Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Retinerea pentru cercetari prevăzută în articolul precedent nu poate dura mai mult de 24 ore, sub sancțiunea pedepsei prevăzute de codul penal pentru delictul de arestare ilegala. În cauzele complicate dacă cercetarea necesita un timp mai indelungat, retinerea pentru cercetari nu se poate prelungi decat cu autorizatia judecatorului de instructie sau, în cazurile extrem de urgente, a judecatorului dela judecatorie. Retinerea astfel prelungita nu poate depăși trei zile sub sancțiunea prevăzută mai sus. Motivele care au determinat prelungirea retinerii trebuiesc comunicate în scris celui retinut în prima zi a prelungirii. În procesul verbal de cercetare se face mențiune de ziua și ora cînd a inceput retinerea pentru cercetari, de motivele care au determinat-o, precum și de data și ora liberarii dacă s'a facut mai înainte, de trimiterea la parchet. Dacă invinuitul retinut se găsește în cazul art. 206, punctul 1 și e necesară o autorizare de a proceda, ea se cere imediat, continuand provizoriu retinerea în condițiunile de mai sus. În toate cazurile de retinere pentru cercetari, minorii se țin separat de adulti, de asemenea femeile separat de barbati.