(1) Pentru determinarea impozitului suplimentar național se utilizează regulile pentru determinarea impozitului suplimentar în temeiul prezentei legi, precum și regulile prevăzute la alin. (2)-(9) .
(2) Impozitul suplimentar național nu se aplică entităților transparente fiscal, cu/fără personalitate juridică care au sediul în România, astfel cum sunt definite la art. 7 pct. 14 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, și entităților de investiții.
(3) Impozitele acoperite plătite sau datorate de o entitate constitutivă proprietară în cadrul unui regim fiscal al societăților străine controlate/de o entitate constitutivă principală/de o entitate constitutivă proprietară asupra profiturilor unei entități hibride/de o entitate constitutivă proprietară în legătură cu o distribuire, cu excepția impozitelor cu reținere la sursă asupra distribuirilor efectuate, care ar fi alocabile, conform prezentei legi, unei societăți străine controlate/unui sediu permanent/unei entități hibride/unei entități constitutive care a efectuat o distribuire, în conformitate cu regulile prevăzute la art. 28 alin. (1) , (3)-(5) , sunt excluse de la calculul cotei efective de impozitare.
(4) Pentru determinarea impozitului suplimentar național, la nivelul entității constitutive din România, care este considerată entitate constitutivă proprietară sau entitate principală, se exclud de la calculul cotei efective de impozitare toate impozitele acoperite percepute la nivelul societății constitutive din România asupra profiturilor sau pierderilor calificate ale unui sediu permanent, asupra veniturilor pasive ale unei societăți străine controlate, prevăzute la art. 40⁵, asupra profiturilor unei entități hibride, astfel cum este definită la pct. 11 al art. 40¹ din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, sau asupra distribuirilor efectuate, cu excepția impozitului cu reținere la sursă.
(5) Impozitul suplimentar național pentru un exercițiu financiar este valoarea pozitivă, dacă este cazul, calculată în conformitate cu următoarea formulă: Impozitul suplimentar național = procentul impozitului suplimentar național x profitul excedentar național + impozitul suplimentar adițional, unde:
a) procentul impozitului suplimentar național este diferența pozitivă dintre cota minimă de impozitare de 15% și cota efectivă de impozitare calculată în conformitate cu prevederile art. 30 și ale prezentului articol;
b) profitul excedentar național se calculează în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (4) ;
c) impozitul suplimentar adițional este valoarea impozitului determinată în conformitate cu prevederile art. 33 pentru exercițiul financiar respectiv.
(6) Pentru entitățile constitutive deținute de acționari minoritari, calculul cotei efective de impozitare și a impozitului suplimentar național se efectuează separat pentru fiecare subgrup deținut de acționari minoritari, ca și cum fiecare subgrup deținut de acționari minoritari ar fi un grup distinct de întreprinderi multinaționale sau un grup național distinct de mari dimensiuni.
(7) Valoarea impozitului suplimentar național reprezintă întreaga sumă a impozitului suplimentar calculată în conformitate cu art. 31 alin. (3) , indiferent de procentul participației în capitalurile proprii deținute în entitățile constitutive care au sediul în România de către orice societate-mamă a grupului.
(8) Impozitul suplimentar național alocat unei entități constitutive care are sediul în România, pentru exercițiul financiar curent, se calculează în conformitate cu următoarea formulă: unde:
a) profitul calificat al entității constitutive din România pentru un exercițiu financiar este profitul determinat în conformitate cu capitolul IV;
b) profitul calificat agregat al tuturor entităților constitutive din România pentru un exercițiu financiar este suma profitului calificat al tuturor entităților constitutive care au sediul în România pentru exercițiul financiar.
(9) Entitățile constitutive ale unui grup de întreprinderi multinaționale sau ale unui grup național de mari dimensiuni vor calcula impozitul suplimentar național utilizând moneda de prezentare utilizată la întocmirea situațiilor financiare consolidate dacă profitul excedentar național se calculează în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1)-(3) . Dacă toate entitățile constitutive situate în România ale grupului folosesc moneda națională ca monedă funcțională și profitul excedentar național se calculează utilizând standardul contabil național, calculul impozitului suplimentar național se va face în moneda națională. Dacă, potrivit reglementărilor contabile naționale aplicabile, una sau mai multe dintre entitățile constitutive situate în România ale acestor grupuri utilizează o altă monedă decât moneda națională ca monedă funcțională, entitățile constitutive pot opta pentru o perioadă de cinci ani să calculeze impozitul suplimentar național utilizând moneda de prezentare utilizată la întocmirea situațiilor financiare consolidate sau moneda națională. Pentru plata impozitului, dacă impozitul suplimentar național este determinat în moneda de prezentare, acesta se va converti în moneda națională utilizând cursul de schimb de la data scadenței acestuia.
(10) La stabilirea impozitelor acoperite ajustate, entitățile constitutive, care întocmesc situații financiare individuale conforme cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului, vor calcula și vor prezenta valoarea impozitului amânat în notele explicative la situațiile financiare anuale sau pot aplica Reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, ca bază a contabilității.