Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Dacă instanța care judeca în fond cauza, recunoaste nevinovatia celui condamnat, pronunță achitarea lui și dispune restituirea amenzilor, a cheltuielilor de judecată și a despăgubirilor civile efectiv achitate, iar dacă rezultă o infractiune mai usoara, se aplică pedeapsa respectiva. Dacă instanța socoteste ca cel condamnat este vinovat, ea menține prima hotărîre a carei executare continua, socotindu-se și timpul petrecut în inchisoare dela data primei executari. Dacă în cazul aratat la art. 501 se stabileste vinovatia celui ce fusese achitat, instanța pronunță pedeapsa cuvenita și statueaza asupra despăgubirilor civile și cheltuielilor de judecată.