LexistoriaDreptul la drept.

OG 57/2002

Azi

Text integral · 101 articole

Capitolul I — Dispoziții generale

Articolul 1

Cercetarea științifică, dezvoltarea experimentală și inovarea sunt principalele activități creatoare de cunoaștere și generatoare de progres economic și social, încurajate și sprijinite de către stat conform Constituției României, republicată, și prezentei ordonanțe.

Articolul 2

(1) Activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde cercetarea științifică, dezvoltarea experimentală și inovarea bazată pe cercetare științifică și dezvoltare experimentală. Cercetarea științifică cuprinde cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă.

(2) Definițiile termenilor utilizați în cuprinsul ordonanței sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanța.

(3) Definițiile prevăzute la alin. (2) se pot detalia prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu consultarea Academiei Române, Academiei Oamenilor de Știință din România și academiilor de ramură, în acord cu legislația Uniunii Europene și bunele practici internaționale.

Articolul 3

(1) În România activitatea de cercetare-dezvoltare constituie prioritate națională și are un rol determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă.

(2) Strategia națională în domeniul cercetării-dezvoltării, denumită în continuare Strategie națională, definește politica statului în vederea realizării obiectivelor de interes național în acest domeniu și se aproba prin hotărâre a Guvernului.

(3) Guvernul promovează, susține, dezvolta și stimuleaza activitatea de cercetare-dezvoltare de interes național, scop în care:

a) adopta politici de stimulare și coordonare la nivel național a activității de cercetare-dezvoltare și inovare;

b) asigură pentru cercetare-dezvoltare 1% din PIB și instituie structuri organizatorice corespunzătoare pentru administrarea fondurilor respective, conform prevederilor prezentei ordonanțe;

c) elaborează politici și emite reglementări pentru crearea în economie a unui mediu favorabil, protecția patrimoniului științific național, pentru difuzarea, absorbția și valorificarea rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare în scopul dezvoltării economice durabile, al creșterii bunăstării și calității vieții, al îmbogățirii patrimoniului național și internațional al cunoașterii.

Articolul 4

(1) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, este organul administrației publice centrale de specialitate, care exercită atribuțiile autorității de stat pentru domeniul cercetării-dezvoltării.

(2) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării are, în principal, următoarele atribuții în domeniu:

a) elaborarea și actualizarea Strategiei naționale;

b) asigurarea cadrului instituțional pentru aplicarea Strategiei naționale;

c) coordonarea la nivel național a politicilor guvernamentale;

d) stimularea, susținerea, dezvoltarea și monitorizarea activității de cercetare-dezvoltare.

e) conducerea, în cazuri deosebite, a unor programe de cercetare-dezvoltare și inovare sau părți din acestea.

(3) Ordonatorii de credite, inclusiv Academia Română, care au alocate prin buget fonduri pentru cercetare, finanțează din acestea programe proprii sau sectoriale de cercetare, inclusiv granturi de cercetare, corelate cu strategia și politicile naționale în domeniu.

Articolul 5

(1) Dreptul de a desfășura activități de cercetare-dezvoltare și inovare este recunoscut oricărei persoane fizice sau juridice.

(2) Dreptul de acces liber la fondurile publice destinate activității de cercetare-dezvoltare este garantat în condiții de competenta și cu respectarea prevederilor legale și contractuale privind drepturile de proprietate intelectuală și de utilizare a rezultatelor.

(3) Libertatea de organizare și desfășurare a activităților de cercetare-dezvoltare este garantată și este corelată cu asigurarea resurselor financiare, cu respectarea legislației în vigoare și a principiilor de etica profesională privind efectele adverse sau dăunătoare ale aplicării rezultatelor științei și tehnologiei asupra omului și mediului.

(4) Pentru cazurile care nu sunt reglementate de legislația privind proprietatea intelectuală, se garantează persoanelor prevăzute la alin. (1) dreptul de participare la beneficiile rezultate, în condiții contractuale specificate, precum și dreptul de preemțiune în contractarea lucrărilor de continuare a activităților de cercetare-dezvoltare, valorificare a rezultatelor sau de transfer tehnologic al acestora.

Capitolul II — Sistemul național de cercetare-dezvoltare
Secțiunea 1 — Cadrul general de reglementare și organizare a activității de cercetare-dezvoltare

Articolul 6

Sistemul național de cercetare-dezvoltare este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de drept public și de drept privat care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.

Articolul 7

În sistemul național de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse următoarele categorii de unități și instituții de drept public:

a) institute naționale de cercetare-dezvoltare;

b) institute, centre sau stațiuni de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei Române, Academiei Oamenilor de Știință din România sau a academiilor de ramură;

c) alte institute, centre sau stațiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituții publice ori de drept public, inclusiv institutele de cercetare-dezvoltare cu personalitate juridică ale instituțiilor de învățământ superior de stat acreditate;

d) instituții de învățământ superior de stat acreditate, institute sau structuri de cercetare-dezvoltare ale acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei universitare;

e) centre internaționale de cercetare-dezvoltare, cu sau fără personalitate juridică, înființate în baza unor acorduri internaționale;

f) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăților naționale, companiilor naționale și regiilor autonome, cu sau fără personalitate juridică;

g) alte instituții publice sau de drept public care au ca obiect de activitate și cercetarea-dezvoltarea ori structuri ale acestora legal constituite, cu sau fără personalitate juridică.

Articolul 7¹

Nucleele de cercetare constituite în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, astfel cum sunt definite la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, sunt cuprinse în sistemul național de cercetare-dezvoltare, fiind asimilate în drepturi unităților și instituțiilor de cercetare de drept public prevăzute la art. 7 lit. g) și care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare în baza proiectelor de cercetare-dezvoltare aprobate de conducerea instituțiilor din care fac parte, fiind finanțate din fondurile alocate acestora de la bugetul de stat sau din alte surse legal constituite.

Articolul 8

În sistemul național de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse, de asemenea, următoarele categorii de unități și instituții de drept privat:

a) institute sau centre de cercetare-dezvoltare fără scop patrimonial, recunoscute de utilitate publică;

b) instituții de învățământ superior particulare acreditate, institute sau structuri de cercetare-dezvoltare ale acestora, cu sau fără personalitate juridică;

c) alte institute, centre sau stațiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial;

d) alte organizații neguvernamentale, fără scop patrimonial, care au ca obiect de activitate și cercetarea-dezvoltarea sau structuri ale acestora legal constituite;

e) societăți comerciale care au ca principal obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea;

f) societăți comerciale care au în obiectul de activitate și cercetarea-dezvoltarea sau structuri ale acestora legal constituite.

Articolul 8¹

În sensul prezentei ordonanțe, unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 și 8 sunt fie o unitate cu personalitate juridică, fie o structură de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică care este constituită în cadrul unei persoane juridice. Unitatea de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică îndeplinește simultan următoarele condiții:

a) este înființată printr-o decizie a conducerii persoanei juridice, conform legii;

b) are o misiune și un regulament propriu de funcționare în cadrul persoanei juridice și o titulatură proprie;

c) are personal și conducere proprii;

d) activitatea unității este înregistrată distinct în cadrul contabilității persoanei juridice, conform legii.

Articolul 8²

(1) În vederea înscrierii în Registrul potențialilor contractori, gestionat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, unitățile și instituțiile de drept public, precum și cele de drept privat prevăzute la art. 7 și 8 se supun evaluării capacității de a desfășura activități de cercetare-dezvoltare și inovare.

(2) În vederea evaluării prevăzute la alin. (1) , Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării elaborează și aprobă prin ordin procedura și metodologia de evaluare a capacității de a desfășura activități de cercetare-dezvoltare și inovare, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Articolul 9

Abrogat cel târziu la 3 februarie 2011 · de Legea nr. 324/2003

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Institutul național de cercetare-dezvoltare este o formă de organizare juridică, reglementată prin prezenta ordonanță și care se înregistrează ca atare la registrul comerțului.

(2) Formele de organizare ale celorlalte categorii de unități și instituții prevăzute la art. 7 și 8 sunt reglementate prin legi specifice.

Articolul 10

(1) Activitatea de cercetare-dezvoltare din domeniul public sau privat poate fi desfășurata și în cadrul unor forme asociative, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Activitatea de cercetare-dezvoltare se poate desfășura și individual, în regim economic, de către persoane fizice autorizate conform prevederilor legale.

Articolul 11

(1) Unitățile de cercetare-dezvoltare organizate ca institute naționale sau ca instituții publice se înființează, se reorganizează sau se desființează prin hotărâre a Guvernului, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Prin hotărârea Guvernului de înființare, de organizare și funcționare a unităților de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1) se stabilesc denumirea, obiectul de activitate, sediul și patrimoniul, precum și bunurile din domeniul public prevăzute în anexele nr. 2-4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , cu modificările și completările ulterioare.

(3) Unitățile de cercetare-dezvoltare organizate ca societăți cu capital majoritar de stat se înființează, se reorganizează sau se dizolvă prin hotărâre a Guvernului, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor.

Articolul 12

(1) În cadrul fiecărei instituții și unități de cercetare-dezvoltare de drept public funcționează un consiliu științific, care are ca scop elaborarea strategiei de cercetaredezvoltare și inovare a instituției sau a unității și a programelor proprii de cercetare-dezvoltare și inovare, precum și luarea măsurilor necesare pentru realizarea acestora.

(2) Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului științific se aproba de consiliul de administrație al unităților și instituțiilor prevăzute la alin. (1) .

Articolul 13

(1) Instituțiile și unitățile de cercetare-dezvoltare de drept public pot desfășura activități de microproducție și pot oferi servicii specifice, potrivit regulamentelor de organizare și funcționare proprii și prevederilor legale corespunzătoare. Activitățile și serviciile pot fi desfășurate inclusiv prin asociere în participațiune, numai în scopul realizării unor obiective de cercetare, precum și pentru stimularea transferului rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare, potrivit regulamentelor de organizare și funcționare proprii și prevederilor legale corespunzătoare, cu aprobarea organului administrației publice centrale în subordinea sau coordonarea căruia funcționează instituția sau unitatea de drept public.

(2) Instituțiile și unitățile de drept privat dispun de autonomie în exploatarea rezultatelor activității proprii de cercetaredezvoltare, conform legii.

Articolul 14

(1) Unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare cu capital privat se pot organiza în condițiile prevăzute de lege.

(2) Unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare cu capital majoritar de stat, organizate ca societăți comerciale, se pot privatiza în condițiile legii și cu respectarea normelor specifice privind privatizarea unităților de cercetare-dezvoltare, elaborate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(3) Unitățile de cercetare-dezvoltare privatizate nu pot păstra în patrimoniu documentațiile, colecțiile sau bazele de date de interes național acumulate până la data privatizării. Aceste documentații, colecții sau baze de date de interes național, stabilite conform prevederilor art. 75 alin. (3) , se depun la institutele naționale sau la instituțiile publice desemnate în acest scop de organul central în subordinea sau coordonarea căruia se găsește instituția sau unitatea de cercetare-dezvoltare ce se privatizează.

(4) În cazul brevetelor de invenție cu obiect care se încadrează în categoria celor prevăzute la alin. (3) sau care conțin informații clasificate, calitatea de titular al acestora se transmite institutelor naționale sau instituțiilor publice de cercetare-dezvoltare desemnate în acest scop de organul central în subordinea sau coordonarea căruia se găsește instituția sau unitatea de cercetare-dezvoltare ce se privatizează.

Articolul 15

(1) Unitățile și instituțiile prevăzute la art. 7 și 8 pot participa în nume propriu la cooperarea tehnico-științifică internațională și pot încheia în mod direct contracte privind aceste activități, în condițiile legii; contractele, precum și utilizarea rezultatelor cercetării se vor înscrie în termenii utilizați în acordurile internaționale la care România este parte.

(2) Rezultatele cercetărilor care sunt proprietate publică a statului se pot utiliza în cadrul cooperării internaționale, în condițiile prevăzute la alin. (1) și cu aprobarea Guvernului.

Articolul 16

Unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare care beneficiază de finanțare și din fonduri publice sunt obligate să asigure:

a) dezvoltarea bazei tehnico-științifice, actualizarea documentației științifice de interes național, precum și utilizarea acestora cu prioritate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare;

b) urmărirea realizării transferului tehnologic;

c) adoptarea unor structuri organizatorice și a unui management performanțe, urmând cele mai bune practici utilizate pe plan mondial;

d) eliminarea posibilităților de generare a unor acte de concurenta neloială;

e) condiții optime de activitate și de dezvoltare profesională pentru personalul de cercetare, cu respectarea prevederilor legale;

f) sprijin administrativ pentru personalul de cercetaredezvoltare, astfel încât să se permită acestuia focalizarea pe activitățile științifice, iar timpul alocat pentru activități administrative de către personalul de cercetare-dezvoltare care nu ocupă funcții de conducere sau administrative să nu depășească, în medie, 10% din timpul de lucru al acestuia.

g) în cazul în care unitățile și instituțiile de drept public sau de drept privat desfășoară pe lângă activitatea de cercetare și activități de natură economică, pentru a evita subvenționarea încrucișată a activității economice și a nu intra sub incidența art. 107 alin. (1) din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene , cele două tipuri de activități și costurile de finanțare vor fi evidențiate distinct în declarațiile financiare anuale ale acestor organizații.

Secțiunea a 2-a — Institutele naționale de cercetare-dezvoltare

Articolul 17

(1) Institutul național de cercetare-dezvoltare - INCD, reglementat prin prezenta ordonanța, denumit în continuare institut național, reprezintă o forma de organizare instituțională specifica activităților de cercetare-dezvoltare, cu scopul de a asigura desfășurarea acestor activități, precum și consolidarea competentei științifice și tehnologice în domeniile de interes național, stabilite în acord cu strategia de dezvoltare a României.

(2) Institutul național este persoana juridică română care are ca obiect principal activitatea de cercetare-dezvoltare și care funcționează pe baza de gestiune economică și autonomie financiară, calculează amortismente și conduce evidența contabilă în regim economic.

(3) Institutul național are patrimoniu propriu și administrează patrimoniul public și privat al statului pentru asigurarea desfășurării activității și funcționează în coordonarea unui organ de specialitate al administrației publice centrale. Patrimoniul propriu al institutelor naționale nu poate fi înstrăinat decât prin lege.

(4) Institutul național participă la elaborarea strategiilor de dezvoltare în domeniul specific, desfășoară activități de cercetare-dezvoltare pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Strategia națională de cercetare, constituie baze de competenta științifică și tehnologică, de expertiză, de perfecționare a resurselor umane și de documentare științifică și tehnică.

(5) Institutul național poate desfășura, în secundar, activități comerciale și de producție, conform regulamentului propriu, și se poate înregistra la registrul comerțului ca INCD.

(5¹) În cazul în care institutul național realizează și activități comerciale și de producție conform regulamentului propriu de organizare și funcționare, evidența contabilă a acestor activități se va realiza în mod distinct față de activitățile de cercetare-dezvoltare, care nu au drept scop obținerea de profit, astfel încât să fie asigurată identificarea clară pentru fiecare dintre cele două tipuri de activități a veniturilor și cheltuielilor aferente și să se elimine orice posibilitate de subvenționare încrucișată.

(6) Formele de organizare ale celorlalte categorii de unități și instituții prevăzute la art. 7 și 8 sunt reglementate prin legi specifice.

Articolul 18

(1) Înființarea institutului național se face prin hotărâre a Guvernului, pe baza rezultatelor evaluării privind îndeplinirea condițiilor pentru acreditare, conform prevederilor art. 33 , la propunerea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(2) Înființarea și acreditarea unui institut național trebuie să asigure concentrarea resurselor financiare și umane din domeniile de cercetare ale institutului.

(3) Evaluarea capacității de cercetare-dezvoltare pentru acreditarea unui institut național se realizează în conformitate cu prevederile art. 33 .

(4) Institutul național care, în urma evaluării, nu obține acreditarea sau reacreditarea, se reorganizează sau se desființează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Articolul 19

(1) Prin actul de înființare al institutului național se stabilesc denumirea și sediul principal, obiectul de activitate, patrimoniul și organul administrației publice centrale în coordonarea căruia funcționează și se aproba regulamentul de organizare și funcționare.

(2) Regulamentul de organizare și funcționare a institutului național se întocmește pe baza regulamentului-cadru, elaborat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe, și se aproba prin hotărâre a Guvernului.

(3) Structura organizatorică a institutului național este aprobată de organul administrației publice centrale în coordonarea căruia funcționează.

(4) Institutul național poate înființa în cadrul structurii organizatorice subunități cu sau fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului sau de activitate. Modalitatea de constituire a acestora și relațiile funcționale din cadrul institutului național, precum și cu terții sunt stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a institutului național.

Articolul 20

Institutul național prevăzut la art. 7 este sprijinit financiar de la bugetul de stat pentru realizarea unor investiții, dotări cu aparatura, echipamente, instalații și altele asemenea, respectându-se prevederile legale în vigoare.

Articolul 21

Conducerea institutului național se exercită de către consiliul de administrație, format din maximum 5 persoane, din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentantul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, reprezentantul organului administrației publice coordonator al institutului național, reprezentantul Ministerului Finanțelor, reprezentantul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și directorul general al institutului național, care este și președintele consiliului de administrație, precum și președintele Consiliului științific al institutului național. Consiliul de administrație se numește prin ordin al conducătorului organului administrației publice coordonator, cu avizul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare și hotărăște în toate problemele privind activitatea institutului național, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt date în competența altor organe.

Articolul 22

(1) Activitatea curentă a institutului național este condusă de directorul general, numit prin ordin al conducătorului organului administrației publice coordonator, cu avizul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, conform rezultatelor concursului organizat potrivit prevederilor metodologiei elaborate în acest scop de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Directorul general, numit în condițiile alin. (1) , încheie un contract de management cu conducătorul autorității publice în coordonarea căreia funcționează institutul național, conform metodologiei prevăzute la alin. (1) *).

Articolul 23

(1) Prin hotărârea Guvernului de înființare sau reorganizare a institutului național se stabilesc bunurile din domeniul public prevăzute de Legea nr. 213/1998 , cu modificările ulterioare, bunurile din proprietatea privată a statului, administrate de institut, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz.

(2) Institutul național administrează, cu diligența unui bun proprietar, bunuri proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii.

(3) Pentru valorificarea rezultatelor proprii de cercetaredezvoltare, institutul național poate înființa societăți comerciale sau poate dobândi acțiuni sau părți sociale în cadrul unor societăți comerciale, conform legii, cu acordul consiliului de administrație și al consiliului științific al institutului. Pentru aceasta, institutul își poate angaja exclusiv experiența științifică și tehnologică acumulată, metode, tehnici, scheme, planuri, procedee, rețete sau alte forme de cunoaștere și experiență, inclusiv cele protejate prin titluri de proprietate intelectuală.

Articolul 24

Abrogat la 6 august 2018 · de Legea nr. 222/2018

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Institutul național întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanțelor Publice, și situații financiare conform reglementărilor contabile aplicabile.

(2) Bugetul de venituri și cheltuieli se aprobă de organul administrației publice centrale coordonator, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

(3) Situațiile financiare anuale se aprobă de organul administrației publice centrale coordonator, în condițiile legii.

Articolul 25

(1) Profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se utilizează după cum urmează:

a) acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți;

b) 20% pentru cointeresarea personalului;

c) până la 60% se poate utiliza pentru finanțarea dezvoltării institutului național, în conformitate cu planul de investiții și dotări ale acestuia, aprobat de organul administrației publice centrale coordonator;

d) restul rămâne la dispoziția institutului național pentru desfășurarea activității curente, inclusiv pentru cofinanțarea proiectelor.

(2) În situația în care sumele prevăzute la alin. (1) nu sunt utilizate cu destinația stabilită prin prezenta ordonanța, ele se reportează în vederea utilizării în anul următor.

Articolul 26

(1) În situația în care în cursul unui an încasările din veniturile institutului național nu sunt suficiente pentru acoperirea plăților ocazionate de cheltuielile curente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

(2) Contractarea de credite peste plafonul stabilit se face cu aprobarea organului administrației publice centrale coordonator.

Articolul 27

(1) În cazul angajării răspunderii contractuale sau delictuale a institutului național creditorii pot cere executarea silită numai asupra bunurilor proprii ale acestuia.

(2) Bunurile proprietate publică și privată a statului sunt inalienabile și nu pot fi constituite drept garanții.

Articolul 28

(1) Institutul național hotărăște cu privire la investițiile ce urmează să fie realizate potrivit obiectului sau de activitate, finanțarea efectuându-se din surse proprii și credite bancare, cu excepția investițiilor care intra sub incidenta art. 20 și art. 49 alin. (5) .

(2) Execuția investițiilor se adjudecă potrivit legii care reglementează achizițiile publice.

Secțiunea a 3-a — Resurse umane

Articolul 29

(1) Menținerea și dezvoltarea potențialului uman de cercetare-dezvoltare și a bazei de cunoștințe în domeniu reprezintă un atribut important al politicii de cercetare, susținut cu prioritate prin programele privind resursele umane.

(2) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării urmărește și identifică bunele practici pentru activitățile de cercetare-dezvoltare din țările Uniunii Europene și ale Organizației pentru cooperare și dezvoltare economică și organizează popularizarea lor în vederea adoptării acestora de către instituțiile și unitățile de cercetare-dezvoltare.

Articolul 30

(1) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării urmărește creșterea potențialului național de cercetare și solicita Academiei Române și academiilor de ramura, instituțiilor de învățământ superior, institutelor naționale și instituțiilor publice din sistemul național de cercetare-dezvoltare să elaboreze și să aplice programe privind formarea și dezvoltarea resurselor umane utilizate în cercetare. Programele astfel elaborate vor fi sintetizate în Strategia resurselor umane din activitatea de cercetare-dezvoltare, parte componenta a Strategiei naționale.

(2) Unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare, care beneficiază de facilitățile prevăzute în prezenta ordonanța, vor asigura stabilizarea personalului atestat pe grade științifice, vor lua măsuri speciale pentru motivarea tinerilor de a desfășura activități în acest domeniu și vor menține și vor dezvolta potențialul uman de cercetare implicat în domenii de vârf, prin angajarea anuala a unui număr de absolvenți și specialiști cu cea mai buna pregătire, cel puțin egal cu numărul de personal cu studii superioare plecat din institut în anul anterior, cu excepția situațiilor ce rezulta din restructurări. Promovarea cercetătorilor se face ținându-se seama, în principal, de performanta științifică, confirmată la nivel național și internațional.

Articolul 31

(1) Unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare evaluate în condițiile art. 33 , academiile de ramura și instituțiile de învățământ superior acreditate organizează și participa, cu prioritate, la programele de formare profesională a persoanelor cu studii superioare din domeniu.

(2) Instituțiile de învățământ superior, academiile de ramură, institutele de cercetare și cele de cercetare-dezvoltare pot colabora pe bază de reciprocitate în promovarea unor programe de formare continuă, doctorate, teme de cercetare, în practica studenților și alte asemenea activități.

(3) Finanțarea programelor prevăzute la alin. (1) și (2) se face conform prevederilor legale în vigoare și reglementărilor specifice stabilite la nivelul unităților organizatoare.

(4) Studenții din instituțiile de învățământ superior acreditate și doctoranzii pot face parte din colectivele de cercetare și participa efectiv la rezolvarea problemelor din cadrul contractelor de cercetare. Studenții și doctoranzii care participa la rezolvarea problemelor din cadrul contractelor de cercetare pot fi remunerați conform legii.

Articolul 32

Cercetătorii științifici pot fi conducători de doctorat, conform prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011.

Capitolul III — Evaluarea activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică

Articolul 33

(1) Institutele naționale de cercetare-dezvoltare pot fi evaluate în vederea acreditării din punctul de vedere al activității de cercetare, dezvoltare și inovare.

(1¹) Eliminat.

(1²) Pentru instituțiile de învățământ superior cu grad ridicat de încredere, evaluarea instituțională reprezintă și certificarea pentru activitatea de cercetare științifică.

(2) Normele metodologice pentru evaluarea în vederea acreditării instituțiilor prevăzute la alin. (1) se elaborează de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu consultarea Colegiului consultativ, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2¹) Abrogat.

(2²) Criteriile de evaluare prevăzute la alin. (2) includ obligatoriu aspectele privind capacitatea și performanța în plan științific și/sau tehnic, realizările în planul inovării și transferului tehnologic.

(3) Institutele naționale certificate sau aflate în proces de certificare la momentul adoptării prezentei ordonanțe și care obțin astfel certificarea își păstrează această calitate și sunt considerate acreditate până la supunerea spre evaluare conform normelor prevăzute la alin. (2) , dar nu mai mult decât perioada pentru care le-a fost acordată certificarea.

(3¹) Eliminat.

(4) Pentru fiecare unitate și instituție evaluată, echipa de experți elaborează un raport care se face public pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(5) Abrogat.

(5¹) Eliminat.

(6) Abrogat.

(6¹) Eliminat.

(7) Acreditarea sau reacreditarea se acordă pe o perioadă de cel mult 5 ani.

(7¹) Eliminat.

(8) Abrogat.

(9) Abrogat.

(10) Eliminat.

Articolul 34

Abrogat cel târziu la 3 februarie 2011 · de OG nr. 6/2011

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se completează cu atribuțiile stabilite la art. 33 alin. (1), (2) și (4).

(1) Atribuțiile Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, prevăzute de Legea învățământului nr. 84/1995

(2) Componența și regulamentul de organizare și funcționare ale organismelor de evaluare, atestare și acreditare ale Academiei Române și academiilor de ramură, respectiv ale Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, se stabilesc conform legislației specifice a acestora.

Articolul 36

Abrogat cel târziu la 3 februarie 2011 · de OG nr. 6/2011

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Atestarea capacității de a desfășura activități de cercetare-dezvoltare și inovare este obligatorie pentru unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare care doresc sa participe la aceste activități finanțate din fonduri publice.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică la un an de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 33 alin. (4).

(3) După intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 33 alin. (4), unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare existente, inclusiv structurile subordonate acestora, pot solicita atestarea sau acreditarea, după caz, Academiei Române, academiilor de ramură, Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, respectiv Colegiului consultativ, conform prevederilor prezentei ordonanțe.

Articolul 37

Abrogat cel târziu la 3 februarie 2011 · de OG nr. 6/2011

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

Reacreditarea se efectuează periodic, la maximum 5 ani sau la modificarea obiectului de activitate al unității sau instituției de cercetare-dezvoltare.

Articolul 38

Unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare finanțate din fonduri publice, pe baza Strategiei naționale, sunt obligate:

a) să elaboreze strategii proprii;

b) să asigure monitorizarea modului de îndeplinire a obiectivelor prevăzute în planurile proprii;

c) să organizeze periodic verificări asupra activității economico-financiare, precum și ale performantelor de management al cercetării, în scopul îmbunătățirii acestora;

d) să raporteze anual Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării rezultatele și performanțele științifice. Impactul acestora în economie și în societate trebuie să fie dat publicității prin orice mijloace posibile, pentru o informare cât mai larga.

e) să își organizeze compartimente de marketing în vederea creșterii gradului de aplicabilitate a cercetărilor finanțate din fonduri publice.

Capitolul IV — Strategia națională de cercetare-dezvoltare și Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare

Articolul 39

(1) Strategia națională stabilește obiectivele de interes național și cuprinde mijloacele pentru realizarea acestora. Obiectivele principale ale Strategiei naționale sunt:

a) promovarea și dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare pentru susținerea dezvoltării economice și sociale a tarii și a cunoașterii;

b) integrarea în comunitatea științifică internațională;

c) protecția patrimoniului tehnico-științific românesc;

d) dezvoltarea resurselor umane din activitatea de cercetare;

e) dezvoltarea bazei materiale și finanțarea activității de cercetare.

(2) Obiectivele Strategiei naționale sunt în concordanta cu obiectivele Programului de guvernare și ale strategiilor sectoriale și sunt stabilite pe baza consultării cu organele administrației publice centrale și locale, cu Academia Română și cu academiile de ramură, cu instituțiile de învățământ superior, cu unitățile de cercetare-dezvoltare, cu marii agenți economici, cu patronatele și cu sindicatele.

(3) Strategia națională se actualizează periodic, în funcție de evoluția economico-socială.

Articolul 40

Abrogat la 25 mai 2023 · de OUG nr. 43/2023

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Pentru stabilirea priorităților Strategiei naționale se înființează Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei, fără personalitate juridică, ca organ consultativ al Guvernului, în coordonarea primului-ministru.

(2) Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei este constituit din maximum 9 membri, persoane recunoscute pentru experiența în domeniu, din care cel puțin 4 sunt membri ai Colegiului consultativ la momentul numirii lor în Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei. Componența se aprobă prin decizie a primului ministru, pe baza propunerilor conducătorului autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare, pentru un mandat de 5 ani.

(3) Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Politica Științei și Tehnologiei se adopta prin consens în ședința de constituire a acestuia, la propunerea autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(4) Anual, Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei prezintă Guvernului, în cadrul unei ședințe de Guvern, un raport care cuprinde concluziile și recomandările privind cercetarea științifică, transferul tehnologic, inovarea și dezvoltarea societății și economiei bazate pe cunoaștere în România și care se face public.

Articolul 40¹

(1) În vederea asigurării coordonării dintre ministerele cu atribuții în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, se înființează Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare, organism cu rol în procesul decizional, fără personalitate juridică, în coordonarea prim-ministrului. Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este unicul organism interministerial cu rol în procesul decizional în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

(2) Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este format din următorii membri cu drept de vot: prim-ministru, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, ministrul educației, ministrul finanțelor, ministrul energiei, ministrul investițiilor și proiectelor europene, secretarul general al Guvernului, președintele Academiei Române, precum și câte un reprezentant al Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești», al Academiei de Științe Medicale din România, al Academiei de Științe Tehnice din România, al Academiei Oamenilor de Știință și al Consiliului Național al Rectorilor.

(3) La întrunirile Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare participă cu statut de observatori, fără drept de vot, conducătorii organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, un reprezentant desemnat de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, reprezentanții confederațiilor patronale reprezentative, un reprezentant desemnat de către Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România, precum și 3 reprezentanți ai mediului privat, cu experiență relevantă în sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare, desemnați prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării. Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare poate decide invitarea la întrunirile sale, ocazional, și a unor reprezentanți ai mediului privat și ai societății civile, cu statut de observator fără drept de vot.

(4) Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este prezidat de către prim-ministrul României. Ministrul cercetării, inovării și digitalizării ocupă funcția de vicepreședinte.

(5) Deciziile Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare se adoptă prin consens. În lipsa consensului, decizia aparține președintelui Comitetului.

(5¹) Deciziile adoptate de Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare de la alin. (5) vor fi publicate pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(6) Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare se reunește în ședințe trimestriale sau ori de câte ori este necesar. Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare se adoptă în prima ședință de lucru, prin consens, pe baza propunerii ministrului cercetării, inovării și digitalizării.

(7) Anual, Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare prezintă Guvernului, în cadrul unei ședințe de Guvern, un raport de activitate.

(8) Raportul menționat la alin. (7) va fi publicat pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Articolul 40²

Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare emite decizii și are în principal următoarele atribuții:

a) stabilește prioritățile naționale în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării;

b) asigură coordonarea integrată a politicilor naționale din domeniul cercetării, dezvoltării, inovării și specializării inteligente;

c) asigură coordonarea cu mediul privat, societatea civilă și alte organisme din sectorul privat, asigurând consultarea acestora în procesul de luare a deciziilor;

d) stabilește revizuirea sau modificarea politicilor și a cadrului legal pentru promovarea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, la propunerea ministerelor și instituțiilor publice;

e) avizează elaborarea și modificarea Strategiei naționale și a Planului național în domeniu;

f) emite un raport anual care cuprinde concluzii și recomandări privind sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare, pe care îl face public;

g) evaluează activitatea și atribuțiile organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și propune modificări și completări ale atribuțiilor consiliilor consultative din coordonarea acestora, care se adoptă conform legislației în vigoare, pentru a asigura o structură consultativă adecvată și coerentă.

Articolul 40³

(1) În vederea exercitării atribuțiilor sale, Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare poate dispune constituirea de grupuri de lucru la nivel tehnic, cu caracter temporar sau permanent.

(2) Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este asigurat de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, printr-un compartiment distinct în structura organizatorică a acestuia.

(3) Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare asigură acestuia suportul tehnic necesar pentru a-și exercita atribuțiile.

(4) Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare în colaborare cu celelalte direcții de specialitate ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării are rolul de a monitoriza și evalua implementarea Strategiei naționale în domeniul cercetării și evoluția întregului sistem de cercetare, dezvoltare și inovare.

(5) În vederea asigurării coordonării la nivel tehnic, fiecare membru al Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare va desemna un reprezentant care va colabora cu Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare.

(6) În vederea monitorizării implementării politicilor publice privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea, Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare identifică domeniile de cercetare și inovare în care România poate avea cele mai importante performanțe în contextul internațional și studiază evoluțiile naționale în cercetare, dezvoltare și inovare corelate cu tendințele internaționale, propunând Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare, dacă este cazul, măsuri de ajustare sau dezvoltare a politicilor publice privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea.

(7) În vederea exercitării atribuțiilor sale, Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare poate coopta experți interni și internaționali în domeniile cercetării, inovării și specializărilor inteligente și beneficiază de sprijinul organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

Articolul 40⁴

(1) Organismele consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării sprijină, la cerere, activitatea Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare.

(2) Raportul prevăzut la art. 40² lit. f) include propuneri privind stabilirea și actualizarea obiectivelor strategice specifice domeniului, inclusiv propuneri de revizuire la nivelul Strategiei naționale în domeniu, precum și modul de realizare a obiectivelor strategice propuse.

Articolul 41

Implementarea Strategiei naționale se realizează prin:

a) Planul național pentru cercetare-dezvoltare și inovare, denumit în continuare Plan național;

b) planuri de cercetare ale autorităților publice centrale și locale, denumite în continuare planuri sectoriale;

c) alte planuri, programe și proiecte de cercetare.

Articolul 42

Planul național reprezintă instrumentul principal prin care se asigură:

a) coordonarea, corelarea și realizarea politicilor naționale în domeniul cercetării-dezvoltării și al cunoașterii;

b) corelarea politicilor din domeniul cercetării-dezvoltării și al inovării cu prioritățile de dezvoltare economică și socială susținute de ansamblul politicilor guvernamentale;

c) coerența și continuitatea activităților din domeniul cercetării-dezvoltării, al cunoașterii și inovării.

Articolul 43

(1) Planul național conține programe de cercetare-dezvoltare-inovare.

(2) Programele cuprinse în Planul național, aprobat prin hotărâre a Guvernului, se evaluează și se detaliază anual de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(3) La elaborarea, evaluarea și detalierea Planului național, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării consultă Colegiul consultativ, Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, Academia Română și academiile de ramură, precum și alți factori interesați.

Articolul 44

(1) Colegiul consultativ este principalul organ consultativ de specialitate, fără personalitate juridică, al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și este format din cercetători și cadre didactice universitare recunoscuți/ recunoscute pe plan internațional și specialiști care provin din mediul economic. Structura și componența Colegiului consultativ sunt aprobate prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(2) Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului consultativ, precum și a organelor de lucru ale acestuia se aproba prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(3) Pentru activitatea desfășurată, membrii Colegiului consultativ și ai organelor de lucru ale acestuia sunt remunerați, în afara activității de bază, în funcție de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare, stabilit pentru unitățile bugetare.

(4) Cheltuielile necesare funcționarii Colegiului consultativ sunt asigurate din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Articolul 44¹

(1) Pentru coordonarea științifică a unor programe din Planul național, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate înființa consilii consultative de nivel național, fără personalitate juridică. Structura, componența și regulamentul de funcționare ale acestor consilii se stabilesc prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(2) Pentru activitatea desfășurată, membrii consiliilor consultative de nivel național prevăzute la alin. (1) și ai organelor de lucru ale acestora sunt remunerați, în afara activității de bază, în funcție de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetaredezvoltare stabilit pentru unitățile bugetare.

(3) Cheltuielile necesare funcționării consiliilor consultative de nivel național prevăzute la alin. (1) sunt asigurate din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Articolul 45

Planul național, inclusiv resursele financiare necesare, este elaborat și administrat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, se aproba prin hotărâre a Guvernului și se finanțează în sistem multianual. Cheltuielile anuale pentru realizarea Planului național se aproba prin bugetul de stat, în concordanta cu finanțarea multianuală angajată prin programele componente ale Planului național. Alocarea sumelor anuale pe programele componente ale Planului național se face prin ordin al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Articolul 46

(1) Planurile sectoriale în domeniul cercetării-dezvoltării conțin programe și proiecte de interes prioritar pentru domeniul respectiv, sunt aprobate prin ordin al ordonatorilor principali de credite și se finanțează din bugetul acestora. Programele și proiectele din planurile sectoriale sunt avizate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(2) La elaborarea planurilor sectoriale se solicita propuneri de teme de cercetare de la marii agenți economici din domeniu, de la unitățile de cercetare, instituții de învățământ superior, patronate, sindicate, asociații profesionale și alte structuri ale societății civile importante pentru domeniul respectiv.

(3) Implementarea strategiilor de ramura și realizarea planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare se asigura de unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare din domeniu, în urma atribuirii în sistem competițional sau în mod direct de către ministerele de resort, academiile de ramura sau/și de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, potrivit art. 47 .

Articolul 47

(1) Conducerea programelor prevăzute în Planul național sau a altor planuri, programe sau proiecte de cercetaredezvoltare și inovare ale autorităților contractante se poate face direct de către acestea sau se poate atribui, în baza caracterului de recurență, Unității executive pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării, instituțiilor și unităților cu profil de cercetare-dezvoltare și inovare sau de management al activității de cercetare-dezvoltare și inovare, academiilor de ramură, instituțiilor de învățământ superior acreditate, organizațiilor neguvernamentale, precum și operatorilor economici, pe bază de criterii de capabilitate, în sistem competițional sau în mod direct, potrivit legii.

(2) Abrogat.

(3) Abrogat.

(4) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate atribui direct Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării conducerea de programe prevăzute în Planul național.

(5) Conducerea programelor și a proiectelor finanțate în sistem competițional din fonduri de la bugetul de stat se atribuie pe baza următoarelor proceduri de selectare a contractorilor:

a) licitație sau, după caz, proceduri competiționale simplificate, dacă urmează să fie selectat un singur contractor, pentru procurarea serviciilor de conducere a programelor, serviciilor de conducere a unor proiecte de mare complexitate, bunurilor sau altor servicii;

b) evaluarea propunerilor de proiecte, dacă urmează să fie selectați mai mulți contractori, pentru procurarea serviciilor de conducere și/sau execuție a proiectelor de cercetare-dezvoltare și de inovare.

(6) Stabilirea contractorilor pentru serviciile și bunurile prevăzute la alin. (5) se poate face în mod direct, în situațiile în care acestea nu pot fi procurate din mai multe surse.

(7) Atribuirea conducerii programelor și realizării lucrărilor se face pe baza contractuală, conform normelor metodologice prevăzute la art. 60 alin. (2) .

(8) Fiecărui conducător de program i se pot atribui programe/subprograme/module din Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare.

Capitolul V — Finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare

Articolul 48

Sursele de finanțare pentru activitatea de cercetare desfășurata de unitățile și instituțiile din cadrul sistemului național de cercetare se constituie din:

a) fonduri de la bugetul de stat;

b) fonduri atrase de la agenți economici;

c) fonduri provenite din programe și/sau cooperări internaționale;

c¹) fonduri acordate de fundații sau provenind din alte surse private;

d) alte fonduri constituite conform legii.

Articolul 49

(1) Fondurile alocate anual în bugetul de stat pentru activitatea de cercetare-dezvoltare reprezintă o prioritate a României.

(2) Abrogat.

(3) Din fonduri publice se alocă sume pentru acțiuni finanțate pe bază de programe, precum și pentru celelalte cheltuieli, stabilite în condițiile legii, asigurându-se anual o creștere a alocațiilor bugetare, astfel încât în anul 2020 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut.

(4) Fondurile alocate de la bugetul de stat se utilizează cu prioritate pentru finanțarea obiectivelor din Strategia națională și Planul național, precum și pentru finanțarea activităților unităților de cercetare care obțin finanțare parțială pe programe internaționale, la care statul român contribuie cu fonduri, conform acordurilor încheiate cu partenerii străini.

(5) Se finanțează de la bugetul de stat, prin fonduri alocate în acest scop, cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea, dezafectarea și paza instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național, în limita fondurilor bugetare alocate anual.

(6) Cheltuielile necesare pentru realizarea sau achiziționarea de noi instalații și obiective speciale de interes național, precum și cheltuielile necesare pentru dezvoltarea instalațiilor și obiectivelor existente reprezintă cheltuieli de investiții finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat. Aceste cheltuieli se cuprind în proiectele bugetului de stat, pe baza listei de investiții, elaborată de ordonatorii principali de credite, la propunerea academiilor care au în subordine/coordonare institutele și stațiunile de cercetare, a institutelor naționale din coordonarea acestora și cu avizul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(7) Lista instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național pentru care se aloca fonduri de la bugetul de stat se stabilește și se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(8) Conducerea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării aproba prin ordin criteriile de selectare a instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național.

Articolul 50

(1) Fondurile prevăzute la art. 49 alin. (1) se utilizează și pentru finanțarea obiectivelor planurilor sectoriale, pentru finanțarea programului-nucleu, inclusiv pentru contracte în regim de cofinanțare, în completarea resurselor financiare ale contractorilor, în scopul realizării unor activități de cercetare, dezvoltare și inovare prin proiecte din cadrul planurilor și programelor prevăzute la art. 41 , precum și din cadrul planurilor și programelor internaționale la care pot participa persoane fizice sau juridice române.

(1¹) Eliminat.

(2) Institutele naționale acreditate conform art. 33 pot fi sprijinite financiar de la bugetul de stat pentru realizarea de investiții pentru dotări cu aparatură, echipamente, instalații și alte active corporale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Articolul 51

Ordonatorii principali de credite, care au alocate prin bugetul de stat sume pentru cercetare științifică, le utilizează pentru finanțarea programelor proprii, inclusiv pentru granturi de cercetare.

Articolul 52

Finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare din fonduri de la bugetul de stat se face astfel:

a) prioritar, în sistem competițional, pe programe și proiecte;

b) în sistem direct.

Articolul 53

(1) În vederea asigurării finanțării în sistem competițional, pe programe, a activităților de cercetare-dezvoltare și inovare, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării elaborează, planifica și executa:

a) bugetul multianual total, necesar realizării Planului național, detaliat pe programele componente, care se aproba prin hotărâre a Guvernului o data cu aprobarea Planului național;

b) alocația bugetară anuala pentru Planul național, încadrată în limita bugetului multianual total aprobat, actualizat cu rata inflației, după caz, precum și în prevederile anuale ale bugetului de stat;

c) plafonul anual de autorizare a angajării fondurilor pentru programele din Planul național, o data cu legea bugetului de stat;

d) alocațiile bugetare anuale pentru alte programe sau sisteme de finanțare competițională care nu se includ în Planul național;

e) alocațiile bugetare anuale pentru alte categorii de cheltuieli, prevăzute și detaliate conform art. 58 .

(2) Alocația bugetară anuala pentru Planul național se constituie ca buget anual de plăți și se detaliază pe programele în derulare sau care se lansează în anul respectiv, în funcție de necesarul de plăți estimat pentru fiecare program.

(3) Stabilirea bugetelor anuale de plăți pentru programele din Planul național, în conformitate cu legile bugetare anuale, se face prin ordin al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, după aprobarea prin lege a bugetului de stat.

(4) Plafonul anual de autorizare a angajării fondurilor, aprobat prin legile bugetare anuale, pentru programele din Planul național reprezintă nivelul maxim de contractare din anul curent, pentru fiecare din anii următori, a sumelor aferente programelor a căror execuție se realizează pe unul sau mai mulți ani. Angajamentele cumulate din anii anteriori și până la finele anului curent, pentru anul următor, nu pot depăși bugetul aprobat pentru anul curent. Pentru următorii 2 ani angajamentele cumulate nu pot depăși 75%, respectiv 65% din bugetul aprobat pentru anul în curs.

Articolul 54

Alocațiile bugetare anuale pentru programele sau sistemele de finanțare competițională neincluse în Planul național se detaliază pe domeniile și/sau obiectivele specifice acestora, în funcție de necesarul de plăți estimat pentru fiecare, pentru contractele noi și în derulare, prin ordin al ordonatorului principal de credite.

Articolul 55

(1) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prevede anual în proiectul bugetului propriu resursele financiare necesare realizării politicilor în domeniul cercetării și în domeniul stimulării inovării.

(2) În bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării se înscrie o suma globală de la bugetul de stat pentru realizarea programelor prevăzute în Planul național.

Articolul 56

(1) Programele prevăzute în Planul național cuprind activități de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovării, care se finanțează din suma prevăzută în bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și din alte surse de finanțare care pot fi atrase în acest scop.

(2) Programele sunt anuale sau multianuale.

Articolul 57

(1) Suma globală alocată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, în vederea realizării programelor Planului național, se contractează cu conducătorii de programe și cu conducătorii și realizatorii de proiecte sau de părți din acestea.

(2) Din sumele contractate potrivit alin. (1) se pot efectua cheltuieli curente și de capital în conformitate cu prevederile contractelor încheiate.

Articolul 58

(1) Categoriile de cheltuieli pentru activități de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovării, finanțate de la bugetul de stat, se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe și se aproba prin hotărâre a Guvernului.

(2) Categoriile de cheltuieli care pot fi efectuate se stabilesc astfel încât să se asigure corespondenta cu cele stabilite în cadrul programelor internaționale la care România este parte.

(3) Din fondurile alocate Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării de la bugetul de stat pentru activitatea de cercetare se pot finanța și următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli pentru participarea și reprezentarea în cadrul programelor internaționale din domeniul cercetării și inovării, inclusiv la activitățile de coordonare și corelare a acestora;

b) cheltuieli pentru funcționarea organismelor consultative de nivel național pentru cercetare-dezvoltare și inovare și a comisiilor organizate de acestea;

c) cheltuieli pentru premierea unor realizări deosebite în domeniul științei și tehnologiei, ale căror cuantum și număr se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării;

d) cheltuieli pentru întreținerea, exploatarea, funcționarea și paza instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național;

e) cheltuieli pentru informare și documentare;

f) cheltuieli pentru subvenționarea literaturii tehnico-științifice;

g) cheltuieli pentru cotizarea, reprezentarea și participarea la activitățile organismelor, organizațiilor și instituțiilor internaționale de profil;

h) cheltuieli pentru organizarea de manifestări tehnico-științifice;

i) cheltuieli pentru organizarea de târguri și expoziții tehnico-științifice interne și internaționale;

j) cheltuieli pentru burse de cercetare;

k) cheltuieli pentru mobilitatea specialiștilor din sistemul de cercetare-dezvoltare de interes național.

l) cheltuieli pentru demontarea și/sau dezafectarea instalațiilor de cercetare-dezvoltare;

m) cheltuieli pentru reparații curente, reparații capitale și consolidări ale bunurilor proprietate a statului, aflate în administrarea unităților de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 .

(4) Pentru a sprijini realizarea politicilor de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovării, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prevede anual în bugetul propriu și sume necesare contractării unor servicii de consultanța și expertiza, pentru realizarea de studii, analize, monitorizări, evaluări, precum și pentru activități similare ce țin de atribuțiile Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, evaluarea și controlul conducerii programelor/proiectelor, organizarea de seminarii și mese rotunde, acțiuni promoționale, de imagine și diseminare de informații, traduceri și altele asemenea.

(5) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate prevedea, de asemenea, în bugetul propriu resurse financiare necesare efectuării și a altor categorii de cheltuieli prevăzute de lege, precum și ajutoare de stat de tip minimis pentru investițiile necesare activităților specifice unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare de drept privat, organizate ca întreprinderi mici și mijlocii.

Articolul 59

Programele prevăzute în Planul național pot include instrumente financiare destinate obținerii unor rezultate de prestigiu, precum și valorificării acestora, inclusiv prin parteneriat internațional.

Articolul 60

(1) Abrogat.

(1¹) Programele și proiectele de cercetare-dezvoltare și inovare, precum și acțiunile cuprinse în Planul național, în planurile sectoriale și în programul-nucleu finanțat din surse bugetare se realizează pe bază de contracte de finanțare.

(2) Normele metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare și a acțiunilor prevăzute la alin. (1¹) se elaborează de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 61

(1) Contractele de finanțare încheiate pentru finanțarea programelor și proiectelor cuprinse în Planul național din surse bugetare pot avea caracter de recurență.

(2) În baza caracterului de recurență oricare contractor poate să încheie, la rândul sau, alte contracte de finanțare, de aceasta data având calitatea de autoritate contractantă, dacă:

a) în contractul de finanțare pe care l-a încheiat în calitate de contractor este prevăzută o astfel de clauza; și

b) în valoarea contractului de finanțare pe care l-a încheiat în calitate de contractor, pe lângă suma ce reprezintă tariful sau/și alte drepturi ce îi revin, este prevăzută și o suma care reprezintă un buget pus la dispoziția sa pentru a-l utiliza numai în vederea încheierii unui alt contract de finanțare, în calitate de autoritate contractantă, prin care să finanțeze un contractor care efectuează un serviciu în aplicarea obiectivelor programelor și proiectelor.

(3) În vederea atingerii obiectivelor programelor/proiectelor se pot încheia contracte de finanțare până la nivelul de execuție directa și nemijlocită, inclusiv.

Articolul 62

(1) Valoarea contractelor de finanțare încheiate din suma globală prevăzută pentru realizarea programelor prevăzute în Planul național cuprinde:

a) sume reprezentând contravaloarea serviciilor și echipamentelor pe care le implica conducerea de program/proiect și, după caz, de realizare/execuție a proiectelor situate pe ultimul nivel de detaliere a programului;

b) suma pusă la dispoziție contractorului pentru finanțarea de proiecte sau părți din acestea, cu respectarea procedurilor și destinațiilor prestabilite de autoritatea contractantă, evidențiată în mod distinct.

(2) Valoarea contractelor de finanțare încheiate pe perioade multianuale se actualizează anual, luându-se în calcul și coeficientul de inflație prognozat.

Articolul 63

Abrogat cel târziu la 3 februarie 2011 · de OG nr. 6/2011

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

Costurile salariale și cele cu deplasarile, prevăzute în vederea realizării programelor/proiectelor sau a unor părți din acestea, cuprinse în Planul național, precum și a unor contracte pentru achiziționarea de servicii prevăzute la art. 58 alin. (4), sunt considerate ca având un preț negociat și acceptat prin semnarea contractului de finanțare.

Articolul 64

(1) Abrogat.

(2) Abrogat.

(3) Plafoanele în baza cărora se calculează costurile salariale se elaborează de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe și se aproba prin hotărâre a Guvernului.

(4) Plafoanele în baza cărora se calculează costurile cu deplasările sunt prevăzute de norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 65

(1) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și orice altă autoritate contractantă pot acorda contractorului, în baza contractului de finanțare și în limita bugetului de care dispun, trimestrial, semestrial sau, după caz, pentru o altă durată stabilită conform programării prevăzute în contract, plăți în avans, după cum urmează:

a) după semnarea contractului de finanțare, o plată în avans din suma alocată pentru conducerea programului/proiectului, în cuantum de minimum 30% și maximum 90% din cheltuielile ocazionate de organizarea activității, în vederea inițierii programului/proiectului și elaborării documentelor de planificare și programare ale acestuia;

b) plăți în avans în cuantum de minimum 30% și maximum 90% din suma alocată pentru conducerea programului/proiectului, respectiv din suma alocată pentru realizarea/execuția proiectului/subproiectului, aferentă fiecărei perioade stabilite prin programare;

c) cuantumul avansului prevăzut la lit. a) și b) , precum și perioadele de acordare se stabilesc de către Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(2) Recuperarea avansului se face după cum urmează:

a) recuperarea avansului acordat potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) se face cu ocazia plății sumei aferente perioadei corespunzătoare inițierii programului/proiectului și elaborării documentelor de planificare și programare ale acestuia;

b) recuperarea avansului acordat potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) se face cu ocazia plății sumei aferente fiecărei perioade stabilite conform programării.

(3) Autoritatea contractantă poate efectua în avans plățile, prevăzute la alin. (1) lit. b) , numai la începutul perioadei pentru care se acorda avansul, în baza contractului de finanțare și la solicitarea contractorului, care va prezenta o data cu cererea de plata și un deviz al cheltuielilor efectuate, prin care să se confirme utilizarea legală a sumei acordate în avans pentru perioada anterioară.

(4) Autoritatea contractantă va stabili în contractele de finanțare clauze asiguratorii pentru utilizarea corespunzătoare a avansurilor acordate potrivit alin. (1) lit. b) și pentru recuperarea acestora cu ocazia plății sumei aferente reprezentând valoarea serviciilor de conducere a programului/proiectului sau, după caz, de realizare/execuție a proiectului/subproiectului, prestate în perioada pentru care respectivele avansuri au fost acordate.

(5) În cazul în care recuperarea avansului acordat în conformitate cu alin. (1) lit. b) este programată să se efectueze în anul bugetar următor, contractorul va prezenta până la finele anului bugetar curent în care a fost acordat avansul un deviz justificativ al cheltuielilor efectuate, prin care confirma utilizarea integrala și conform destinațiilor legale a avansului acordat.

(6) Plata avansului se poate efectua numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) existenta contractului de finanțare;

b) existenta contului sau subcontului deschis pe numele contractorului pentru program/proiect;

c) nominalizarea de către contractor a persoanei responsabile: director de program, responsabil de proiect;

d) aprobarea de către autoritatea contractantă a cererii de plata a avansului depuse de contractor.

(7) Este interzisă acordarea avansurilor contractorilor care au beneficiat anterior de avansuri pe care nu le-au justificat sau care nu au fost recuperate în termenele stabilite.

Articolul 66

Institutele naționale și unitățile de cercetare-dezvoltare organizate ca instituții publice pot contracta, în sistem direct, cu organul administrației publice centrale sub coordonarea căruia funcționează lucrări solicitate de acesta, în domeniul de specialitate specific.

Articolul 67

(1) Abrogat.

(1¹) Institutele naționale acreditate pot contracta cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării activități desfășurate pe programul-nucleu de cercetare-dezvoltare al unităților și instituțiilor respective, avizat de organul administrației publice centrale sub autoritatea căruia funcționează și aprobat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(1²) Abrogat.

(1³) Abrogat.

(2) Abrogat.

(3) Abrogat.

(4) Abrogat.

(5) Abrogat.

(6) Abrogat.

(7) Anual, nivelul alocat de la bugetul de stat pentru finanțarea programului-nucleu de cercetare, dezvoltare și inovare propriu unei unități sau unei instituții prevăzute la art. 67 alin. (1¹) nu poate fi mai mic de 20% și nu poate depăși 70% din media veniturilor din activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare din ultimii 3 ani.

(8) Încadrarea veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare în prevederile anexei, respectiv pct. 1, 2 și 3, se certifică de către comisiile de specialitate ale Colegiului consultativ pentru cercetare, dezvoltare și inovare pentru evaluarea și aprobarea proiectelor/fazelor programelor-nucleu.

Articolul 67¹

Criteriile și standardele de calitate pe baza cărora se alocă universităților finanțarea suplimentară, conform art. 197 lit. a) din Legea nr. 1/2011 , includ criterii și standarde care reflectă rezultatele cu relevanță internațională ale activităților de cercetare-dezvoltare, propuse de către Colegiul consultativ.

Articolul 68

(1) Abrogat.

(1¹) Eliminat.

(2) Finanțarea instituțională complementară se acordă anual, printr-un program specific al Planului național, în baza unor norme metodologice de evaluare a performanței în activitatea de cercetare-dezvoltare elaborate de către Colegiul consultativ, cu consultarea Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, a altor consilii consultative de nivel național din domeniul cercetării-dezvoltării, a Academiei Române și academiilor de ramură, a organizațiilor profesionale neguvernamentale din domeniul cercetării-dezvoltării și a mediului economic, și aprobate prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) , finanțarea instituțională complementară de susținere a performanței se acordă anual, în funcție de resursele financiare disponibile, printr-un program specific al Planului național, în baza unor norme metodologice de evaluare a performanței în activitatea de cercetare-dezvoltare elaborate de către Colegiul consultativ, cu consultarea Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, a altor consilii consultative de nivel național din domeniul cercetării-dezvoltării, a Academiei Române și academiilor de ramură, a organizațiilor profesionale neguvernamentale din domeniul cercetării-dezvoltării și a mediului economic, și aprobate prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Articolul 69

Din categoria lucrărilor din domeniul de specialitate prevăzute la art. 66 fac parte numai lucrări care corespund profilului de specialitate al instituției respective și pentru care aceasta dispune de potențialul uman și de baza materială pentru a le realiza, încadrate în următoarele categorii:

a) elaborarea de studii tehnice, prognoze, strategii și lucrări-suport pentru strategia sectorială și cea națională;

b) lucrări de fundamentare și susținere a inițiativelor legislative și politicilor în domeniu;

c) lucrări-suport de adaptare și extindere a legislației existente în vederea preluării acquisului comunitar în domeniu;

d) lucrări privind elaborarea și realizarea planurilor de acțiuni pentru punerea în aplicare a legislației comunitare preluate;

e) consultanța, expertiza în domeniul de specialitate;

f) servicii tehnologice: analize, măsurători, testări, expertizări, certificări, altele similare;

g) realizarea de sisteme informaționale și aplicații software pentru informatizarea activităților operaționale din respectivul sector sau domeniu de activitate.

Capitolul VI — Valorificarea potențialului de cercetare

Articolul 70

(1) Administrația publică centrala și locală, organizațiile guvernamentale și agenții economici cu capital majoritar de stat au obligația de a antrena potențialul științific național în activități privind:

a) inițierea și contractarea de lucrări de cercetare și transfer tehnologic și valorificarea rezultatelor cercetării de interes specific instituției;

b) elaborarea deciziilor de restructurare și modernizare a economiei;

c) elaborarea și evaluarea independenta a strategiilor proprii ramurii economice;

d) expertizarea și evaluarea independenta a aspectelor specifice propriei activități, inclusiv expertize legate de eficienta importului de noi tehnologii, produse și altele asemenea.

(2) În situațiile în care nu este disponibilă expertiza completa la nivel național, cu avizul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării se apelează la misiuni de expertizare externe, beneficiarii având obligația de a include în aceste echipe și specialiști români pe profil din domeniul cercetării.

(3) Abrogat.

Articolul 70¹

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu consultarea Colegiului consultativ, a Academiei Române, a Academiei Oamenilor de Știință din România și a academiilor de ramură, a instituțiilor de învățământ superior, realizează și actualizează periodic baze de date publice cu cercetătorii din România, pe domenii de activitate și pe specializări, cu indicarea rezultatelor lor publice, incluzând publicații și brevete acordate.

Articolul 71

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și ministerele de resort, pentru domeniile proprii, cooperează și asigura parteneriatul între academii, învățământ, cercetare și industrie, în scopul valorificării cunoștințelor, prin:

a) stimularea realizării temelor de cercetare-dezvoltare de echipe comune din unități, institute de cercetare-dezvoltare, academii și instituții de învățământ superior;

b) stimularea finanțării cu prioritate a temelor cu aplicabilitate imediata, solicitate de industrie sau de alte ramuri economice;

c) programe de formare profesională în care elevii și studenții efectuează stagii de pregătire și practica în unități și instituții de cercetare care au baza materială și resurse umane specializate;

d) programe de asistență tehnica și servicii între unități și instituții de cercetare-dezvoltare și agenți economici, care aplica rezultatele programelor de cercetare-dezvoltare;

e) participarea cercetătorilor și specialiștilor din unitățile de cercetare-dezvoltare la formele de pregătire postuniversitară, respectiv de formare continua, organizate în instituțiile de învățământ superior acreditate.

Articolul 72

(1) Pentru fiecare dintre domeniile de interes național în care se desfășoară activități de cercetare-dezvoltare, finanțate din fonduri publice, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării inițiază organizarea anuala de conferințe cu participare internațională, la care participa cu lucrări științifice unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare de profil.

(2) Aceste manifestări vor contribui la promovarea tendințelor și direcțiilor de cercetare-dezvoltare în domeniu, care vor fi incluse în programele naționale anuale.

Articolul 73

(1) Agenții economici care realizează importuri de tehnologii și utilaje, finanțate din fonduri bugetare, fonduri ale societăților comerciale cu capital majoritar de stat sau din credite garantate de Guvern, vor solicita unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare de profil atestate analiza independenta a tehnologiilor și a utilajelor care urmează să se importe, din punct de vedere al tehnicității, al caracterului novator și de viabilitate, al compatibilităților cu ceea ce exista în țara în ramura respectiva, precum și al altor aspecte legate de avantajele tehnologiilor respective, în condițiile naționale specifice.

(2) Abrogat.

Capitolul VII — Rezultatele activităților de cercetare-dezvoltare

Articolul 74

(1) În sensul prezentei ordonanțe, prin rezultatele activităților de cercetare-dezvoltare obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice, denumite în continuare rezultatele cercetării, se înțelege:

a) documentații, studii, lucrări, planuri, scheme și altele asemenea;

b) brevete de invenție, certificate de înregistrare a desenelor și modelelor industriale și altele asemenea;

c) tehnologii, procedee, produse informatice, rețete, formule, metode și altele asemenea;

d) obiecte fizice și produse realizate în cadrul derulării contractului respectiv;

e) colecții și baze de date conținând înregistrări analogice sau digitale, izvoare istorice, eșantioane, specimene, fotografii, observații, roci, fosile și altele asemenea, împreună cu informațiile necesare arhivării, regăsirii și precizării contextului în care au fost obținute.

f) creații biologice noi în domeniul producției vegetale și producției animale - soiuri, hibrizi, linii, populații, cu performanțe superioare și rezistente la condițiile climatice și la boli, verigi tehnologice.

(2) Achizițiile efectuate în vederea executării prevederilor unui contract de cercetare nu fac parte din rezultatele cercetării, cu excepția achizițiilor care sunt înglobate în unul dintre rezultatele cercetării încadrate în categoriile prevăzute la alin. (1) .

(3) Persoana juridică executantă este considerată persoana juridică care a obținut oricare dintre rezultatele cercetării prevăzute la alin. (1) , în mod direct și nemijlocit.

(4) Instrumentele de evaluare și monitorizare a activităților de cercetare-dezvoltare finanțate din fonduri publice, elaborate de autoritățile sau organismele competente conform legii, iau în considerare numai acele rezultate ale cercetării care sunt relevante pentru evaluarea și monitorizarea avută în vedere, după caz.

Articolul 75

(1) Rezultatele cercetărilor obținute pe baza derulării unui contract de cercetare-dezvoltare sau inovare finanțat parțial sau total din fonduri publice aparțin contractorilor care execută în mod direct activitățile prevăzute în contractul de finanțare și/sau angajaților acestora, conform contractelor de finanțare și legislației în vigoare referitoare la titlurile de proprietate industrială și drepturile de autor. În cazul execuției de către mai mulți contractori, repartizarea între contractori a drepturilor asupra rezultatelor se face conform acordului prealabil al contractorilor, stabilit în scris.

(2) Rezultatele cercetărilor prevăzute la alin. (1) sunt administrate de proprietarii acestora, cu toate drepturile care decurg din calitatea de proprietar.

(3) Documentațiile, colecțiile și bazele de date de interes național, precum și unitățile sau instituțiile în a căror custodie acestea sunt păstrate sunt stabilite prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. La nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării se înființează și se păstrează registrul documentațiilor, colecțiilor și bazelor de date de interes național.

(4) În cazul desființării persoanei juridice care păstrează în custodie o documentație, colecție sau bază de date de interes național, acestea sunt preluate în custodie de către o altă instituție publică desemnată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, rămânând în continuare sub controlul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, sau sunt repartizate unei alte unități de cercetare științifică cu avizul conform al Academiei Române sau al academiilor de ramură.

(5) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate stabili, prin ordin, o metodologie de identificare, evaluare și luare în evidență a documentațiilor, colecțiilor și bazelor de date de interes național, care să includă și procedurile de asigurare a unor seturi de copii ale acestora, în cazurile în care acest lucru este posibil.

Articolul 76

(1) Rezultatele cercetării-dezvoltării se înregistrează în contabilitate conform reglementărilor contabile aplicabile. Activele fixe corporale și necorporale, rezultate ale cercetării-dezvoltării, pot fi transferate către alte entități în condițiile prevăzute de legislația în vigoare și de contractele de finanțare.

(2) Achizițiile efectuate în vederea executării contractului se înregistrează în contabilitate potrivit legislației în vigoare.

Articolul 77

Toate rezultatele cercetării se înscriu într-un registru special de evidenta, constituit pe baza prezentei ordonanțe, de către fiecare dintre persoanele juridice executante. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va stabili modelul de registru special și metodologia de înregistrare corespunzătoare, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe.

Articolul 78

Abrogat cel târziu la 3 februarie 2011 · de OG nr. 6/2011

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) În situația în care rezultatele cercetării finanțate din fonduri alocate de la bugetul de stat fac obiectul unor înstrăinări, închirieri sau concesionari, valoarea acestora este stabilită la prețul negociat între părți, cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(2) Pentru rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice prin Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare, care aparțin domeniului apărării, ordinii publice și siguranței naționale, organele administrației publice centrale coordonatoare ale domeniului, împreună cu autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, vor decide asupra înstrăinării, închirierii sau concesionarii acestora pentru satisfacerea unor interese naționale.

Articolul 79

(1) Abrogat.

(2) Abrogat.

(3) Rezultatele cercetării pot fi casate conform reglementărilor legale în vigoare, cu excepția celor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b) .

Articolul 80

Prevederile art. 74-79 se aplica în mod corespunzător și în cazul rezultatelor cercetării obținute pe baza derulării contractelor de grant încheiate începând din anul 1996 și finanțate din fonduri publice.

Articolul 81

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate finanța din fonduri publice proiecte de transfer tehnologic, de stimulare a inovării și a antreprenoriatului, prin programe din cadrul Planului național.

Capitolul VIII — Stimularea dezvoltării tehnologice și a inovării

Articolul 82

Statul stimuleaza și susține efortul de inovare și de absorbție a inovării în economie și în societate, la nivelul agenților economici și sociali, prin acțiuni și mijloace specifice, astfel:

a) sprijin financiar;

b) dezvoltarea infrastructurii de inovare și transfer tehnologic.

Articolul 83

Abrogat cel târziu la 3 februarie 2011 · de OG nr. 6/2011

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Agenții economici care cofinanteaza 50% din valoarea unei lucrări de cercetare-dezvoltare, în scopul aplicării rezultatelor acesteia, pot beneficia în totalitate de rezultatele cercetării, cu acordul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(2) În cazul în care rezultatele cercetării aparțin domeniului apărării, ordinii publice și siguranței naționale, prevederile alin. (1) se aplică cu condiția obținerii avizului prealabil al autorităților publice centrale coordonatoare ale domeniului.

Articolul 84

(1) Unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 și 8 beneficiază de reducerea cu 50% a baremelor stabilite pentru criteriile legate de cifra de afaceri și garanțiile cerute în achizițiile publice de bunuri materiale, lucrări și servicii, precum și a taxelor de înscriere în sistemul de licitație electronica.

(2) Abrogat.

(3) Abrogat.

Articolul 85

(1) Statul susține dezvoltarea infrastructurii de inovare și transfer tehnologic, la nivel național, regional și local, prin crearea de:

a) centre și servicii specializate pentru asistență și informare științifică și tehnologică, precum și pentru diseminarea, transferul și valorificarea rezultatelor cercetării;

b) zone și infrastructuri cu facilități speciale pentru înființarea și funcționarea de agenți economici inovativi, care dezvolta și aplica tehnologii noi, infrastructuri care pot fi: centre de transfer tehnologic, centre incubatoare de afaceri, centre de informare tehnologică, oficii de legătura cu industria, parcuri științifice și tehnologice;

c) unități de ramura specializate în transfer tehnologic, finanțate pe seama rezultatelor transferate în economie și în viața socială. În acest sens unitățile de transfer răspund de întocmirea contractelor tripartite între furnizorul de tehnologie, unitatea de transfer și unitatea care aplica rezultatele.

(2) Susținerea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare și transfer tehnologic, la nivel național, regional și local, se realizează din fondurile alocate ministerelor de ramura și din fondurile administrațiilor publice locale interesate.

Articolul 86

(1) Infrastructura de inovare și transfer tehnologic, prevăzută la art. 85 , se constituie pentru susținerea dezvoltării economico-sociale, prin stimularea inovării și transferului tehnologic, atragerea de investiții în vederea valorificării rezultatelor de cercetare-dezvoltare și inovare și a resurselor umane din sistemul național de cercetare-dezvoltare.

(2) Inițiativa constituirii unei entități din infrastructura de inovare și transfer tehnologic poate aparține autorităților administrației publice centrale sau locale, unităților de cercetare, instituțiilor de învățământ superior, camerelor de comerț și industrie, asociațiilor patronale și profesionale, precum și agenților economici cu sediul în România.

(3) Statul, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, susține logistic și financiar, în sistem de cofinanțare, constituirea și dezvoltarea unităților din infrastructura de inovare și transfer tehnologic. Susținerea financiară se realizează prin Programul pentru susținerea și dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic și inovare, elaborat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(4) Acordarea titlului de entitate a infrastructurii de inovare și transfer tehnologic se face prin ordin al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Titlul este valabil, în funcție de tipul de entitate, pe durata, în perimetrul și în condițiile specificate în ordin.

(5) Constituirea, funcționarea, evaluarea și acreditarea entităților din infrastructura de inovare și transfer tehnologic, precum și modalitatea de susținere a acestora se fac în conformitate cu norme metodologice specifice, elaborate de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 87

(1) Statul acceptă existența eșecului pieței în realizarea activităților de cercetare-dezvoltare, în special ca urmare a faptului că bunurile generate de acestea sunt preponderent publice, și preia acest risc, prin finanțări din fonduri publice ale acestor activități, inclusiv prin acordarea ajutorului de stat pentru derularea acestor activități, conform legislației în vigoare.

(2) Se recunoaște faptul că activitățile de cercetaredezvoltare și inovare implică, prin explorarea necunoscutului, un risc inerent de nerealizare a ipotezelor sau obiectivelor prevăzute înaintea desfășurării lor. Aceste nerealizări se constată în cursul procesului de evaluare și monitorizare a proiectelor, detaliat în pachetul de informații al programului sau subprogramului de finanțare, și nu presupun obligativitatea recuperării fondurilor cheltuite. Criteriile în funcție de care se poate accepta riscul de nerealizare a ipotezelor sau obiectivelor se stabilesc prin decizie a președintelui Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică.

Articolul 88

Abrogat cel târziu la 3 februarie 2011 · de OG nr. 38/2004

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

În vederea stimulării dezvoltării tehnologice și a inovarii la nivelul agenților economici, în acord cu prevederile art. 83 și 87, se înființează, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe, prin hotărâre a Guvernului, Societatea de investiții pentru transfer tehnologic și dezvoltare, societate comercială a carei administrare este încredințată unui organism creat în acest scop, din care fac parte reprezentanți ai Guvernului și ai investitorilor, în subordinea autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Capitolul IX — Dispoziții finale

Articolul 89

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abroga Ordonanța Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 25 august 1995, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 51/1996 , cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța Guvernului nr. 8/1997 privind stimularea cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 31 ianuarie 1997, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 95/1998 , cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanțarea, în sistem descentralizat, în domeniul științei, tehnologiei și inovării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei ordonanțe, cu excepția prevederilor privind Programul național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică "ORIZONT 2000", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.095/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 10 ianuarie 1996, care rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2002.

Articolul 90

Actele normative emise în baza și în executarea legilor și a ordonanțelor prevăzute la art. 89 își mențin valabilitatea până la data intrării în vigoare a noilor reglementări, prevăzute a se elabora în temeiul prezentei ordonanțe.

Articolul 91

Partea din veniturile institutului național care depășește cheltuielile după plata impozitului pe profit și după acoperirea pierderilor contabile, realizată la nivelul anului 2002, se repartizează potrivit prevederilor art. 25 .