Legea 123/2006 · 6 articole
Formarea profesională a personalului de probațiune are următoarele obiective principale:
a) adaptarea la cerințele postului;
b) actualizarea cunoștințelor și deprinderilor specifice postului, perfecționarea pregătirii profesionale;
c) dobândirea unor cunoștințe avansate, a unor metode și procedee moderne, necesare pentru realizarea activităților profesionale;
d) promovarea și dezvoltarea carierei profesionale.
(1) Formarea profesională a personalului din serviciile de probațiune se realizează prin următoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de Ministerul Justiției sau la alte cursuri de formare profesională în domeniu;
b) stagii profesionale de adaptare la cerințele postului;
c) stagii de practică și specializare;
d) procesul de supervizare.
(2) Personalul de probațiune beneficiază de formare inițială după numirea în funcție.
(1) Formarea personalului de probațiune se realizează cu precădere prin intermediul formatorilor din sistemul de probațiune, care pot colabora, atunci când este cazul, cu alți specialiști în domeniu.
(2) Formatorii sunt persoane care își desfășoară activitatea în cadrul sistemului de probațiune și sunt desemnați de Direcția de probațiune pe baza unei proceduri de selecție aprobate prin ordin al ministrului justiției.
(3) Pentru îndeplinirea rolului de formator, persoana desemnată va fi remunerată prin raportare la salariul de bază stabilit potrivit legii, proporțional cu numărul de ore lucrate în calitate de formator.
(1) Supervizarea, ca proces de formare internă inițială și continuă a personalului de probațiune, contribuie la îmbunătățirea și menținerea abilităților profesionale, în vederea adaptării la standardele de lucru în domeniul probațiunii.
(2) Activitatea de supervizare se realizează de consilieri de probațiune desemnați prin ordin al ministrului justiției.
(3) Procedura de selecție a consilierilor de probațiune care îndeplinesc activități de supervizare, precum și condițiile de organizare și desfășurare a activității de supervizare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului justiției.
(4) Activitatea consilierilor de probațiune care exercită atribuții de supervizare este evaluată o dată la 4 ani de o comisie specială stabilită conform metodologiei de supervizare, în vederea menținerii calității de supervizor de practică.
(5) Calitatea de supervizor de practică poate fi retrasă de ministrul justiției, la propunerea directorului direcției de specialitate, în condițiile stabilite prin metodologia activității de supervizare.
În domeniul formării profesionale, consilierii de probațiune care îndeplinesc activități de supervizare exercită, în principal, următoarele atribuții:
a) pregătirea inițială și supervizarea consilierilor nou-angajați;
b) supervizarea consilierilor de probațiune care revin în serviciu după o absență mai mare de un an;
c) supervizarea consilierilor de probațiune care solicită în mod expres includerea în procesul de supervizare;
d) supervizarea consilierilor de probațiune care obțin calificativul "slab" sau "foarte slab" la evaluarea performanțelor profesionale individuale ale personalului de probațiune;
e) organizarea activității de formare la nivelul serviciului de probațiune prin derularea unor cursuri de pregătire pe diferite teme, în acord cu nevoile de formare ale personalului.
f) contribuția la evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale personalului de probațiune care a fost supervizat.
(1) Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, elaborează programe de formare profesională, cu consultarea șefilor de servicii.
(2) Pe baza programelor de formare profesională prevăzute la alin. (1) , se stabilește un plafon anual de cheltuieli, ce vor fi suportate din bugetul Ministerului Justiției, în limita creditelor bugetare aprobate.
(3) În situația în care personalul de probațiune urmează să fie inclus în programe de formare profesională, pe cheltuiala angajatorului, Ministerul Justiției poate solicita asumarea de către beneficiarul programului de formare a unui angajament scris.
(4) Prin angajamentul prealabil scris prevăzut la alin. (3) se stabilește, cu luarea în considerare a costurilor și a duratei formării, termenul pentru care persoana se obligă să își desfășoare activitatea în cadrul sistemului de probațiune, ulterior formării.
(5) În cazul în care persoana este eliberată din funcție înainte de expirarea termenului stabilit potrivit alin. (4) , din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, aceasta va suporta integral cheltuielile de școlarizare și celelalte cheltuieli de participare.