LexistoriaDreptul la drept.

Documente care se eliberează străinilor

Azi

Regimul străinilor · 20 articole

Secțiunea 1 — Permisele de ședere

Articolul 107 — Eliberarea permiselor de ședere

(1) Străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în România i se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări un permis de ședere, după cum urmează:

a) permis de ședere temporară, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară acordat prin viza de lungă ședere, cu excepția dreptului de ședere temporară în scop de muncă sau de detașare, ori, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize;

b) permis unic, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de muncă sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize;

c) Cartea albastră a UE, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de muncă în calitate de lucrător înalt calificat sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize;

d) permis de ședere în scop de detașare, străinului căruia i sa prelungit dreptul de ședere temporară în scop de detașare sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize;

d¹) permis ICT, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize;

d²) permis «mobile ICT», străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT în cadrul mobilității pe termen lung;

e) permis de ședere pe termen lung, străinului căruia i s-a acordat dreptul de ședere pe termen lung.

(2) În permisele de ședere eliberate străinilor care au drept de muncă în România se înscrie mențiunea «Drept de muncă».

(2¹) În permisul unic eliberat străinilor încadrați în muncă în baza avizului de angajare pentru lucrători sezonieri se înscrie, suplimentar față de mențiunea prevăzută la alin. (2) , mențiunea «Sezonier».

(2²) În permisul eliberat străinilor detașați în România în calitate de lucrători ICT se înscrie, suplimentar față de mențiunea prevăzută la alin. (2) , mențiunea «ICT» sau «mobile ICT», după caz.

(2³) Permisul unic eliberat străinilor încadrați în muncă în calitate de lucrători sezonieri este însoțit de o informare scrisă, redactată în cel puțin o limbă de circulație internațională, în cuprinsul căreia sunt prezentate informații despre drepturile și obligațiile care îi revin străinului titular al dreptului de ședere temporară în scop de muncă, inclusiv procedurile referitoare la reclamații.

(2⁴) Abrogat.

(2⁵) În permisul de ședere temporară acordat nomadului digital se înscrie mențiunea «nomad digital

(2⁶) În Cartea albastră a UE eliberată unui străin, beneficiar al protecției internaționale în România, se înscrie, suplimentar față de mențiunea prevăzută la alin. (2) , mențiunea «Protecție internațională acordată de RO la [data]».

(2⁷) În Cartea albastră a UE eliberată unui străin, beneficiar al protecției internaționale acordate de un alt stat membru, se înscrie, suplimentar față de mențiunea prevăzută la alin. (2) , mențiunea «Protecție internațională acordată de [numele statului membru] la [data]», cu excepția situației în care, în urma verificărilor efectuate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru indicat că a acordat protecția internațională, rezultă că aceasta a fost retrasă printr-o decizie definitivă.

(2⁸) În situația în care un alt stat membru al Uniunii Europene transmite României solicitarea de informații cu privire la statutul de beneficiar al protecției internaționale în vederea eliberării Cărții albastre a UE, răspunsul este transmis de către Inspectoratul General pentru Imigrări către autoritatea competentă din respectivul stat membru al Uniunii Europene, în cel mult o lună de la primirea solicitării de informații.

(2⁹) În cazul în care, după eliberarea Cărții albastre a UE, responsabilitatea pentru protecția internațională a străinului a fost transferată statului român, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel mult 3 luni de la data transferului, o nouă Carte albastră a UE, care conține mențiunea prevăzută la alin. (2⁶) .

(2¹⁰) În Cartea albastră a UE eliberată unui străin în baza unor competențe profesionale superioare pentru alte ocupații decât cele aparținând grupei minore 133 «Conducători în servicii de tehnologia informației și comunicațiilor» și subgrupei majore 25 «Specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor», astfel cum acestea sunt stabilite în Clasificarea ocupațiilor din România, denumită în continuare COR, se înscrie mențiunea «Excl. grmin.133/sbgr. maj. 25 COR».

(2¹¹) Prin competențe profesionale superioare în sensul alin. (2¹⁰) se înțelege deținerea de cunoștințe, aptitudini și competențe atestate prin cel puțin 5 ani de experiență profesională de un nivel comparabil cu calificările dobândite în cadrul învățământului superior și care sunt relevante pentru profesia sau pentru sectorul specificat în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare.

(2¹²) În permisul unic eliberat străinilor încadrați în muncă la angajatori persoane juridice se înscrie și codul unic de înregistrare al angajatorului.

(3) Prevederile referitoare la permisul de ședere temporară se aplică în mod corespunzător și permisului unic, Cărții albastre a UE, permisului de ședere în scop de detașare, permisului ICT și permisului «mobile ICT».

(4) În permisul de ședere temporară se înscrie, după caz, mențiunea «cercetător», «student», «elev» sau «voluntar».

(5) În permisele de ședere temporară eliberate cercetătorilor care își exercită mobilitatea în cadrul Uniunii Europene se înscrie mențiunea «cercetător-mobilitate», precum și mențiuni referitoare la programul sau acordul în baza căruia se realizează mobilitatea.

(6) În funcție de opțiunea solicitanților, permisul de ședere se ridică de la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări unde a fost depusă cererea sau poate fi expediat, prin servicii de curierat, la domiciliul sau la reședința din România ale titularului, cu suportarea de către acesta a cheltuielilor de expediție.

Articolul 108 — Regimul permisului de ședere

(1) Permisul de ședere eliberat străinului în condițiile prezentei ordonanțe de urgență face dovada identității, a adresei de reședință sau de domiciliu pe teritoriul României și atestă existența dreptului de ședere în România, precum și durata și scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.

(2) Titularul permisului de ședere are obligația de a avea în permanență asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina și de a-l prezenta organelor autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , permisul ICT nu face dovada adresei de reședință pe teritoriul României în situația în care prima ședere a străinului se efectuează pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene.

Articolul 109 — Permisul de ședere temporară

(1) Permisul de ședere temporară se eliberează străinilor la acordarea sau prelungirea dreptului de ședere temporară. În permisul de ședere temporară se înscrie adresa la care străinul declară că are reședința pe teritoriul României.

(2) Permisul de ședere temporară are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de ședere temporară. Permisul de ședere temporară se reînnoiește de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de ședere temporară.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în permisul ICT eliberat în situația în care prima ședere a străinului se efectuează pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene nu se înscrie o adresă de reședință a străinului pe teritoriul României.

Articolul 110 — Permisul de ședere pe termen lung

(1) Permisul de ședere pe termen lung se eliberează în baza obținerii dreptului de ședere pe termen lung:

a) străinilor membri de familie ai cetățenilor români, pentru o perioadă de 10 ani, și se reînnoiește succesiv pentru aceeași perioadă;

b) celorlalte categorii de străini, pentru o perioadă de 5 ani, și se reînnoiește succesiv pentru aceeași perioadă.

(2) În permisul de ședere pe termen lung se înscrie adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.

(2¹) În permisele de ședere pe termen lung eliberate titularilor unui drept de ședere pe termen lung, obținut ca urmare a deținerii unei Cărți albastre a UE, se înscrie mențiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE».

(2²) În permisele de ședere pe termen lung eliberate beneficiarilor protecției internaționale în România se înscrie mențiunea «Protecție internațională acordată de RO la [data]». Inspectoratul General pentru Imigrări transmite, în termen de cel mult o lună de la primirea cererii statului membru interesat, informații referitoare la situația protecției internaționale acordate de România, menționată în permisul de ședere pe termen lung.

(2³) În cazul străinului care are deja un permis de ședere pe termen lung eliberat de un alt stat membru în cuprinsul căruia există mențiunea referitoare la acordarea protecției internaționale, aceeași mențiune se înscrie și în permisul de ședere pe termen lung eliberat potrivit prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția situației în care, în urma verificărilor efectuate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru indicat în mențiunea respectivă, rezultă că protecția internațională a fost retrasă printr-o decizie definitivă.

(2⁴) În cazul în care, după eliberarea permisului de ședere pe termen lung, cu aplicarea prevederilor alin. (2³) , responsabilitatea pentru protecția internațională a rezidentului pe termen lung a fost transferată statului român, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel mult 3 luni de la data transferului, un nou permis de ședere pe termen lung, cu aplicarea prevederilor alin. (2²) .

(2⁵) În cazul în care, după eliberarea permisului de ședere pe termen lung, cu aplicarea prevederilor alin. (2²) , responsabilitatea pentru protecția internațională a rezidentului pe termen lung a fost transferată altui stat membru, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel mult 3 luni de la data primirii solicitării statului membru care a preluat responsabilitatea, un nou permis de ședere pe termen lung, în care se înscrie mențiunea «Protecție internațională acordată de [numele statului membru] la [data]».

(2⁶) În cazul în care, după eliberarea permisului de ședere pe termen lung, un alt stat membru îi acordă străinului protecție internațională, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel mult 3 luni de la data primirii solicitării statului membru care a acordat protecție internațională, un nou permis de ședere pe termen lung, în care se înscrie mențiunea «Protecție internațională acordată de [numele statului membru] la [data]».

(3) Cererea pentru acordarea permisului de ședere pe termen lung se depune de către titularul dreptului de ședere pe termen lung la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări în a cărei rază de competență locuiește în mod legal solicitantul și trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie;

b) documentele care dovedesc deținerea în mod legal a spațiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României, în original și în copie.

(3¹) Pentru eliberarea noului permis de ședere pe termen lung, în situațiile prevăzute la alin. (2⁴)-(2⁶) , străinul trebuie să depună, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări în a cărei rază de competență locuiește, o cerere însoțită de documentele care dovedesc deținerea în mod legal a spațiului de locuit la adresa la care declară că are domiciliul pe teritoriul României, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a luat cunoștință despre transferul responsabilității sau despre acordarea protecției internaționale.

(4) Pentru reînnoirea permisului de ședere pe termen lung, solicitantul trebuie să depună, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea valabilității documentului, o cerere însoțită de documentele care dovedesc deținerea în mod legal a spațiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.

Articolul 111 — Anularea permisului de ședere

(1) În cazul în care străinului, titular al unui document eliberat potrivit art. 107 alin. (1) , i se revocă, i se anulează sau îi încetează dreptul de ședere, documentul aferent se anulează la data luării deciziei și se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoștință străinului.

(2) Anularea permisului ICT se comunică în termen de 5 zile statelor membre pe teritoriul cărora străinul este sau urmează să fie detașat.

(3) Anularea permiselor de ședere eliberate străinilor în scop de studii sau de cercetare, precum și ale membrilor de familie ai acestora se comunică în termen de 5 zile statelor membre pe teritoriul cărora străinii își exercită mobilitatea.

Articolul 112 — Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de ședere

(1) Titularul permisului de ședere este obligat să anunțe la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 10 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.

(2) Străinului i se eliberează de către formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă un nou permis de ședere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.

(3) Permisele de ședere a căror valabilitate a expirat, precum și cele deteriorate se anulează de formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări.

Articolul 113 — Forma și conținutul permiselor de ședere

Forma și conținutul permiselor de ședere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

Secțiunea a 2-a — Abrogată.

Articolul 114

Abrogat cel târziu la 26 decembrie 2013 · de Legea nr. 157/2011

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Străinului, membru de familie al unui cetățean român, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în România i se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin formațiunile sale teritoriale, o carte de rezidență, după cum urmează:

a) carte de rezidență pentru străinii membri de familie - străinului membru de familie al cetățeanului român, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere temporară;

b) carte de rezidență permanentă pentru străinii membri de familie - străinului membru de familie al cetățeanului român, căruia i s-a acordat dreptul de ședere permanentă.

(2) În cartea de rezidență și în cartea de rezidență permanentă se înscrie adresa la care străinul declară că are reședința sau domiciliul pe teritoriul României.

(3) Forma și conținutul cărților de rezidență sunt similare celor eliberate membrilor de familie ai cetățenilor Uniunii Europene, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European și pentru stabilirea formei și conținutului documentelor care se eliberează cetățenilor Uniunii Europene și membrilor lor de familie.

(4) Materialele necesare producerii cărților de rezidență eliberate străinilor membri de familie ai cetățenilor români sunt asigurate din stocurile achiziționate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative pentru confecționarea cărților de identitate pentru cetățenii români, potrivit art. 23 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 115

Abrogat cel târziu la 26 decembrie 2013 · de Legea nr. 157/2011

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Cartea de rezidență se eliberează la acordarea sau prelungirea dreptului de ședere temporară și are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de ședere temporară.

(2) Cartea de rezidență permanentă se eliberează în baza obținerii dreptului de ședere permanentă, pentru o perioadă de 10 ani, și se reînnoiește succesiv, pentru aceeași perioadă.

Articolul 116

Abrogat cel târziu la 26 decembrie 2013 · de Legea nr. 157/2011

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Cartea de rezidență dovedește identitatea străinului membru de familie al unui cetățean român și atestă exercitarea dreptului de ședere în România.

(2) Titularul cărții de rezidență are obligația de a nu o înstrăina și de a o prezenta autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

(3) Se interzice darea, primirea sau solicitarea documentelor prevăzute la art. 114 drept garanție pentru prestarea unor servicii, pentru încredințarea unor bunuri sau valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.

(4) Orice modificare, adăugare sau mențiune, alta decât cea prevăzută de lege, înscrisă în documentele prevăzute la art. 114, este interzisă și atrage nulitatea acestora.

(5) În situațiile prevăzute la alin. (4), nulitatea se constată de către personalul Oficiului Român pentru Imigrări.

(6) Polițistul care constată una dintre situațiile prevăzute la alin. (4) este obligat să rețină documentul respectiv și să îl transmită celei mai apropiate formațiuni teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări.

(7) Titularul cărții de rezidență este obligat să se prezinte la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă, în vederea eliberării unui nou document, în următoarele situații:

a) când au intervenit modificări cu privire la nume, prenume, cetățenie și adresă;

b) în cazul distrugerii sau deteriorării cărții de rezidență;

c) în cazul pierderii sau furtului, numai după declararea evenimentului la organul de poliție competent teritorial.

Articolul 117

Abrogat cel târziu la 26 decembrie 2013 · de Legea nr. 157/2011

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

În cazul în care titularului cărții de rezidență i se revocă sau i se anulează dreptul de ședere, documentul se anulează la data luării deciziei și se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoștință străinului.

Secțiunea a 2¹-a — Documentele care se eliberează străinilor tolerați pe teritoriul României

Articolul 117¹ — Regimul documentului de tolerat

(1) Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, cu titlu gratuit, străinilor cărora li s-a acordat tolerarea un document de tolerat care atestă existența permisiunii de a rămâne pe teritoriul României și perioada pentru care beneficiază de aceasta și care face dovada adresei de reședință pe teritoriul României.

(2) Pe perioada valabilității documentului, titularul său are acces la piața forței de muncă în aceleași condiții ca și cetățenii români.

(3) Documentul de tolerat are valabilitate limitată la perioada pentru care i s-a acordat permisiunea de a rămâne pe teritoriul României și se reînnoiește de fiecare dată cu ocazia prelungirii acestei permisiuni.

(4) Titularul documentului de tolerat are obligația de a avea în permanență asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina și de a-l prezenta organelor autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

(5) Titularul documentului de tolerat este obligat să anunțe Oficiul Român pentru Imigrări despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.

(6) Străinului i se eliberează de către formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă un nou document de tolerat în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.

(7) Forma și conținutul documentului de tolerat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Secțiunea a 3-a — Documente de călătorie care se eliberează străinilor

Articolul 118 — Tipuri de documente de călătorie care se eliberează străinilor

(1) Oficiul Român pentru Imigrări, prin formațiunile sale teritoriale, sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentanțele diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate, poate elibera, la cerere, următoarele tipuri de documente de călătorie:

a) titlu de călătorie pentru străini - următoarelor categorii de străini:

(i) apatrizilor domiciliați în străinătate, aflați temporar pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat și, din motive obiective, nu pot obține un asemenea document de la reprezentanța diplomatică a țării de domiciliu;

(ii) cetățenilor străini aflați pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui pașaport național și, din motive obiective, nu pot obține un document de călătorie de la reprezentanța diplomatică a statului lor;

(iii) apatrizilor cu ședere permanentă în România aflați temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor românești de trecere a frontierei de stat;

b) pașaport pentru persoana fără cetățenie - apatrizilor cu drept de ședere pe termen lung în România, precum și apatrizilor de origine română.

(2) În situația elevilor care sunt rezidenți pe teritoriul României, care doresc să călătorească sau să tranziteze teritoriul unui stat membru în cadrul unei excursii școlare, în conformitate cu Decizia Consiliului nr. 94/795/JHA cu privire la o acțiune comună adoptată de Consiliu în baza articolului K.3.2.b al Tratatului asupra Uniunii Europene, referitoare la facilitățile de călătorie pentru elevii din țările terțe care au rezidență într-un stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. 327 din 19 decembrie 1994, Oficiul Român pentru Imigrări confirmă statutul de rezident al străinilor incluși pe lista de participanți și autenticitatea datelor prezentate în acest document.

(3) Notificarea statelor membre cu privire la folosirea listei de participanți ca document de călătorie de către elevii care sunt rezidenți pe teritoriul României se realizează de către Ministerul Afacerilor Externe.

Articolul 119 — Eliberarea titlului de călătorie pentru străini

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. a) pct. (i) și (ii) titlul de călătorie pentru străini se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări prin formațiunile sale teritoriale și este valabil pentru o singură călătorie, pentru o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilității cu încă 30 de zile.

(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. a) pct. (iii) titlul de călătorie pentru străini se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cu avizul Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea reîntoarcerii acestor persoane în România. La revenirea în țară, titlul de călătorie pentru străini se predă de către titular formațiunii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază teritorială își are domiciliul apatridul.

Articolul 120 — Regimul pașaportului pentru persoană fără cetățenie

(1) Pașaportul pentru persoana fără cetățenie face dovada identității și a calității de apatrid cu drept de ședere în România și îi dă dreptul titularului de a ieși și de a intra în țară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional de persoane.

(2) În străinătate pașaportul pentru persoană fără cetățenie dă dreptul titularului la asistență și protecție din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României.

(3) Pașaportul pentru persoană fără cetățenie este proprietatea statului român.

Articolul 121 — Eliberarea pașaportului pentru persoană fără cetățenie

Pașaportul pentru persoană fără cetățenie se eliberează de Inspectoratul General pentru Imigrări, la cerere, pentru o perioadă de 5 ani.

Articolul 122 — Condiții cu privire la cererea de eliberare a pașaportului pentru persoană fără cetățenie

(1) Cererea de eliberare a pașaportului pentru persoană fără cetățenie se depune de către persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. b) la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări și va fi însoțită de următoarele documente:

a) permisul de ședere pe termen lung valabil, în cazul apatrizilor cu drept de ședere pe termen lung în România;

b) permisul de ședere temporară valabil, în cazul apatrizilor de origine română.

(2) Pașapoartele se eliberează în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii.

Articolul 123 — Anularea pașaportului pentru persoană fără cetățenie

În cazul în care titularul pașaportului pentru persoană fără cetățenie își pierde calitatea de apatrid cu ședere permanentă în România sau obține cetățenia unui stat, are obligația de a depune documentul la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă, care îl retrage și îl anulează.

Articolul 124 — Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea pașaportului pentru persoană fără cetățenie

(1) Titularul pașaportului pentru persoană fără cetățenie este obligat să anunțe formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.

(2) Străinului i se eliberează, la cerere, în condițiile prevăzute la art. 120 , un nou document în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile.

(3) Pașapoartele pentru persoane fără cetățenie, deteriorate, se retrag și se anulează de către formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări.

Articolul 125 — Forma și conținutul documentelor de călătorie

Forma și conținutul documentelor de călătorie prevăzute în această secțiune se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.