespunzător atribuțiile prevăzute de lege sau nu respecta cerințele de conduita etica și profesională specifice.
Banca Națională a României poate emite reglementări specifice cu privire la relația auditor financiar-autoritate competenta.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) În scopul asigurării disciplinei și transparenței pieței, instituțiile de credit trebuie să foca publice date și informații referitoare la activitatea desfășurata, în măsura și condițiile prevăzute în reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Instituțiile de credit trebuie să adopte politici formale pentru a se conforma cerințelor de transparență și de publicare stabilite și trebuie să dispună de politici de evaluare a gradului de adecvare a datelor și informațiilor publicate, inclusiv în ceea ce privește verificarea și frecvența lor. De asemenea, instituțiile de credit trebuie să adopte politici pentru a evalua dacă informațiile publicate oferă participanților la piață o imagine completă asupra profilului lor de risc; în caz contrar, instituțiile de credit trebuie să publice informațiile necesare suplimentar față de informațiile obligatorii publicate potrivit alin. (1), obligație care privește însă numai informații semnificative și care nu sunt considerate ca fiind proprietatea instituției de credit sau confidențiale, potrivit criteriilor tehnice stabilite prin reglementările prevăzute la alin. (1).
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
Întreprinderile mici și mijlocii sau orice alte societăți, solicitante ale unui credit, pot cere instituției de credit să le furnizeze o explicație în scris cu privire la încadrarea lor într-un anumit rating.
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Instituțiile de credit trebuie să facă publice datele și informațiile prevăzute la art. 159 cel puțin anual, imediat ce acestea sunt disponibile,
(2) Pe baza criteriilor prevăzute în reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, instituțiile de credit trebuie să determine dacă este necesară publicarea cu o frecvență mai mare decât cea prevăzută la alin. (1).
Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare
(1) Modalitățile de publicare a datelor și informațiilor necesare, locația unde acestea sunt disponibile și mijloacele de verificare a respectării cerințelor de publicare se stabilesc de către fiecare instituție de credit, în măsura în care este posibil, instituțiile de credit trebuie să asigure utilizarea acelorași mijloace sau a aceleiași locații pentru publicarea tuturor datelor și informațiilor.
(2) Prezentările echivalente de date și informații realizate de instituția de credit către piață în baza cerințelor privind publicarea situațiilor financiare, listarea la bursă sau alte asemenea cerințe, pot fi considerate ca asigurând respectarea cerințelor de publicare potrivit prezentei ordonanțe de urgență. Dacă datele și informațiile nu sunt incluse în situațiile: financiare, instituțiile de credit trebuie să indice unde pot fi găsite.
Pentru asigurarea transparenței și disciplinei de piață și fără a se aduce atingere obligațiilor de publicare a informațiilor ce revin instituțiilor de credit potrivit dispozițiilor cuprinse în partea a VIII-a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, Banca Națională a României poate impune unei instituții de credit măsuri specifice referitoare la:
a) publicarea informațiilor prevăzute în partea a VIII-a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu o frecvență mai ridicată decât cea anuală, și stabilirea termenelor de publicare;
b) utilizarea unor modalități și forme de publicare specifice, altele decât situațiile financiare.
Instituțiile de credit care mențin un website trebuie să explice prin intermediul acestuia modul în care se conformează cu cerințele referitoare la cadrul de administrare a activității și remunerare prevăzute la art. 24 și art. 106-108¹ și cu cerințele de publicare prevăzute la art. 152¹ din prezenta ordonanță de urgență și, respectiv, în reglementările emise în aplicarea acesteia.