Urmarirea silita asupra bunurilor mobile

a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului și familiei sale, precum și obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelasi fel;

b) alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de doua luni, iar, dacă debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existenta și furajele necesare pentru aceste animale până la noua recolta;

c) combustibilul necesar debitorului și familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna;

d) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.

(1) Bunurile care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului nu pot fi supuse executarii silite decat numai în lipsa de alte bunuri urmaribile și numai pentru obligații de întreținere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor.

(2) Dacă debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmarite, în măsura necesară continuarii lucrărilor în agricultura, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale și semintele pentru cultura pamantului, în afară de cazul în care asupra acestor bunuri exista un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creantei.

(2) Când acestea se vor urmări și sechestra, la cazurile excepționale aratate mai sus, judecatorii pot sa fixeze ce parte dintr-insele cata sa urmareasca sau sa sechestreze."

(1) Salariile și alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate în cadrul asigurarilor sociale, precum și alte sume ce se platesc periodic debitorului și sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:

a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii;

b) până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

(2) Dacă sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depăși 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

(3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului și sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.

(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de muncă, compensatia acordată salariatilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispozitii legale, precum și sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, dacă legea nu dispune altfel.

(5) Urmarirea drepturilor menționate la alin. 4 se va putea face în limita a 1/2 din cuantumul acestora.

(6) Sumele reținute potrivit alin. 1-4 se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 562 și urmatoarele.

(7) Alocatiile de stat și indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii.

a) până la 1/2 din salariu lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere;

b) până la 1/3 din salariu lunar net, pentru repararea pagubelor pricinuite proprietății publice;

c) până la 1/5 din salariul lunar net, pentru orice alte datorii.

(2) În cazul mai multor urmariri asupra aceluiasi salariu, acestea pot fi acoperite toate numai până la o sumă ce nu depășește 1/2 din salariul lunar net și cu respectarea urmatoarei ordine de referința:

a) obligatiunile de întreținere;

b) plata despăgubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale;

c) plata datoriilor către stat izvorate din impozite și taxe;

d) plata despăgubirilor pentru repararea pagubelor pricinuite proprietății publice;

e) toate celelalte datorii.

(3) Dispozitiile prezentului articol se aplică și sumelor cuvenite în baza dreptului de autor, inventator sau inovator, remuneratiei cuvenite membrilor cooperativelor mestesugaresti, precum și pensiilor de orice fel.

(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de muncă, compensatia acordată angajatilor în caz de desfacere a contractului de muncă pe baza oricăror dispozitii legale, precum și ajutorul de șomaj nu pot fi urmarite decit pentru sume datorate cu titlu de obligații de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale.

(5) Urmarirea drepturilor menționate în alineatul precedent se va putea face până la limita prevăzută de lit. a din alin. 1 al acestui articol.

(6) Ajutoarele acordate în caz de deces, pentru sarcina și lehuzie, pentru ingrijirea copilului bolnav, diurnele și orice altele asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, precum și bursele de studii nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii."

(1) Dacă în termen de o zi de la primirea somației debitorul nu plateste suma datorata, executorul judecătoresc de pe lângă instanța de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar dacă acestea sunt deținute de un tert.

(2) În cazul în care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmărire, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, președintele instanței de executare va putea dispune, prin încheiere irevocabila, data fără citarea părților, ca o dată cu inmanarea somației să se aplice și sechestrul.

(3) Executorul judecătoresc este obligat sa identifice și sa evalueze cu acordul părților bunurile sechestrate, iar în caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie. O copie de pe raportul de expertiza se comunică și debitorului.

(4) Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesară o noua sechestrare, executorul judecătoresc fiind însă obligat sa verifice dacă bunurile respective se gasesc la locul aplicarii sechestrului și dacă nu au fost substituite sau degradate, precum și sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei.

(1) Procesul-verbal de sechestru se va semna de executorul judecătoresc și de toate persoanele care au fost de fața la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să semneze, executorul judecătoresc va menționa aceasta imprejurare.

(2) Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se lasă debitorului sau la domiciliul acestuia, precum și, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mențiunea de primire a bunurilor în pastrare.

(1) Bunurile sechestrate se lasă, cu acordul creditorului, în custodia debitorului; în acest caz, debitorul poate folosi bunurile sechestrate, dacă, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin intrebuintare.

(2) Dacă exista pericolul ca debitorul sa instraineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate, executorul judecătoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor de la debitor.

(3) Dacă debitorul refuza sa primeasca în custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum și în cazul ridicarii bunurilor, executorul judecătoresc da în pastrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu precadere dintre persoanele desemnate de creditor.

(4) Sumele în lei sau în valută, titlurile de valoare, obiectele din metale pretioase, pietrele pretioase, obiectele de arta, colectiile de valoare și altele asemenea se ridica și se depun, cel tarziu a doua zi, la unități specializate. Cel care primeste bunurile în custodie semneaza procesul-verbal de sechestru.

(5) În toate cazurile, executorul judecătoresc păstrează dovada depunerii.

(2) Obiectele sechestrate nu se vor putea stramuta din locul unde s-au urmarit decit cu voia judecatorului care a incuviintat urmarirea."

(2) Aceasta plata se va lua cu precadere din prețul lucrărilor urmarite."

(2) Originalul se va depune la grefa autorității a carei hotărâre se executa."

(1) Debitorul sau o altă persoană interesata va putea solicita încetarea sau suspendarea urmaririi, numai dacă depune valoarea ce i se cere sau, după caz, valoarea bunului reclamat, la Trezoreria Statului, Casa de Economii și Consemnatiuni C.E.C. - S.A. sau orice alta institutie bancara, la dispoziția organului de executare.

(2) Totodata, persoanele aratate la alin. 1 vor fi obligate sa inmaneze executorului judecătoresc pe lângă recipisa de consemnare și o copie de pe cererea de suspendare sau de incetare a executarii silite, depusa la instanța competența. Până la solutionarea cererii de către instanța urmarirea se va opri în tot sau în parte.

(3) Asupra cererii de incetare sau suspendare a executarii silite instanța de executare se va pronunță prin încheiere, potrivit dispozițiilor privitoare la ordonanța președințială.

(4) În orice alt caz, urmarirea va continua, dispozitiile art. 399 și urmatoarele fiind însă aplicabile.

(2) Totodata el va fi dator a da în mana executorului judecătoresc, pe linga recipisa de depunere, și petitia către autoritatea judecătorească respectiva, în care să arate cuvintele pentru care el cere încetarea sau suspendarea executarii.

(3) Judecata va hotari de urgenta, potrivit cu cele zise la art. 400 și urmatoarele din acest cod."

(2) Aceasta opunere creditorilor se va face către autoritatea judecătorească prin care s-a operat vanzarea."

(1) Executorul judecătoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitație publică, vinzare directa și prin alte modalități admise de lege.

(2) Executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, poate să-i incuviinteze debitorului sa procedeze el insusi la valorificarea bunurilor sechestrate. În acest caz, debitorul este obligat sa-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite, indicand, după caz, numele sau denumirea și adresa potentialului cumparator, precum și termenul în care acesta din urma se angajează sa consemneze prețul propus.

(3) Executorul poate proceda, cu acordul ambelor părți, la valorificarea bunurilor urmarite prin vanzare directa cumparatorului care ofera cel puțin prețul stabilit potrivit art. 439 alin. 1.

(4) Termenul pentru vanzarea directa va fi stabilit potrivit art. 434. Debitorul și creditorul vor fi instiintati despre data, ora și locul vanzarii, precum și despre oferta de pret depusa de potentialul cumparator.

(5) La data vanzarii, executorul va întocmi procesul-verbal prevăzut de art. 447, dispozitiile acestui articol fiind aplicabile în mod corespunzător. Dacă vreuna dintre părți lipseste la efectuarea vanzarii, executorul îi va comunică o copie de pe procesul-verbal privind vanzarea.

(1) Cu cel puțin 3 zile înainte de tinerea licitației executorul judecătoresc va întocmi și va afisa publicatia de vanzare la locul licitației, la sediul organului de executare, al primariei de la locul vanzarii bunurilor și al instanței de executare, iar atunci când apreciaza ca este necesar, vanzarea la licitație va fi anunțată și într-un ziar de larga circulatie.

(2) În cazul nerespectarii dispozițiilor prevăzute la alin. 1, la cererea părții interesate, instanța de executare poate lua împotriva executorului judecătoresc masurile prevăzute la art. 108¹ alin. 1 pct. 2 lit. g) și de art. 108³.

(2) Abrogat.

(3) Aceste anunturi se vor face prin grija executorului judecătoresc ce a facut urmarirea, sub pedeapsa, în caz de neurmare, de o amenda de la 5000 la 20000 lei și alte despăgubiri, către părțile interesate."

(1) Publicatiile și anunturile de vanzare vor cuprinde data, ora și locul licitației, enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vanzare, cu indicarea pentru fiecare a pretului de incepere a licitației, care este prețul prevăzut în procesul-verbal de sechestru sau, după caz, cel stabilit prin expertiza.

(2) Costul acestor publicatii și anunturi se va avansa de către creditor în contul bunurilor urmarite.

(2) Costul acestor anunturi se va inainta de către creditor în socoteala lucrurilor urmarite."

(1) Executorul judecătoresc va ridica pecețile sau va primi obiectele din mana custodelui, dacă a fost asemenea custode.

(2) Va verifica starea și numărul obiectelor după procesul-verbal de urmărire și va da chitanta de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au încredințat și asa cum i s-au încredințat.

(3) Dacă vanzarea se va face în alt loc decat acela unde se gasesc obiectele, ele vor fi duse la acel loc.

(4) Dacă obiectele au să se vanda chiar în locul unde se afla se va face îndată vanzarea.

(1) Prețul de la care începe licitația este cel prevăzut în publicatii sau anunturi, potrivit art. 439 alin. 1. Bunul se adjudeca celui care, după trei strigari succesive, facute la intervale de timp care să permită optiuni și supralicitari, ofera prețul cel mai mare, chiar și atunci când, în lipsa de alti concurenti, acesta a fost singurul ofertant.

(2) Dacă nu se obtine prețul de incepere a licitației, la acelasi termen, bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit. În toate cazurile, la pret egal va fi preferat cel care are un drept de preemtiune asupra bunului urmarit.

(1) După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să depună de îndată intregul pret, în numerar ori cu ordin de plată sau orice alt instrument legal de plată; la cererea sa, incuviintata de executorul judecătoresc, prețul se va putea depune în cel mult 5 zile.

(2) Dacă prețul nu se va depune potrivit alin. 1, se va relua licitația sau, după caz, o alta modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar este răspunzător atât de scaderea pretului obținut la a doua vanzare, cat și de cheltuielile facute pentru aceasta; sumele se vor stabili de către executorul judecătoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu și se vor retine cu precadere din suma depusa conform art. 439¹.

(3) Executorul judecătoresc va consemna de îndată sumele de bani încasate, pastrand dovada consemnarii. Despre aceasta el va face mențiune și în procesul-verbal de licitație.

(2) Dacă acela caruia i s-a adjudecat obiectul nu va numara prețul de îndată, obiectul se va vinde imediat din nou și intiiul adjudecatar va raspunde de scaderea ce va iesi la a doua vinzare, după constatarea facuta de executorul judecătoresc.

(3) Numararea pretului se va face în fața locului."

(1) Creditorii urmaritori sau intervenienți nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 75% din prețul de incepere a licitației.

(2) În cazul în care adjudecatar este insusi creditorul urmaritor, iar la urmărire nu participa alti creditori sau acestia se afla într-un rang de preferinta inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune în contul pretului creanta sa, în tot sau în parte.

(1) Licitația se va inchide de îndată ce din sumele obtinute se pot acoperi creantele ce se urmaresc, precum și toate cheltuielile de executare.

(2) Executorul judecătoresc va declara inchisa licitația și în cazul în care, în timpul acesteia, survine vreuna dintre situațiile prevăzute de art. 371⁵ sau, după caz, de art. 428.

(1) După închiderea licitației executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal despre desfășurarea și rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum și de adjudecatar.

(2) Executorul judecătoresc va elibera, sub semnatura sa, fiecarui adjudecatar în parte, o dovadă care va cuprinde data și locul licitației, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat și, după caz, a pretului platit sau care urmeaza să fie platit.

(3) Dovada eliberata fiecarui adjudecatar constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vandute; în cazul titlurilor de credit nominative, adjudecatarul va putea obtine transferul acestora pe numele sau, în temeiul unei copii legalizate de pe acest proces-verbal.

(4) În toate cazurile, predarea bunului se va face după achitarea integrală a pretului; până la predare adjudecatarul suporta riscul pieirii bunului adjudecat.

(1) În cazul în care bunul sechestrat nu s-a putut vinde în condițiile prezentei secțiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea cere executarea silita asupra bunurilor mobile ale debitorului îl poate prelua în contul creantei sale la prețul prevăzut de art. 443 alin. 1. Dacă acest pret este mai mare decat valoarea creantei, creditorul poate prelua bunul numai dacă depune, în condițiile art. 444 alin. 1, suma de bani ce reprezinta diferența dintre pret și valoarea creantei.

(2) Dacă mai mulți creditori vor sa preia bunul în condițiile alin. 1, acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferinta stabilite de art. 563 și 564.

(3) Bunurile sechestrate, care nu au putut fi valorificate în condițiile prezentei secțiuni, rămân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrului. În cursul acestui termen executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. Dacă nici după expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, ele se restituie debitorului.

(1) În cazul vanzarilor facute în condițiile prezentei secțiuni nu este admisibila nici o cerere de desființare a vanzarii împotriva tertului adjudecatar care a platit prețul, în afară de cazul în care a existat frauda din partea acestuia.

(2) Când adjudecatar a fost creditorul, vanzarea va putea fi desfiintata, dacă exista temei de nulitate.

(2) Cererea părții vatamate va fi numai în contra celui ce a urmarit sau a agentului de urmărire, ori a celorlalți ofiteri publici ce au executat, după împrejurări, în caz de rea-credinta sau neindeplinirea formelor cerute de lege pentru executare."

(2) Restul se va da creditorului ce a urmarit.

(3) Dacă însă au fost și alti creditori ce au facut opunere la distribuirea pretului vanzarii, și titlul lor este recunoscut, prețul se va imparti între creditorul ce a urmarit și creditorii oponenti."

(1) Sunt supuse executarii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

(2) Nu sunt supuse executarii silite prin poprire:

a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;

b) sumele reprezentand credite nerambursabile sau finanțări primite de la institutii sau organizații internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;

c) sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni de la data infiintarii popririi.

(1) Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.

(2) Pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii, precum și în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sănătății, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înființarea popririi se dispune de instanța de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii.

(1) Poprirea se infiinteaza fără somatie, prin adresa însoțită de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 452, instiintandu-se totodata și debitorul despre măsura luata.

(2) În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. (1) tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se executa silit.

(3) În cazul în care poprirea a fost infiintata ca măsura asiguratorie și nu a fost desfiintata până la obtinerea titlului executoriu, se va comunică tertului poprit copie certificata de pe titlul executoriu în vederea indeplinirii obligațiilor prevăzute de art. 456.

(4) Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va inceta dacă debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, întreaga valoare a creantei la dispoziția creditorului urmaritor. Debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care va instiinta de îndată pe tertul poprit.

(1) În cazurile prevăzute de art. 453 alin. (2) poprirea rămâne în fiinta și atunci când debitorul își schimba locul de muncă la o alta unitate sau este pensionat. În aceste cazuri, unitatea de la care pleaca debitorul va trimite actele prin care s-a înființat poprirea unității la care se afla noul loc de muncă al debitorului sau organului competent de ocrotire sociala care, de la data primirii acestor acte, devine tert poprit.

(2) Dacă debitorul paraseste unitatea fără ca aceasta sa cunoasca noul loc de muncă, ea îl va incunostinta pe creditor despre aceasta imprejurare. După aflarea noului loc de muncă al debitorului creditorul îl va aduce la cunoștința unității de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. 1.

(1) În termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:

a) sa consemneze suma de bani sau, după caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și sa trimita dovada executorului, în cazul popririi prevăzute la art. 453 alin. 1;

b) sa plateasca direct creditorului suma retinuta și cuvenita acestuia, în cazul popririlor prevăzute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului suma îi va fi trimisa la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reședința indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.

(2) Dacă sunt înființate mai multe popriri, tertul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicand, după caz, executorului ori creditorilor aratati la lit. a) și b) din acelasi alineat numele și adresa celorlalți creditori, precum și sumele poprite de fiecare în parte.

(1) În cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se infiinteaza potrivit art. 453.

(2) La data sesizarii băncii, sumele existente, precum și cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creantei. Din momentul indisponibilizarii și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendarii executarii silite prin poprire, tertul poprit nu va face nicio alta plata sau alta operațiune care ar putea diminua suma indisponibilizata, dacă legea nu prevede altfel.

(3) Dispozitiile alin. 2 sunt aplicabile și în cazurile în care poprirea se infiinteaza asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile ce se afla în pastrare la unități specializate.

(4) În cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri și disponibilitati în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimtamantul titularului de cont, la cursul de schimb comunicat de Banca Naționala a României pentru ziua respectiva, în vederea consemnarii acestora potrivit dispozițiilor art. 456.

(1) Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai după implinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume.

(2) Creditorilor care nu locuiesc sau nu-și au sediul în localitatea unde funcționează executorul, acesta le va trimite sumele platite de tertul poprit pe cheltuiala debitorului.

(1) Dacă tertul poprit nu-și mai indeplineste oblibațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc sa consemneze suma urmaribila a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanța de executare, în vederea validarii popririi.

(2) Instanța va cita creditorul urmaritor, debitorul și tertul poprit și, dacă din probele administrate rezultă ca tertul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga tertul poprit sa plateasca creditorului, în limita creantei, suma datorata debitorului, iar în caz contrar, va hotari desfiintarea popririi. Tertul poprit, care, cu rea-credinta, a refuzat să-și indeplineasca oblibațiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeasi hotărâre, cu o sumă cuprinsa între 2.000.000 lei și 10.000.000 lei.

(3) Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaza atât pentru sumele ajunse la scadenta, cat și pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producandu-și efectele numai la data când sumele devin scadente.

(4) După validarea popririi, tertul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. În caz de nerespectare a acestor obligații, executarea silita se va face împotriva tertului poprit, pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu.

a) orice alt creditor, a cărui creanta e constatata prin act scris neautentic, va putea deodata cu intentarea actiunii, sa popreasca sumele sau efectele datorate datornicului sau de către un al treilea, putind fi supus, după aprecierea autorității judecătorești, și la darea unei cautiuni fixata de dinsa;

b) acelasi drept îl vor avea și creditorii care n-au act scris, fiind însă indatorati ca, o dată cu cererea de poprire și dovada de intentarea actiunii, sa dea și o cautiune de jumatatea din valoarea reclamatiei.

a) judecatorii vor putea ordona, după împrejurări, ca valorile poprite să se depuna la Casa de Consemnatiuni;

b) hotărârea data asupra validarii este supusă apelului în termen de 15 zile de la comunicarea ei.