Stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune

Azi

Legea 196/2016 · 34 articole

Secțiunea 1 — Condiții generale

Articolul 8

(1) Cuantumul venitului minim de incluziune, prevăzut de prezenta lege, se stabilește în baza venitului net lunar ajustat, calculat prin aplicarea coeficienților de echivalență, corespunzători persoanei singure, respectiv dimensiunii familiei, la venitul net lunar al acesteia.

(2) Dacă din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă fracțiuni în bani, acestea se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului.

(3) În funcție de încadrarea venitului net lunar ajustat al persoanei singure/familiei în limitele maxime prevăzute la art. 9 alin. (3) , aceasta beneficiază de una sau ambele componente.

Articolul 9

(1) Pot beneficia de venit minim de incluziune familia și persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege și ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 700 de lei inclusiv.

(2) Coeficienții de echivalență corespunzători dimensiunii familiei, denumiți în continuare coeficienți de echivalență utilizați în stabilirea venitului net lunar ajustat, sunt:

a) 1 - pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie;

b) 0,5 - pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil.

(3) Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente ajutoarelor financiare prevăzute la art. 3 alin. (2) , care se stabilesc în funcție de încadrarea în veniturile nete lunare ajustate realizate de familie în următoarele limite:

a) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 275 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei;

b) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 400 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani;

c) pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 700 de lei inclusiv.

Articolul 10

(1) Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate veniturile nete definite conform art. 6 alin. (1) lit. o) , pe care membrii familiei sau persoana singură lea realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.

(2) La stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei conform prevederilor alin. (1) , nu se iau în calcul următoarele venituri:

a) sumele primite cu titlu de prestații sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) alocația de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;

c) abrogată;

d) sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susținerea educației preșcolarilor, elevilor și studenților, prin programe ale Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, altor instituții publice și private, inclusiv organizații neguvernamentale;

e) sumele primite din activitatea desfășurată ca zilier, în condițiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele obținute în calitate de prestator casnic în baza Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic;

f) sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condițiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;

g) sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum și sumele cu titlu de ajutor de urgență primite de la bugetul de stat sau local.

h) stimulentul educațional acordat potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, republicată, sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate;

i) sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situații excepționale;

j) ajutorul pentru încălzirea locuinței și suplimentul pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021 , cu modificările ulterioare;

k) indemnizația lunară de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările și completările ulterioare, și indemnizația lunară de hrană prevăzută de Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;

l) sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaționale aprobate.

(3) În cazul în care cel puțin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deținere cel puțin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de acest drept.

(4) Lista prevăzută la alin. (3) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi și se poate actualiza anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(5) În cazul familiei care locuiește și gospodărește împreună cu alte familii ori persoane singure și contribuie împreună la achiziționarea sau realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât și partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie, astfel cum este definită în art. 6 lit. o) din Legea nr. 292/2011 , cu modificările ulterioare.

Articolul 11

Pentru promovarea unei vieți active și a participării pe piața muncii, beneficiarii de venit minim de incluziune au dreptul la stimulente, după cum urmează:

a) în situația în care unul sau mai mulți membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare sau membrii familiei desfășoară activități independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 500 de lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei;

b) în situația în care persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni consecutive, acordarea ajutorului de incluziune se prelungește pentru o perioadă de 6 luni, în cuantumul primit anterior angajării.

Articolul 12

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

În înțelesul prezentei legi, persoană aptă de muncă este persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) are vârsta cuprinsă între 16 ani și vârsta standard de pensionare, prevăzută de lege;

b) nu urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, prevăzută de lege;

c) are starea de sănătate și capacitatea fizică și psihică corespunzătoare pentru prestarea unei munci.

Articolul 13

(1) Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare și nici din activități independente sau activități agricole, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei dacă se află în una dintre următoarele situații:

a) sunt înregistrate la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în condițiile Legii nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare, și nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste agenții;

b) nu se află în situația prevăzută la lit. a) și se află pe lista comunicată, din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 27⁴ alin. (2) , de către serviciul public de asistență socială la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliul sau reședința, pentru a fi înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor fără adăpost, numai dacă acestea se află în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă competente de la nivelul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc.

(2¹) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanelor singure și membrilor de familie care solicită venit minim de incluziune numai pentru componenta reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii.

(3) Abrogat.

(4) În înțelesul prezentei legi, persoană aptă de muncă este persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) are vârsta cuprinsă între 16 ani și vârsta standard de pensionare, prevăzută de lege;

b) nu urmează forma de organizare a învățământului preuniversitar, respectiv învățământ cu frecvență, prevăzută de Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare;

c) are starea de sănătate și capacitatea fizică și psihică corespunzătoare pentru prestarea unei munci.

Articolul 13¹

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Pentru menținerea dreptului la ajutorul de incluziune, persoanele apte de muncă, prevăzute la art. 13 alin. (1) , se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit ajustat al familiei numai dacă se află în una sau mai multe dintre următoarele situații:

a) îndeplinesc condiția prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. a) ;

b) efectuează activități cu caracter ocazional, stabilite conform solicitărilor transmise primăriei de către persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă, în condițiile Legii nr. 52/2011 , republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) efectuează activități specifice, prevăzute de Legea nr. 111/2022 ;

d) la solicitarea primarului, prestează acțiuni/lucrări de interes local, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Persoanele apte de muncă, beneficiare de ajutor de incluziune, sunt exceptate de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) numai dacă efectuează anual minimum 90 de zile de muncă în calitate de zilieri sau/și de prestatori casnici.

(3) Efectuarea activităților prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) nu exceptează persoanele apte de muncă, beneficiare de venit minim de incluziune, de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) lit. d) .

Articolul 13²

(1) În scopul valorificării forței de muncă locale, primarii au obligația să întocmească planul de activități sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă și funcționează pe raza unității administrativ-teritoriale, denumite în continuare beneficiari de lucrări.

(2) Planul de activități prevăzut la alin. (1) se aprobă prin dispoziție a primarului, se afișează la sediul primăriei și cuprinde activitățile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum și repartizarea persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor de incluziune pentru desfășurarea activităților sezoniere.

(3) Repartizarea persoanelor apte de muncă pentru efectuarea activităților sezoniere se realizează de către primar, în funcție de solicitările beneficiarilor de lucrări și după efectuarea de către beneficiarii ajutorului de incluziune a activităților prevăzute la art. 13¹ alin. (1) lit. d) .

(4) Beneficiarii de lucrări care solicită forță de muncă pentru desfășurarea activităților sezoniere se adresează primarului, în scris, precizând activitatea ce urmează a fi desfășurată, numărul de lucrători solicitați și perioada de desfășurare a activității sezoniere.

(5) Remunerarea activității desfășurate potrivit alin. (1) , norma de lucru, precum și alte obligații și îndatoriri se stabilesc prin negociere directă între beneficiarul de lucrări și persoana care prestează activitatea, în condițiile Legii nr. 52/2011 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a efectua activitățile sezoniere conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune.

(7) Modalitatea de verificare a situației prevăzute la alin. (6) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 14

Face excepție de la prevederile art. 13 alin. (1) și art. 13¹ alin. (1) persoana aptă de muncă ce se află în una dintre următoarele situații:

a) asigură creșterea și îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani, în situația în care, pe raza teritorială a localității în care își au domiciliul/reședința persoana aptă de muncă cu copiii aflați în întreținere, nu există servicii sociale sau educaționale care asigură servicii de supraveghere și educație pe timpul zilei;

b) asigură creșterea și îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 12 ani, respectiv 16 ani în cazul copiilor din familia monoparentală, în situația în care, pe raza teritorială a localității în care își au domiciliul/reședința persoana aptă de muncă cu copiii aflați în întreținere, nu există servicii sociale de tip centre de zi care asigură servicii de supraveghere și educație pe timpul zilei și/sau servicii de tip afterschool;

c) asigură creșterea și îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 18 ani, dacă acesta/aceștia este/sunt încadrat/încadrați în grad de handicap/dizabilitate grav/ă sau accentuat/ă dovedit prin certificat eliberat în condițiile legii;

d) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane cu handicap/dizabilitate grav/gravă care nu beneficiază de asistent personal, în condițiile legii;

e) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente, astfel cum sunt definite în art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care nu beneficiază de îngrijitor la domiciliu, în condițiile legii;

f) urmează forma de organizare a învățământului preuniversitar, respectiv învățământ cu frecvență, prevăzută de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare;

g) participă la un program de pregătire/reconversie profesională;

h) este încadrată în muncă.

Secțiunea a 2-a — Stabilirea cuantumului ajutorului de incluziune

Articolul 15

(1) Pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, cuantumul maxim al acestuia este de 275 lei/lună, cu excepția persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, în cazul căreia cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 400 de lei/lună.

(2) Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune care poate fi acordat se calculează în funcție de numărul membrilor familiei, pornind de la valoarea de referință reprezentată de cuantumul maxim lunar prevăzut la alin. (1) , la care se aplică coeficienții de echivalență prevăzuți la art. 9 alin. (2) .

Articolul 16

(1) Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabilește ca diferență între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat în condițiile art. 15 pentru întreaga familie sau persoana singură, și nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului, cu aplicarea prevederilor art. 10 și 11 .

(2) Dacă din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.

Articolul 17

În cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, limita venitului net lunar ajustat prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. a) și cuantumul maxim al ajutorului prevăzut la art. 15 se stabilesc la 400 de lei.

Secțiunea a 3-a — Stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii

Articolul 18

(1) Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii se acordă în funcție de nivelul venitului net lunar ajustat și numărul de copii din familie.

(2) Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 393 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 186 de lei, pentru familia cu un copil;

b) 372 de lei, pentru familia cu 2 copii;

c) 556 de lei, pentru familia cu 3 copii;

d) 741 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

(3) Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 393 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 227 de lei, pentru familia cu un copil;

b) 451 de lei, pentru familia cu 2 copii;

c) 675 de lei, pentru familia cu 3 copii;

d) 900 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

(4) Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 394 de lei/lună și 998 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 145 de lei, pentru familia cu un copil;

b) 288 de lei, pentru familia cu 2 copii;

c) 431 de lei, pentru familia cu 3 copii;

d) 571 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

(5) Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 394 de lei/lună și 998 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 202 de lei, pentru familia cu un copil;

b) 394 de lei, pentru familia cu 2 copii;

c) 593 de lei, pentru familia cu 3 copii;

d) 786 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

Articolul 19

(1) În cazul familiilor care au în întreținere copii de vârstă școlară, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 , cu condiția ca fiecare copil să fie înscris și să frecventeze fără întrerupere o formă de organizare a învățământului preuniversitar, respectiv învățământ cu frecvență, prevăzută de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor care le întrerup din motive medicale.

(2) Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii, acordat potrivit prevederilor alin. (1) , se diminuează în raport cu numărul de copii din familie, după cum urmează:

a) cu 50% din cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pentru luna în care acesta înregistrează mai mult de 15 absențe nemotivate;

b) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie pentru luna în care copilul înregistrează mai mult de 30 de absențe nemotivate;

c) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada în care copilul întrerupe anul școlar, cu excepția situațiilor în care întreruperea este cauzată din motive de natură medicală;

d) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada când copilul repetă anul școlar din alte motive decât cele de natură medicală.

(3) În situația în care unul dintre copii nu mai frecventează cursurile școlare, acesta nu mai este luat în considerare nici la stabilirea venitului net lunar ajustat și nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

(4) În cazul în care copilul care frecventează școala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an școlar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului școlar în care este înscris.

(5) Pentru lunile în care se acordă vacanță școlară, potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 alin. (2)-(5) .

(6) Pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau accentuat/accentuată, de vârstă școlară, condiția prevăzută la alin. (1) nu se aplică.

(7) Asistentul maternal profesionist beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii doar pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepția celor provenite din alocațiile de plasament și alte sume acordate asistentului maternal ca urmare a instituirii măsurii plasamentului, în condițiile legii.

Secțiunea a 4-a — Abrogată.

Articolul 20

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Suplimentul pentru locuire se acordă în cuantumuri diferențiate, în funcție de încadrarea venitului net lunar ajustat, în limitele de venit stabilite prin prezenta lege, pentru un singur sistem utilizat pentru încălzirea locuinței de domiciliu sau reședință, pe perioada sezonului rece, declarat de familie sau persoana singură în cererea prevăzută la art. 29 alin. (2) .

(2) Suplimentul prevăzut la alin. (1) , în funcție de sistemul de încălzire utilizat în locuința de domiciliu sau reședință, constă în următoarele categorii de ajutoare pentru încălzirea locuinței:

a) ajutor pentru energie termică în sistem centralizat, denumit în continuare ajutor pentru energie termică;

b) ajutor pentru gaze naturale;

c) ajutor pentru energie electrică;

d) ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri.

(3) Suplimentul pentru locuire se acordă numai familiilor și persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinței acordate în baza contractelor de muncă sau a altor reglementări specifice pentru diverse ramuri economice, cu excepția situației prevăzute la art. 27 alin. (3) .

Articolul 21

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Contravaloarea energiei termice furnizate în sistem centralizat, a cantității de gaze naturale și/sau a energiei electrice consumate lunar de consumatorul vulnerabil se evidențiază în facturile emise de furnizori, denumite în continuare facturi.

(2) În cazul energiei termice furnizate în sistem centralizat, pentru acordarea suplimentului pentru locuire se calculează consumul mediu lunar care reprezintă cantitatea de energie termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinței, stabilită pentru familie sau persoana singură, pe tip de apartament/locuință, în funcție de zona de temperatură, conform anexei nr. 2 .

Articolul 22

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Consumatorii vulnerabili reprezentați de familiile sau persoanele singure cu venituri medii nete lunare ajustate de până la 600 de lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, beneficiază de supliment pentru locuire, acordat din bugetul de stat.

(2) Consumatorii vulnerabili reprezentați de persoanele singure cu vârsta de cel puțin 60 de ani cu venituri nete lunare ajustate de până la 800 de lei inclusiv, respectiv 1,600 ISR, beneficiază de supliment pentru locuire, acordat din bugetul de stat.

Articolul 23

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Cuantumurile suplimentului pentru locuire, indiferent de sistemul de încălzire utilizat, se calculează în funcție de veniturile nete lunare ajustate pe membru de familie, prin compensarea procentuală a cheltuielilor pentru încălzire, aplicată după cum urmează:

a) la valoarea de referință a ajutorului lunar pentru energie termică furnizată în sistem centralizat, calculat în limita consumului mediu lunar definit la art. 21 alin. (2) și de prețul gigacaloriei;

b) la valoarea de referință a ajutorului lunar pentru gaze naturale de 260 de lei, respectiv 0,520 ISR;

c) la valoarea maximă a ajutorului lunar pentru energie electrică de 240 de lei, respectiv 0,480 ISR;

d) la valoarea maximă a ajutorului lunar pentru combustibili solizi sau petrolieri de 80 de lei, respectiv 0,160 ISR.

(2) Cuantumul suplimentului pentru locuire, pentru fiecare dintre ajutoarele prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c) , se scade din factura ce atestă contravaloarea consumului, lunar, de către furnizorii de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale și de energie electrică.

Articolul 24

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Nivelul compensării procentuale prevăzute la art. 23 este de 100% pentru familiile și persoanele singure beneficiare de ajutor de incluziune stabilit conform prevederilor prezentei legi sau cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 de lei, inclusiv, respectiv 0,520 ISR.

(2) În situația în care, din calculul suplimentului pentru locuire, rezultă un nivel de compensare mai mic de 10%, compensarea procentuală aplicată este de 10%.

Articolul 25

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Suplimentul pentru locuire se acordă persoanelor singure și familiilor numai pentru locuința de domiciliu sau, după caz, de reședință a acestora.

(2) În situația în care două sau mai multe familii sau persoane singure locuiesc în același spațiu locativ, suplimentul pentru locuire se acordă în numele titularului contractului încheiat cu furnizorul din sistemul utilizat pentru încălzirea locuinței, respectiv furnizorul de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale sau de energie electrică.

(3) În situația prevăzută la alin. (2) , după caz, se procedează după cum urmează:

a) dacă numai o familie sau persoană singură dintre cele care locuiesc împreună este eligibilă pentru acordarea venitului minim de incluziune, cuantumul maxim al ajutorului de încălzire pentru energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale ori pentru energie electrică, luat în calcul la aplicarea compensării procentuale, se stabilește în funcție de cota-parte din suprafața locativă ce revine familiei sau persoanei singure beneficiare a dreptului;

b) dacă toate familiile și persoanele singure care locuiesc împreună sunt eligibile pentru acordarea venitului minim de incluziune, cuantumul maxim al ajutorului de încălzire pentru energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale ori pentru energie electrică, luat în calcul la aplicarea compensării procentuale, se stabilește conform prevederilor lit. a) , iar cuantumul ajutorului pentru încălzire, acordat în numele titularului de contract încheiat cu furnizorul de încălzire, se constituie din totalitatea sumelor reprezentând supliment de locuire calculate pentru fiecare familie și persoană singură beneficiară a dreptului.

Articolul 26

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Pentru sprijinirea, în perioada sezonului rece, a consumatorilor vulnerabili care utilizează, pentru încălzirea locuinței, energie termică în sistem centralizat, autoritățile administrației publice locale au obligația de a stabili, prin hotărâre a consiliului local, una sau mai multe măsuri de protecție socială suportate din bugetele locale, după cum urmează:

a) subvenții lunare pentru acoperirea diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice facturate populației;

b) ajutoare lunare pentru încălzirea locuinței cu energie termică, în completarea celor acordate de la bugetul de stat;

c) atât subvenții lunare prevăzute la lit. a) , cât și ajutoare lunare prevăzute la lit. b) .

(2) Valoarea măsurilor de protecție socială prevăzute la alin. (1) trebuie să fie de cel puțin 10% din valoarea totală a ajutoarelor de încălzire acordate din bugetul de stat.

(3) În funcție de resursele proprii, autoritățile administrației publice locale pot aproba, prin hotărâre a consiliului local, ajutoare lunare pentru încălzirea locuinței peste tranșele de venituri și cuantumurile utilizate pentru calcularea suplimentului de încălzire acordat din bugetul de stat.

Articolul 27

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Ajutorul pentru energie electrică se acordă consumatorilor vulnerabili care nu dețin altă formă de încălzire, precum și consumatorilor vulnerabili care din motive tehnologice sau economice au fost debranșați de la furnizarea energiei termice sau a gazelor naturale și care au contracte valabile de furnizare a energiei electrice cu un furnizor de ultimă instanță care asigură alimentarea cu energie electrică pentru serviciul universal, iar consumul este realizat respectând condițiile contractului.

(2) Prin excepție de la prevederile art. 20 alin. (3) , ajutorul pentru energie electrică se acordă inclusiv consumatorilor vulnerabili care beneficiază de tarif social în condițiile reglementărilor emise prin ordin al președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru furnizarea energiei electrice de furnizorii de ultimă instanță consumatorilor casnici și asimilați consumatorilor casnici, care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate.

(3) Pentru beneficiarii ajutorului pentru energia electrică, care sunt în același timp și beneficiari ai tarifului social la energia electrică, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei are dreptul să impună tipul de tarif aplicat acestor beneficiari, inclusiv modalitatea de schimbare a tarifelor.

Secțiunea a 5-a — Măsuri pentru situații de dificultate și pentru prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială

Articolul 27¹

(1) În aplicarea prevederilor art. 4 , autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, prin serviciul public de asistență socială, realizează evaluarea persoanelor/familiilor beneficiare de venit minim de incluziune și elaborează, în baza nevoilor și riscurilor identificate, un plan de intervenție, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Planul de intervenție prevăzut la alin. (1) conține măsurile de asistență socială, respectiv serviciile sociale recomandate, disponibile în comunitate și beneficiile de asistență socială la care persoana/familia beneficiară de venit minim de incluziune are dreptul conform legii, precum și intervențiile necesare în scopul prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială.

(3) Solicitantul dreptului la venit minim de incluziune se înregistrează, din oficiu, ca solicitant de servicii sociale.

Articolul 27²

(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a elabora programe de acțiune comunitară destinate prevenirii și combaterii riscului de sărăcie și excluziune socială, care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a include, cu prioritate, beneficiarii venitului minim de incluziune în programele de acțiune comunitară și de a analiza anual modul în care au fost aplicate măsurile pentru prevenirea și combaterea riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul beneficiarilor venitului minim de incluziune, stabilite prin programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1) .

(3) Programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1) se transmit direcțiilor județene de asistență socială și protecția copilului în vederea elaborării strategiilor județene de dezvoltare a serviciilor sociale, precum și comisiilor județene de incluziune socială, respectiv comisiei de incluziune socială a municipiului București, înființate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Datele și informațiile rezultate din analiza prevăzută la alin. (2) se transmit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

(5) Procedura privind structurarea și transmiterea datelor și informațiilor privind beneficiarii de venit minim de incluziune și a măsurilor implementate de către autoritățile locale în scopul prevenirii și combaterii riscului de sărăcie și excluziune socială se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Articolul 27³

Pentru prevenirea și combaterea riscului de sărăcie și excluziune socială, precum și pentru creșterea calității vieții, persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, beneficiază gratuit de:

a) servicii de formare/reconversie profesională;

b) măsuri de stimulare a ocupării, prevăzute de reglementările legale în vigoare.

Articolul 27⁴

(1) În scopul asigurării accesului la serviciile și măsurile prevăzute la art. 27³ , pentru persoanele beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, pot fi utilizate instrumentele destinate șomerilor de lungă durată, prevăzute la art. 48¹-77² , 80-84² , 85-92 , 93¹-93⁸ , 95-96 din Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru îndeplinirea condiției prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) , autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, transmit agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă lista persoanelor apte de muncă, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea solicitării de acordare a venitului minim de incluziune.

(3) În termen de maximum 3 luni de la data comunicării de către autoritățile administrației publice locale a listei prevăzute la alin. (2) , agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă înregistrează persoanele beneficiare de venit minim de incluziune ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și elaborează planul individual de mediere, prevăzut la art. 60 din Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

(4) Persoana beneficiară de venit minim de incluziune are obligația de a respecta și îndeplini în totalitate măsurile stabilite în planul individual de mediere, adus la cunoștința persoanei beneficiare potrivit Legii nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

(5) Agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă are obligația de a comunica agenției pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenție teritorială, trimestrial, lista persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune care nu au respectat măsurile stabilite în planurile individuale de mediere, în scopul recalculării cuantumului venitului minim de incluziune sau, după caz, al suspendării ori încetării acordării dreptului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Articolul 27⁵

(1) În situația în care pentru aplicarea măsurilor din planul individual de mediere prevăzut la art. 27⁴ alin. (3) persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune sunt nevoite să se deplaseze la o distanță mai mare de 5 km de localitatea în care au domiciliul sau reședința, beneficiază de o sumă de 50 de lei/lună pentru transport.

(2) Procedura de decontare a sumelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 27⁶

(1) Măsurile prevăzute la art. 27³ sunt disponibile și pentru persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune care realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, dacă acestea doresc să obțină fie venituri mai mari în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, fie să dobândească competențe profesionale competitive pe piața muncii.

(2) Persoanele apte de muncă din familiile care primesc una sau ambele componente ale venitului minim de incluziune beneficiază, cu prioritate, de măsurile de ocupare temporară pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale subvenționate din bugetul asigurărilor de șomaj.

(3) În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru 60% din persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, instituțiile cu atribuții în domeniu au obligația să asigure cel puțin una dintre măsurile prevăzute la art. 27³ .

Articolul 27⁷

(1) Pentru persoanele apte de muncă cu domiciliul sau reședința în mediul rural, aparținând categoriilor vulnerabile, inclusiv beneficiari de ajutor de incluziune, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și alte ministere ori instituții ale administrației publice centrale și locale inițiază și implementează proiecte/programe finanțate din fonduri europene, în scopul acordării unor măsuri de sprijin, în bani sau în natură, potrivit regulilor de finanțare aplicabile.

(2) Proiectele/Programele prevăzute la alin. (1) pot fi inițiate și implementate în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și cu alte persoane juridice de drept public sau privat.

Articolul 27⁸

Persoanele apte de muncă aparținând categoriilor vulnerabile, inclusiv cele care provin din familiile beneficiare de ajutor de incluziune, pot fi angajate în cadrul întreprinderilor sociale sau al întreprinderilor sociale de inserție în condițiile prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare, fiind incluse în grupul vulnerabil definit de art. 6 alin. (1) lit. j) din respectiva lege .

Articolul 27⁹

(1) Accesul la asistența pentru sănătate pentru persoanele care au dreptul la venitul minim de incluziune se asigură în condițiile stabilite de legislația privind asigurările sociale de sănătate.

(2) Beneficiarii de ajutor de incluziune au calitatea de asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor art. 154 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

(3) Autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, în colaborare cu personalul din asistența medicală comunitară au obligația de a se implica în facilitarea accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la asistență medicală, prin desfășurarea de activități de informare privind unitățile sanitare existente la nivel local și județean, acordarea de sprijin în vederea înregistrării pe lista unui medic de familie, înscrierea în sistemul de asigurări sociale de sănătate, promovarea și organizarea de acțiuni de educație a populației privind sănătatea copilului și a gravidei, planificarea familială, îngrijirea copilului, igienă personală și profilaxia bolilor transmisibile, adoptarea unui stil de viață sănătos.

(4) Pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (3) , personalul serviciului public de asistență socială colaborează cu cabinetele medicilor de familie existente în comunitate, cu asistentul medical comunitar și/sau mediatorul sanitar, precum și cu reprezentanții direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.

(5) Autoritățile administrației publice locale pot stabili, prin hotărâri ale consiliilor locale, măsuri suplimentare adecvate specificului local, precum și ajutoare comunitare, în bani sau în natură, pentru facilitarea accesului la asistență medicală a persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Articolul 27¹⁰

(1) Elevii care urmează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, au dreptul la bursă de ajutor social plătită din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, precum și la alte măsuri de suport din domeniul educației prevăzute de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Dreptul la bursa de ajutor social și la măsurile de suport prevăzute la alin. (1) se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.

(3) Agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale pentru plăți și inspecție socială, au obligația să comunice lunar inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București, denumite în continuare inspectorate școlare teritoriale, lista elevilor care frecventează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune în luna anterioară celei de raportare a listei.

(4) Modelul listelor prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 27¹¹

(1) Pentru facilitarea angajării, precum și a participării la cursuri de formare profesională, în cazul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune, care nu au un nivel de educație școlară sau cunoștințele necesare potrivit Cadrului național al calificărilor prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, cu modificările și completările ulterioare, agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă recomandă, în cadrul serviciilor de informare și consiliere profesională, înscrierea și parcurgerea cursurilor programului educațional „A doua șansă» reglementate prin ordin al ministrului educației.

(2) Inspectoratele școlare teritoriale comunică lunar atât agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială, cât și agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă numărul locurilor disponibile pentru înscrierea în cadrul programului educațional «A doua șansă».

(3) Inspectoratele școlare aprobă, după caz, majorarea numărului de locuri în formațiunile deja existente, organizate în condițiile Legii nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, în situația în care numărul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune depășește numărul de locuri disponibile pentru programul educațional «A doua șansă». În funcție de numărul solicitanților, inspectoratele școlare pot aproba înființarea de noi formațiuni pentru anul școlar următor.

(4) Refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a participa la cursurile programelor educaționale de tip «A doua șansă» conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune, prin dispoziție a primarului.

(5) Comunicarea situației centralizate a persoanelor apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune - componenta ajutor de incluziune se realizează electronic sau prin preluarea datelor din Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR) pentru activitățile din domeniul preuniversitar, organizat în baza Ordinului ministrului educației naționale nr. 4.371/2017. Transmiterea datelor se realizează în conformitate cu dispozițiile protocolului încheiat între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Ministerul Educației. *) Ordinului ministrului educației naționale nr. 4.371/2017 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Pentru persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune care urmează cursurile programului «A doua șansă» la o distanță mai mare de 5 km față de locuința acestora, autoritățile administrației publice locale asigură transportul acestora, în limita sumei prevăzute la art. 27⁵ .

(7) Decontarea sumelor prevăzute la alin. (6) se realizează trimestrial din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile teritoriale, la solicitarea autorităților administrației publice locale.

(8) Procedura de decontare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 27¹²

(1) Autoritățile administrației publice locale facilitează accesul persoanelor aparținând categoriilor vulnerabile, inclusiv al beneficiarilor de ajutor de incluziune, la locuință și la serviciile publice de strictă necesitate disponibile pe raza unității administrativ-teritoriale.

(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) , autoritățile administrației publice locale acordă ajutoare materiale și financiare destinate reabilitării locuinței sau pentru o construcție nouă, asigură spații de locuit destinate găzduirii persoanelor fără adăpost, repartizează cu prioritate o locuință, din fondul locativ propriu, pentru familiile cu copii aflate în risc de evacuare, subvenționează, integrală sau parțial, plata chiriei, achiziționează, construiesc sau reabilitează clădiri cu destinația de locuințe sociale, în raport cu ponderea persoanelor și familiilor aflate în risc de excluziune socială în totalul populației din localitatea respectivă și în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

(3) În scopul asigurării accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la locuință și utilități, autoritățile administrației publice locale pot încheia convenții cu furnizorii de servicii, prin care se angajează să suporte o parte din datoriile pe care le au persoanele și familiile beneficiare de ajutor de incluziune în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.