Procedura primei țări de azil, a țării terțe europene sigure și a țării terțe sigure

Azi

Legea 122/2006 · 6 articole

Articolul 95 — Prima țară de azil

(1) În cazul în care străinul a tranzitat anterior o țară terță, în care i s-a acordat protecție, aceasta este considerată prima țară de azil pe baza următoarelor criterii:

a) viața și libertatea sa nu sunt amenințate din motive de rasă, religie, cetățenie, apartenență la un grup social sau opinii politice;

b) nu există niciun risc serios în sensul prezentei legi;

c) este respectat principiul nereturnării în conformitate cu Convenția de la Geneva;

d) este respectată interdicția expulzării într-un stat în care străinul poate fi torturat sau supus unor tratamente crude, inumane ori degradante;

e) protecția acordată subzistă.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) , dacă în urma unei analize individuale se constată că sunt îndeplinite criteriile pe baza cărora o țară poate fi considerată primă țară de azil și dacă străinul este readmis de această țară, Inspectoratul General pentru Imigrări poate respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată.

Articolul 96 — Țara terță europeană sigură

(1) Este considerată țară terță europeană sigură o țară europeană care nu este un stat membru al Uniunii Europene și care îndeplinește următoarele criterii:

a) a ratificat și respectă prevederile Convenției de la Geneva fără niciun fel de limitări geografice;

b) dispune de o procedură de azil prevăzută prin legislația internă;

c) a ratificat Convenția europeană și respectă prevederile acesteia, inclusiv standardele cu privire la căile de atac efective.

(2) În situația în care străinul a încercat să intre sau a intrat ilegal în România venind dintr-o țară terță europeană sigură și această țară și-a exprimat acordul privind reprimirea acestuia, Inspectoratul General pentru Imigrări, pe baza unei analize individuale, respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată.

Articolul 97 — Țara terță sigură

(1) Este considerată țară terță sigură o țară cu privire la care există suficiente garanții că pe teritoriul acesteia respectarea drepturilor unui solicitant de protecție internațională este realizată în conformitate cu următoarele principii:

a) viața și libertatea sa nu sunt amenințate din motive de rasă, religie, cetățenie, apartenență la un grup social sau opinii politice;

b) nu există niciun risc serios în sensul prezentei legi;

c) este respectat principiul nereturnării în conformitate cu Convenția de la Geneva;

d) este respectată interdicția expulzării într-un stat în care străinul ar putea fi supus torturii sau față de care să fie aplicate tratamente crude, inumane ori degradante;

e) există posibilitatea de a solicita recunoașterea statutului de refugiat și, în cazul în care acest statut este acordat, de a beneficia de protecție conform Convenției de la Geneva.

(2) Inspectoratul General pentru Imigrări respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată, atunci când pe baza unei analize individuale constată că:

a) principiile enunțate la alin. (1) sunt respectate de către țara terță; și

b) țara terță și-a exprimat acordul cu privire la primirea străinului pe teritoriul său; și

c) există o legătură între solicitantul de protecție internațională și țara terță, iar pe baza respectivei legături se poate aprecia în mod rezonabil că țara este sigură în raport de situația sa personală.

Articolul 97¹ — Procedura primei țări de azil, a țării terțe europene sigure și a țării terțe sigure

(1) Solicitantului i se oferă posibilitatea de a prezenta, în cadrul unui interviu, situația personală pentru a se stabili dacă în cazul său sunt aplicabile prevederile art. 95 alin. (2) , art. 96 alin. (2) și art. 97 alin. (2) .

(2) Hotărârea prevăzută la art. 95 alin. (2) , art. 96 alin. (2) și art. 97 alin. (2) se emite fără analizarea pe fond a cererii solicitantului și se comunică în condițiile prezentei legi.

(3) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 95 alin. (2) , art. 96 alin. (2) și art. 97 alin. (2) solicitantul poate depune plângere, dispozițiile art. 80-81 aplicându-se în mod corespunzător.

(4) După comunicarea hotărârii prevăzute la art. 96 alin. (2) și art. 97 alin. (2) , Inspectoratul General pentru Imigrări informează autoritățile țării terțe europene sigure sau, după caz, ale țării terțe sigure, în limba țării respective, cu privire la faptul că cererea solicitantului nu a fost analizată pe fond.

(5) Atunci când constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 95 , 96 sau, după caz, art. 97 , Inspectoratul General pentru Imigrări acordă accesul la procedura de azil, în baza unei hotărâri motivate, și analizează cererea de azil în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta lege.

Articolul 97² — Lista țărilor terțe europene sigure și a țărilor terțe sigure

Lista țărilor terțe europene sigure și a țărilor terțe sigure se constituie la propunerea Inspectoratului General pentru Imigrări, în baza criteriilor prevăzute la art. 96 alin. (1) , respectiv cu luarea în considerare a gradului de respectare a principiilor prevăzute la art. 97 alin. (1) . Lista se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 97³ — Transferurile în cadrul procedurii primei țări de azil, a țării terțe europene sigure și a țării terțe sigure

(1) Transferurile persoanelor care fac obiectul procedurii prevăzute în această secțiune se realizează în conformitate cu convențiile și acordurile la care România este parte, iar coordonarea la nivel național a implementării transferurilor revine Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări.

(2) În temeiul hotărârii prevăzute la art. 95 alin. (2) , art. 96 alin. (2) și art. 97 alin. (2) , Inspectoratul General pentru Imigrări pune în executare măsura transferului către prima țară de azil, țara europeană sigură sau țara terță sigură.

(3) În vederea realizării transferului potrivit alin. (2) , îndepărtarea străinului de pe teritoriu se face sub escortă, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Pentru transferul persoanelor în prima țară de azil, țara europeană sigură sau țara terță sigură, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează laissez-passer, la care fac referire convențiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(5) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern și internațional al persoanelor transferate, de paza și escortarea acestora pe parcursul transportului, de eliberarea laissez-passer pentru trecerea frontierelor externe, în condițiile prevăzute de convențiile și acordurile la care România este parte, se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinație de la bugetul de stat.