Angajatorul autorizat are obligațiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-d) și f)-i) , precum și următoarele:
a) să se asigure că anterior sosirii în România străinii angajați dețin toate documentele necesare accesului și exercitării dreptului la muncă în România;
b) să se asigure că străinii angajați, cu cel puțin 10 zile anterior sosirii în România, dețin toate informațiile prevăzute la art. 80¹ alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare, prezentate în limba statului de origine sau într-o limbă pe care aceștia o cunosc;
c) să organizeze transportul străinilor angajați, de la intrarea pe teritoriul României la locul de muncă al acestora sau la locul de cazare;
d) în situația în care angajatorul autorizat constată lipsa unuia sau mai multor străini angajați trebuie să informeze de îndată Inspectoratul General pentru Imigrări;
e) să sesizeze de îndată autoritățile competente cu privire la potențialele cazuri de trafic de persoane despre care au fost informate de către străinii angajați;
f) să permită accesul personalului cu atribuții de control al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și al altor instituții și organe de control, în vederea exercitării de către acestea a atribuțiilor de control potrivit prevederilor legale, și să prezinte la solicitarea acestora toate informațiile, datele și documentele necesare în vederea exercitării controlului;
g) să sesizeze Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, respectiv Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspecția Muncii, după caz, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la constatarea sau sesizarea nerespectării condițiilor ce au stat la baza acordării dreptului de ședere și de muncă de către străinii angajați;
h) în situația încetării contractului individual de muncă, înainte de termenul prevăzut în cuprinsul acestuia, să identifice și să pună străinul în legătură cu o agenție de plasare a străinilor în vederea încheierii unui contract individual de muncă cu un alt angajator; refuzul străinului se consemnează în scris, iar angajatorul notifică Inspectoratul General pentru Imigrări și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
i) să suporte contravaloarea costurilor ocazionate de întoarcerea străinilor angajați în țara de origine atunci când demersurile întreprinse potrivit lit. h) nu au dat rezultat;
j) să suporte cheltuielile generate în cadrul procedurii de returnare sau expulzare a străinilor angajați în limita prevăzută la art. 14 alin. (1) , prin executarea garanției financiare;
k) să notifice Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în termen de 5 zile de la data constatării sau data sesizării, orice situație care presupune absența nemotivată de la locul de muncă a străinului angajat, care depășește 3 zile lucrătoare consecutive;
l) să nu angajeze străini în beneficiul altor angajatori de pe teritoriul României, obligație prevăzută la art. 11 alin. (5) teza finală;
m) să prelucreze datele cu caracter personal cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) și a legislației de punere în aplicare a acestuia.