(1) Postul de consilier de probațiune se ocupă prin concurs.
(2) Condițiile de organizare și desfășurare a concursului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
Legea 123/2006 · 24 articole
(1) Postul de consilier de probațiune se ocupă prin concurs.
(2) Condițiile de organizare și desfășurare a concursului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
(1) Pentru a fi numită în funcția de consilier de probațiune persoana trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:
a) să aibă capacitate deplină de exercițiu;
b) să nu aibă antecedente penale, să nu aibă cazier fiscal;
c) să cunoască limba română, scris și vorbit;
d) să fie aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției, fapt dovedit pe baza testării medicale și psihologice de specialitate organizate în acest scop;
e) să se bucure de o bună reputație;
f) să fie licențiată în asistență socială, psihologie, sociologie, pedagogie sau drept;
g) să promoveze concursul organizat pentru ocuparea funcției pentru care candidează.
(2) În termen de 60 de zile de la angajare, persoana trebuie să prezinte direcției de specialitate dovada stabilirii reședinței în România.
privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European care a dobândit calitatea de consilier de probațiune în statul membru de origine sau de proveniență poate solicita recunoașterea calificării sale profesionale.
(2) În vederea recunoașterii calificării profesionale, solicitantul va trebui să susțină un test de verificare a cunoștințelor de limbă română și o probă de aptitudini.
(3) Procedura de testare a cunoștințelor de limbă română și de desfășurare a probei de aptitudini, precum și modalitatea de repartizare pe o funcție vacantă se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
(4) Persoana căreia i s-a recunoscut calificarea profesională în condițiile alin. (1)-(3) va fi încadrată pe gradul profesional corespunzător vechimii în calificarea recunoscută.
(5) Persoana prevăzută la alin. (4) care exercită profesia de consilier de probațiune în România are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru această profesie.
(6) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Legii nr. 200/2004
(7) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile și cetățenilor Confederației Elvețiene.
Condițiile de organizare și desfășurare a concursurilor pentru numirea în funcțiile de inspector de probațiune și șef al serviciului de probațiune se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
După efectuarea stagiului, consilierii de probațiune debutanți sunt obligați să se înscrie la examenul de definitivare în funcție.
Data, locul, precum și tematica examenului de definitivare în funcție se publică pe pagina electronică a Ministerului Justiției și se afișează la sediul serviciilor de probațiune, cu cel puțin 60 de zile înainte de data organizării acestuia.
(1) Examenul de definitivare în funcție a consilierului de probațiune debutant constă, în mod obligatoriu, într-o probă scrisă cu caracter teoretic și o probă scrisă cu caracter practic.
(2) Proba teoretică are ca obiect testarea cunoștințelor în materie, cuprinzând: metodologia activității de probațiune și protecție a victimelor, instituții de drept penal și procedură penală, criminologie, dezvoltare instituțională și cooperare instituțională, informatică socială, sănătate mentală și infracțiune, problema dependenței, sociologie aplicată și psihologia dezvoltării.
(3) Proba practică constă în întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.
Condițiile de organizare și desfășurare a examenului de definitivare în funcție se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
(1) Sunt declarați admiși consilierii de probațiune debutanți care au obținut media finală de minimum 7, dar nu mai puțin de nota 5 la fiecare dintre cele două probe.
(2) Media finală se calculează ca medie aritmetică între notele obținute la cele două probe.
(1) Rezultatele examenului de definitivare în funcție se publică pe pagina electronică a Ministerului Justiției și se afișează la sediul serviciilor de probațiune, întocmindu-se un proces-verbal privind data și ora afișării acestora.
(2) Candidații nemulțumiți de rezultate pot formula contestație la Ministerul Justiției, în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor pe pagina electronică a acestuia.
(3) Contestațiile se soluționează în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea acestora, iar rezultatele se publică pe pagina electronică a Ministerului Justiției și se afișează la sediul serviciilor de probațiune.
(1) Consilierii de probațiune debutanți declarați admiși la examenul de definitivare în funcție sunt numiți pe un post de consilier de probațiune gradul III.
(2) Neprezentarea nejustificată a consilierilor de probațiune debutanți la examenul de definitivare în funcție sau respingerea acestora la două sesiuni atrage eliberarea din funcție.
(1) Ministerul Justiției îndeplinește formalitățile legate de numirea consilierilor de probațiune debutanți care au fost declarați admiși la examenul de definitivare în funcție, în termen de maximum 30 de zile de la data afișării rezultatelor finale.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul eliberării din funcție a consilierilor de probațiune debutanți aflați în una dintre situațiile prevăzute la art. 28 alin. (2) .
Promovarea în gradele I și II a personalului serviciilor de probațiune, precum și promovarea în gradul I a inspectorilor de probațiune se fac pe bază de examen, în raport cu vechimea în probațiune, competența profesională și cu rezultatele obținute în activitate, dovedite pe baza evaluării anuale a performanțelor profesionale.
(1) Vechimea în probațiune necesară pentru prezentarea la examenul de promovare în grade profesionale este cea prevăzută la art. 8 și 17 .
(2) Promovarea personalului de probațiune se face numai în gradul profesional imediat superior.
Data și locul susținerii examenului de promovare, precum și tematica, actele necesare înscrierii, termenul de depunere a acestora se publică pe pagina electronică a Ministerului Justiției și se afișează la sediul serviciilor de probațiune cu cel puțin 60 de zile înainte de data organizării acestuia.
(1) Condițiile de organizare și desfășurare a examenului de promovare în grade profesionale se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
(2) Prevederile art. 29 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(1) Evaluarea performanțelor profesionale ale personalului de probațiune definitiv se face anual.
(2) Criteriile și metodologia de evaluare a performanțelor profesionale se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiției, la propunerea direcției de specialitate.
(1) Personalul de probațiune este evaluat la fiecare 3 ani sau ori de câte ori directorul direcției de specialitate apreciază că este necesar, prin intermediul unei testări psihologice, în vederea verificării unor aspecte, precum:
a) mobilitatea mentală;
b) atitudinea față de calitatea soluțiilor și a deciziilor;
c) echilibrul emoțional și autocontrolul comportamental, rezistența la stres și la frustrare;
d) sistemul de atitudini (față de sine, față de muncă, față de viață, mentalități);
e) maturitatea socială, gradul de socializare;
f) conformarea la reguli și norme, spiritul de disciplină;
g) capacitatea de cooperare și de relaționare socială;
h) conștiinciozitatea și responsabilitatea;
i) existența unor tendințe psihopatologice.
(2) Personalul de probațiune efectuează un examen medical periodic, dispus de Ministerul Justiției.
(3) Costurile investigațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se suportă din bugetul Ministerului Justiției.
Formarea profesională a personalului de probațiune are următoarele obiective principale:
a) adaptarea la cerințele postului;
b) actualizarea cunoștințelor și deprinderilor specifice postului, perfecționarea pregătirii profesionale;
c) dobândirea unor cunoștințe avansate, a unor metode și procedee moderne, necesare pentru realizarea activităților profesionale;
d) promovarea și dezvoltarea carierei profesionale.
(1) Formarea profesională a personalului din serviciile de probațiune se realizează prin următoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de Ministerul Justiției sau la alte cursuri de formare profesională în domeniu;
b) stagii profesionale de adaptare la cerințele postului;
c) stagii de practică și specializare;
d) procesul de supervizare.
(2) Personalul de probațiune beneficiază de formare inițială după numirea în funcție.
(1) Formarea personalului de probațiune se realizează cu precădere prin intermediul formatorilor din sistemul de probațiune, care pot colabora, atunci când este cazul, cu alți specialiști în domeniu.
(2) Formatorii sunt persoane care își desfășoară activitatea în cadrul sistemului de probațiune și sunt desemnați de Direcția de probațiune pe baza unei proceduri de selecție aprobate prin ordin al ministrului justiției.
(3) Pentru îndeplinirea rolului de formator, persoana desemnată va fi remunerată prin raportare la salariul de bază stabilit potrivit legii, proporțional cu numărul de ore lucrate în calitate de formator.
(1) Supervizarea, ca proces de formare internă inițială și continuă a personalului de probațiune, contribuie la îmbunătățirea și menținerea abilităților profesionale, în vederea adaptării la standardele de lucru în domeniul probațiunii.
(2) Activitatea de supervizare se realizează de consilieri de probațiune desemnați prin ordin al ministrului justiției.
(3) Procedura de selecție a consilierilor de probațiune care îndeplinesc activități de supervizare, precum și condițiile de organizare și desfășurare a activității de supervizare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului justiției.
(4) Activitatea consilierilor de probațiune care exercită atribuții de supervizare este evaluată o dată la 4 ani de o comisie specială stabilită conform metodologiei de supervizare, în vederea menținerii calității de supervizor de practică.
(5) Calitatea de supervizor de practică poate fi retrasă de ministrul justiției, la propunerea directorului direcției de specialitate, în condițiile stabilite prin metodologia activității de supervizare.
În domeniul formării profesionale, consilierii de probațiune care îndeplinesc activități de supervizare exercită, în principal, următoarele atribuții:
a) pregătirea inițială și supervizarea consilierilor nou-angajați;
b) supervizarea consilierilor de probațiune care revin în serviciu după o absență mai mare de un an;
c) supervizarea consilierilor de probațiune care solicită în mod expres includerea în procesul de supervizare;
d) supervizarea consilierilor de probațiune care obțin calificativul "slab" sau "foarte slab" la evaluarea performanțelor profesionale individuale ale personalului de probațiune;
e) organizarea activității de formare la nivelul serviciului de probațiune prin derularea unor cursuri de pregătire pe diferite teme, în acord cu nevoile de formare ale personalului.
f) contribuția la evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale personalului de probațiune care a fost supervizat.
(1) Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, elaborează programe de formare profesională, cu consultarea șefilor de servicii.
(2) Pe baza programelor de formare profesională prevăzute la alin. (1) , se stabilește un plafon anual de cheltuieli, ce vor fi suportate din bugetul Ministerului Justiției, în limita creditelor bugetare aprobate.
(3) În situația în care personalul de probațiune urmează să fie inclus în programe de formare profesională, pe cheltuiala angajatorului, Ministerul Justiției poate solicita asumarea de către beneficiarul programului de formare a unui angajament scris.
(4) Prin angajamentul prealabil scris prevăzut la alin. (3) se stabilește, cu luarea în considerare a costurilor și a duratei formării, termenul pentru care persoana se obligă să își desfășoare activitatea în cadrul sistemului de probațiune, ulterior formării.
(5) În cazul în care persoana este eliberată din funcție înainte de expirarea termenului stabilit potrivit alin. (4) , din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, aceasta va suporta integral cheltuielile de școlarizare și celelalte cheltuieli de participare.