(1) Supervizarea, ca proces de formare internă inițială și continuă a personalului de probațiune, contribuie la îmbunătățirea și menținerea abilităților profesionale, în vederea adaptării la standardele de lucru în domeniul probațiunii.
(2) Activitatea de supervizare se realizează de consilieri de probațiune desemnați prin ordin al ministrului justiției.
(3) Procedura de selecție a consilierilor de probațiune care îndeplinesc activități de supervizare, precum și condițiile de organizare și desfășurare a activității de supervizare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului justiției.
(4) Activitatea consilierilor de probațiune care exercită atribuții de supervizare este evaluată o dată la 4 ani de o comisie specială stabilită conform metodologiei de supervizare, în vederea menținerii calității de supervizor de practică.
(5) Calitatea de supervizor de practică poate fi retrasă de ministrul justiției, la propunerea directorului direcției de specialitate, în condițiile stabilite prin metodologia activității de supervizare.