Măsuri pentru situații de dificultate și pentru prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială

(1) În aplicarea prevederilor art. 4 , autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, prin serviciul public de asistență socială, realizează evaluarea persoanelor/familiilor beneficiare de venit minim de incluziune și elaborează, în baza nevoilor și riscurilor identificate, un plan de intervenție, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Planul de intervenție prevăzut la alin. (1) conține măsurile de asistență socială, respectiv serviciile sociale recomandate, disponibile în comunitate și beneficiile de asistență socială la care persoana/familia beneficiară de venit minim de incluziune are dreptul conform legii, precum și intervențiile necesare în scopul prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială.

(3) Solicitantul dreptului la venit minim de incluziune se înregistrează, din oficiu, ca solicitant de servicii sociale.

(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a elabora programe de acțiune comunitară destinate prevenirii și combaterii riscului de sărăcie și excluziune socială, care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a include, cu prioritate, beneficiarii venitului minim de incluziune în programele de acțiune comunitară și de a analiza anual modul în care au fost aplicate măsurile pentru prevenirea și combaterea riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul beneficiarilor venitului minim de incluziune, stabilite prin programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1) .

(3) Programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1) se transmit direcțiilor județene de asistență socială și protecția copilului în vederea elaborării strategiilor județene de dezvoltare a serviciilor sociale, precum și comisiilor județene de incluziune socială, respectiv comisiei de incluziune socială a municipiului București, înființate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Datele și informațiile rezultate din analiza prevăzută la alin. (2) se transmit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

(5) Procedura privind structurarea și transmiterea datelor și informațiilor privind beneficiarii de venit minim de incluziune și a măsurilor implementate de către autoritățile locale în scopul prevenirii și combaterii riscului de sărăcie și excluziune socială se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Pentru prevenirea și combaterea riscului de sărăcie și excluziune socială, precum și pentru creșterea calității vieții, persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, beneficiază gratuit de:

(1) În scopul asigurării accesului la serviciile și măsurile prevăzute la art. 27³ , pentru persoanele beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, pot fi utilizate instrumentele destinate șomerilor de lungă durată, prevăzute la art. 48¹-77² , 80-84² , 85-92 , 93¹-93⁸ , 95-96 din Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru îndeplinirea condiției prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) , autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, transmit agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă lista persoanelor apte de muncă, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea solicitării de acordare a venitului minim de incluziune.

(3) În termen de maximum 3 luni de la data comunicării de către autoritățile administrației publice locale a listei prevăzute la alin. (2) , agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă înregistrează persoanele beneficiare de venit minim de incluziune ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și elaborează planul individual de mediere, prevăzut la art. 60 din Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

(4) Persoana beneficiară de venit minim de incluziune are obligația de a respecta și îndeplini în totalitate măsurile stabilite în planul individual de mediere, adus la cunoștința persoanei beneficiare potrivit Legii nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

(5) Agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă are obligația de a comunica agenției pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenție teritorială, trimestrial, lista persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune care nu au respectat măsurile stabilite în planurile individuale de mediere, în scopul recalculării cuantumului venitului minim de incluziune sau, după caz, al suspendării ori încetării acordării dreptului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(1) În situația în care pentru aplicarea măsurilor din planul individual de mediere prevăzut la art. 27⁴ alin. (3) persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune sunt nevoite să se deplaseze la o distanță mai mare de 5 km de localitatea în care au domiciliul sau reședința, beneficiază de o sumă de 50 de lei/lună pentru transport.

(2) Procedura de decontare a sumelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(1) Măsurile prevăzute la art. 27³ sunt disponibile și pentru persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune care realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, dacă acestea doresc să obțină fie venituri mai mari în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, fie să dobândească competențe profesionale competitive pe piața muncii.

(2) Persoanele apte de muncă din familiile care primesc una sau ambele componente ale venitului minim de incluziune beneficiază, cu prioritate, de măsurile de ocupare temporară pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale subvenționate din bugetul asigurărilor de șomaj.

(3) În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru 60% din persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, instituțiile cu atribuții în domeniu au obligația să asigure cel puțin una dintre măsurile prevăzute la art. 27³ .

(1) Pentru persoanele apte de muncă cu domiciliul sau reședința în mediul rural, aparținând categoriilor vulnerabile, inclusiv beneficiari de ajutor de incluziune, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și alte ministere ori instituții ale administrației publice centrale și locale inițiază și implementează proiecte/programe finanțate din fonduri europene, în scopul acordării unor măsuri de sprijin, în bani sau în natură, potrivit regulilor de finanțare aplicabile.

(2) Proiectele/Programele prevăzute la alin. (1) pot fi inițiate și implementate în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și cu alte persoane juridice de drept public sau privat.

(1) Accesul la asistența pentru sănătate pentru persoanele care au dreptul la venitul minim de incluziune se asigură în condițiile stabilite de legislația privind asigurările sociale de sănătate.

(2) Beneficiarii de ajutor de incluziune au calitatea de asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor art. 154 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

(3) Autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, în colaborare cu personalul din asistența medicală comunitară au obligația de a se implica în facilitarea accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la asistență medicală, prin desfășurarea de activități de informare privind unitățile sanitare existente la nivel local și județean, acordarea de sprijin în vederea înregistrării pe lista unui medic de familie, înscrierea în sistemul de asigurări sociale de sănătate, promovarea și organizarea de acțiuni de educație a populației privind sănătatea copilului și a gravidei, planificarea familială, îngrijirea copilului, igienă personală și profilaxia bolilor transmisibile, adoptarea unui stil de viață sănătos.

(4) Pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (3) , personalul serviciului public de asistență socială colaborează cu cabinetele medicilor de familie existente în comunitate, cu asistentul medical comunitar și/sau mediatorul sanitar, precum și cu reprezentanții direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.

(5) Autoritățile administrației publice locale pot stabili, prin hotărâri ale consiliilor locale, măsuri suplimentare adecvate specificului local, precum și ajutoare comunitare, în bani sau în natură, pentru facilitarea accesului la asistență medicală a persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

(1) Elevii care urmează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, au dreptul la bursă de ajutor social plătită din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, precum și la alte măsuri de suport din domeniul educației prevăzute de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Dreptul la bursa de ajutor social și la măsurile de suport prevăzute la alin. (1) se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.

(3) Agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale pentru plăți și inspecție socială, au obligația să comunice lunar inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București, denumite în continuare inspectorate școlare teritoriale, lista elevilor care frecventează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune în luna anterioară celei de raportare a listei.

(4) Modelul listelor prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(1) Pentru facilitarea angajării, precum și a participării la cursuri de formare profesională, în cazul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune, care nu au un nivel de educație școlară sau cunoștințele necesare potrivit Cadrului național al calificărilor prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, cu modificările și completările ulterioare, agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă recomandă, în cadrul serviciilor de informare și consiliere profesională, înscrierea și parcurgerea cursurilor programului educațional „A doua șansă» reglementate prin ordin al ministrului educației.

(2) Inspectoratele școlare teritoriale comunică lunar atât agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială, cât și agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă numărul locurilor disponibile pentru înscrierea în cadrul programului educațional «A doua șansă».

(3) Inspectoratele școlare aprobă, după caz, majorarea numărului de locuri în formațiunile deja existente, organizate în condițiile Legii nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, în situația în care numărul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune depășește numărul de locuri disponibile pentru programul educațional «A doua șansă». În funcție de numărul solicitanților, inspectoratele școlare pot aproba înființarea de noi formațiuni pentru anul școlar următor.

(4) Refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a participa la cursurile programelor educaționale de tip «A doua șansă» conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune, prin dispoziție a primarului.

(5) Comunicarea situației centralizate a persoanelor apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune - componenta ajutor de incluziune se realizează electronic sau prin preluarea datelor din Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR) pentru activitățile din domeniul preuniversitar, organizat în baza Ordinului ministrului educației naționale nr. 4.371/2017. Transmiterea datelor se realizează în conformitate cu dispozițiile protocolului încheiat între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Ministerul Educației. *) Ordinului ministrului educației naționale nr. 4.371/2017 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Pentru persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune care urmează cursurile programului «A doua șansă» la o distanță mai mare de 5 km față de locuința acestora, autoritățile administrației publice locale asigură transportul acestora, în limita sumei prevăzute la art. 27⁵ .

(7) Decontarea sumelor prevăzute la alin. (6) se realizează trimestrial din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile teritoriale, la solicitarea autorităților administrației publice locale.

(8) Procedura de decontare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(1) Autoritățile administrației publice locale facilitează accesul persoanelor aparținând categoriilor vulnerabile, inclusiv al beneficiarilor de ajutor de incluziune, la locuință și la serviciile publice de strictă necesitate disponibile pe raza unității administrativ-teritoriale.

(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) , autoritățile administrației publice locale acordă ajutoare materiale și financiare destinate reabilitării locuinței sau pentru o construcție nouă, asigură spații de locuit destinate găzduirii persoanelor fără adăpost, repartizează cu prioritate o locuință, din fondul locativ propriu, pentru familiile cu copii aflate în risc de evacuare, subvenționează, integrală sau parțial, plata chiriei, achiziționează, construiesc sau reabilitează clădiri cu destinația de locuințe sociale, în raport cu ponderea persoanelor și familiilor aflate în risc de excluziune socială în totalul populației din localitatea respectivă și în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

(3) În scopul asigurării accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la locuință și utilități, autoritățile administrației publice locale pot încheia convenții cu furnizorii de servicii, prin care se angajează să suporte o parte din datoriile pe care le au persoanele și familiile beneficiare de ajutor de incluziune în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.