LexistoriaDreptul la drept.

Alte drepturi

Azi

Legea 495/2004 · 18 articole

Articolul 42

(1) Unitățile trimițătoare sunt obligate să asigure pregătirea corespunzătoare a personalului înaintea plecării la post în străinătate, precum și instruirea, cu ocazia venirii în țară în vederea efectuării concediului de odihnă.

(2) Perioadele de pregătire, pe categorii de funcții, se stabilesc de către unitățile trimițătoare, ținându-se seama de specificul activității, precum și de faptul dacă persoana în cauză a mai fost sau nu la post în străinătate, fără a depăși 60 de zile calendaristice, pentru ambasadori, și 30 de zile calendaristice, pentru restul personalului.

(3) Pe perioada de pregătire și instruire în vederea trimiterii în misiune permanentă în străinătate, personalul beneficiază de salariul de bază în lei corespunzător funcției pe care este încadrat în țară, la care se adaugă sporul de vechime în muncă, potrivit legii, și, după caz, sporul pentru titlul științific de doctor și sporul de confidențialitate.

(4) Pe perioada de pregătire și instruire, cu ocazia venirii în țară în vederea efectuării concediului de odihnă sau în interes de serviciu, personalul beneficiază de salariul de bază în lei corespunzător funcției pe care este încadrat în țară, de sporul de vechime în muncă și, după caz, de sporul pentru titlul științific de doctor.

Articolul 43

(1) Personalul aflat în misiune permanentă în străinătate are dreptul la concediu anual de odihnă, precum și la concediu suplimentar pentru climă greu de suportat, în condițiile legii, care se programează la aceeași dată.

(2) În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în țară, indemnizația de concediu se stabilește și se plătește în lei, în conformitate cu prevederile art. 20 și 21 .

(3) La cererea salariatului, concediul de odihnă anual poate fi efectuat fracționat numai cu aprobarea unității trimițătoare, cu condiția ca una dintre fracțiuni să fie de minimum 15 zile lucrătoare.

(4) În situația în care concediul de odihnă se efectuează în străinătate, la solicitarea persoanei în cauză, indemnizația de concediu se stabilește și se plătește în valută, potrivit anexei nr. 4. În această situație, unitățile trimițătoare nu vor mai suporta alte cheltuieli legate de efectuarea concediului în anul respectiv, nici pentru personalul în cauză și nici pentru membrii săi de familie aflați în întreținere în străinătate, în condițiile prezentei legi.

(5) Plata indemnizației de concediu în valută se poate face numai în cazul în care cheltuielile de transport pentru venirea în țară și pentru înapoierea la post a personalului și a membrilor săi de familie aflați în întreținere permanentă în străinătate, în condițiile prezentei legi, sunt mai mari decât indemnizația cuvenită, stabilită la nivelul salariului lunar de încadrare în valută.

Articolul 44

Abrogat la 31 decembrie 2025 · de OUG nr. 90/2025

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Unitățile trimițătoare vor putea permite plecarea personalului la post în străinătate numai după ce acesta și-a efectuat concediul de odihnă pe anul calendaristic în curs.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru șefii misiunilor diplomatice, în cazuri deosebite stabilite de Ministerul Afacerilor Externe.

(3) În anul încheierii misiunii în străinătate, concediul de odihnă pe anul respectiv se efectuează după încheierea misiunii, cu plata indemnizației și a primei de concediu în lei, în țară.

Articolul 45

(1) Conducerile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din străinătate sunt obligate să ia măsurile necesare ca, pe perioada efectuării concediului de odihnă, sarcinile de serviciu ale personalului respectiv să fie preluate de către alt personal care lucrează la aceste reprezentanțe, care are pregătirea necesară și îndeplinește condițiile prevăzute de lege, fără plata unor drepturi salariale suplimentare.

(2) Unitățile trimițătoare care au în străinătate un singur reprezentant, pe perioada concediului de odihnă al acestuia, pot să trimită un înlocuitor, cu suportarea cheltuielilor, în condițiile prezentei legi.

Articolul 46

Abrogat cel târziu la 1 ianuarie 2011 · de M. Of. nr. 762/2009

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Unitățile trimițătoare sunt obligate ca, în vederea asigurării unei activități continue a reprezentanțelor din străinătate, să ia măsurile necesare ca atribuțiile ce revin personalului existent la post să fie transmise cu maximum de operativitate personalului care preia aceste atribuții.

(2) Pe perioada de predare-primire a atribuțiilor, atât personalul care predă, cât și personalul care primește beneficiază, pentru el și pentru membrii săi de familie, de drepturi în valută și în lei, după caz, în cuantumul și în condițiile stabilite prin prezenta lege.

(3) În cazul în care ambii soți sunt salariați la aceeași reprezentanță, persoana care nu are obligația de a preda atribuții de serviciu este considerată în concediu fără plată, iar persoana care predă are dreptul la indemnizația în valută pentru soție/soț, precum și la indemnizațiile în valută pentru copiii aflați în întreținere în străinătate, în condițiile prezentei legi.

(4) În vederea ducerii la îndeplinire a obligației menționate la alin. (1), unitățile trimițătoare vor stabili durata maximă de predare-primire a atribuțiilor, fără a depăși:

a) 10 zile calendaristice, pentru personalul diplomatic;

b) 30 de zile calendaristice, pentru personalul de specialitate cu sarcini de gestiune;

c) 3 zile calendaristice, pentru restul personalului.

Articolul 47

(1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, aflat în incapacitate temporară de muncă din cauză de boală, accident, concediu prenatal, concediu postnatal, concediu pentru risc maternal, concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, concediu pentru îngrijirea copilului bolnav, precum și în caz de carantină, are dreptul la indemnizație în lei, conform prevederilor legale.

(2) Pe perioada concediului medical, personalul are dreptul și la indemnizațiile integrale în valută cuvenite pentru soția/soțul și copiii aflați în întreținere în străinătate, numai dacă, prin aducerea lor în țară, cheltuielile de transport pe distanța dus-întors sunt superioare acestor indemnizații.

Articolul 48

Unitățile trimițătoare sunt obligate să ia măsuri ca plecarea personalului în misiune permanentă în străinătate să se facă numai pe baza unui examen medical, în condițiile stabilite de către Ministerul Sănătății, din care să rezulte că starea sănătății acestuia îi permite desfășurarea activității în țările respective. Sunt supuși acestui examen medical și membrii de familie care însoțesc personalul permanent în străinătate, în condițiile prezentei legi.

Articolul 49

(1) Pe perioada în care își desfășoară activitatea la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale, personalul trimis în misiune permanentă în străinătate și membrii de familie care îl însoțesc beneficiază de asistență medicală, pe bază de asigurare obligatorie, suportată de unitatea trimitătoare.

(1¹) Cuantumul și condițiile asigurării obligatorii, precum și ale decontării cheltuielilor medicale se stabilesc prin ordin al conducătorului instituției trimitătoare, cu încadrarea în alocațiile bugetare aprobate cu această destinație instituțiilor trimitătoare.

(2) În situația în care nu se pot încheia contractele prevăzute la alin. (1) , unitatea trimițătoare suportă, în condițiile și în cazurile stabilite de Ministerul Sănătății, cheltuielile medicale pentru personalul respectiv, precum și pentru membrii de familie ai acestuia aflați în întreținere permanentă în străinătate, privind:

a) vaccinuri preventive obligatorii specifice fiecărei țări, precum și vaccinuri profilactice obligatorii;

b) consultații, analize pre- și postnatale, în caz de urgență, pentru mame, precum și pentru nou-născuți;

c) consultații, spitalizare, inclusiv nașteri, intervenții chirurgicale, analize și medicamente, numai în caz de urgență; internarea în spital în străinătate pentru nașteri se face numai cu aprobarea conducerii unităților trimițătoare.

(3) Pe lângă cheltuielile medicale prevăzute la alin. (1) și (2) , unitățile trimițătoare suportă, pentru personalul trimis în misiune permanentă, precum și pentru membrii de familie ai acestuia aflați în întreținere permanentă în străinătate, în condițiile prezentei legi, cheltuielile în legătură cu decesul în străinătate, precum și pentru aducerea în țară a celor decedați.

Articolul 50

(1) Cheltuielile pentru transportul internațional al personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, inclusiv tronsonul intern al acestuia, precum și al membrilor de familie aflați în întreținere permanentă în străinătate, în condițiile prezentei legi, se suportă de către unitățile trimițătoare, în următoarele cazuri:

a) la plecarea în misiune și la venirea definitivă în țară;

b) pentru deplasări în interes de serviciu, în țară și în străinătate;

c) pentru efectuarea în țară a concediului de odihnă pe anul calendaristic respectiv, cu excepția anilor în care au loc plecarea și, respectiv, revenirea definitivă de la post, corelat și cu prevederile art. 43 alin. (4) .

d) pentru concediu medical și nașteri în țară;

e) pentru deplasarea întregii familii în țară, în caz de deces al unui copil ori al soției/soțului aflată/aflat în țară și numai pentru deplasarea unuia dintre soți în caz de deces al unui părinte, frate sau soră;

f) în cazuri de forță majoră sau în orice alte cazuri temeinic motivate care nu au putut fi prevăzute, cu aprobarea conducătorului instituției trimitătoare.

(2) Cheltuielile pentru transportul internațional dus-întors al membrilor de familie rămași în țară se suportă de către unitățile trimițătoare, în următoarele cazuri:

a) o singură dată pe an, pentru copiii în vârstă de până la 18 ani, respectiv 25 de ani, dacă urmează studii universitare, aflați în țară, pentru a-și vizita părintele/părinții aflat/aflați la post. Unitatea trimițătoare nu suportă cheltuielile aferente vizitei pentru copiii ai căror părinți aflați în misiune au fost decăzuți din drepturi în baza unei hotărâri judecătorești;

b) o singură dată pe an, pentru soția/soțul rămasă/rămas în țară, pentru a-și vizita soțul/soția la post în străinătate.

(3) Unitățile trimițătoare nu suportă cheltuielile prevăzute la alin. (2) în anul în care personalul pleacă la post, precum și în anul în care acesta își încheie misiunea.

Articolul 51

(1) Șeful de misiune, soțul/soția și copiii minori care îi însoțesc și sunt în întreținere permanentă la misiune au dreptul să călătorească cu avionul la clasa business sau la o altă clasă echivalentă cu aceasta, precum și cu trenul la vagon de dormit, cabină pentru o singură persoană, cu ocazia prezentării la post în străinătate, a revenirii în țară la încheierea misiunii, precum și în alte situații în care motive de ordin protocolar impun aceasta.

(2) Celelalte categorii de personal trimise în misiune permanentă în străinătate și membrii lor de familie aflați în întreținere permanentă în străinătate, în condițiile prezentei legi, au dreptul să călătorească cu avionul la clasa economică sau cu trenul la clasa I, cu vagon de dormit.

Articolul 52

(1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate poate să călătorească, individual sau împreună cu membrii săi de familie, cu aprobarea prealabilă a conducerii unităților trimițătoare, și cu mijloace auto, cu suportarea cheltuielilor de către unitățile trimițătoare, în limita distanțelor și a duratelor prevăzute în anexa nr. 5, indiferent de traseul urmat.

(2) În cazul transportului cu mijloace auto, unitățile trimițătoare suportă, pe bază de acte justificative, sumele necesare pentru plata carburanților, a taxelor rutiere, a celor de transbordare sau altele asemenea, precum și cheltuieli de cazare, în condițiile legii.

(3) Sumele în valută cuvenite pe durata transportului cu mijloace auto, la plecarea sau la venirea definitivă în țară ori pentru deplasări în interesul serviciului, la care se adaugă salariul și celelalte drepturi în valută, calculate în condițiile prezentei legi, nu pot depăși cheltuielile estimate aferente călătoriei cu avionul la clasa economică, în condițiile legii.

(4) Dacă deplasarea cu mijloace auto are loc pentru efectuarea concediului de odihnă în țară, zilele care depășesc durata transportului cu avionul sunt considerate ca făcând parte din concediu.

Articolul 53

(1) Unitățile trimițătoare suportă costul transportului bagajelor personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, pentru următoarele cantități maxime pe familie, diferențiate în raport cu coeficienții de ierarhizare ai funcției de încadrare, potrivit nomenclatorului prevăzut în anexa nr. 4 , astfel:

a) 250 kg - personalul prevăzut la coeficienții de până la 2,0 inclusiv;

b) 300 kg - personalul prevăzut la coeficienții între 2,1-4,20 inclusiv;

c) 350 kg - șefii de misiune.

(2) În situația în care ambii soți sunt salariați la aceeași reprezentanță, unitatea trimițătoare suportă cheltuielile aferente transportului bagajelor familiei în cantitatea prevăzută pentru personalul încadrat în funcția cu coeficientul mai mare.

(3) Decontarea cheltuielilor efectuate se face pe bază de documente justificative, în condițiile legii, în limita tarifelor practicate de către companiile care efectuează transportul cu avionul, ca bagaj neînsoțit.

(4) În situația în care personalul transportă bagajele în alte condiții sau cu alte mijloace de transport, cheltuielile efectuate se decontează în limita sumelor rezultate, potrivit prevederilor alin. (1) și (3) .

(5) În cantitățile de bagaje personale prevăzute la alin. (1) se include și greutatea ambalajelor și nu se cuprind bagajele la care dau dreptul biletele de călătorie.

(6) Orice alte cheltuieli privind transportul bagajelor (manipulare, taxe de înmagazinare, asigurări etc.), altele decât cele rezultând din aplicarea tarifelor în condițiile prezentei legi, se suportă de către personalul în cauză.

Articolul 54

Cheltuielile prevăzute la art. 53 se suportă în următoarele cazuri:

a) cu ocazia plecării și venirii definitive la și de la post;

b) cu ocazia mutării în interesul serviciului în țara de reședință sau într-o altă țară străină.

Articolul 55

Abrogat cel târziu la 1 ianuarie 2011 · de M. Of. nr. 762/2009

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază, pe perioada cât se află în interesul serviciului în România, de:

a) salariul de bază în lei corespunzător funcției pe care este încadrat în țară, la care se adaugă sporul pentru titlul științific de doctor și sporul de vechime în muncă, potrivit legii;

b) indemnizațiile în valută pentru soția/soțul și copiii rămași în întreținere permanentă în străinătate, în condițiile prezentei legi.

(2) Șeful misiunii permanente a României pe lângă Uniunea Europeană beneficiază, pe perioada cât se află în interesul serviciului în țară pentru participarea la lucrările Comitetului Executiv pentru Integrare Europeană, de salariul în valută la misiune și de drepturile prevăzute la alin. (1) lit. b).

Articolul 56

Abrogat cel târziu la 1 ianuarie 2011 · de M. Of. nr. 762/2009

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază, pentru deplasările efectuate în interesul serviciului în țara de reședință sau în altă țară străină, pe lângă drepturile în valută și în lei prevăzute în prezenta lege, și de:

a) cazare, transport și 30% din diurnă, pentru deplasări în țara de reședință;

b) cazare, transport și 50% din diurnă, pentru deplasări în altă țară străină.

(2) Cazarea și diurna se acordă în condițiile stabilite prin prezenta lege pentru personalul care se deplasează temporar în țările respective, calculate în funcție de categoria de diurnă la care are dreptul, potrivit funcției de încadrare.

(3) Categoriile de diurnă în care se încadrează personalul trimis în misiune permanentă în străinătate sunt următoarele:

a) la categoria a II-a - șefii de misiune;

b) la categoria I - restul personalului.

Articolul 57

Abrogat cel târziu la 1 ianuarie 2011 · de M. Of. nr. 762/2009

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

În situația în care, din motive de ordin protocolar, șeful misiunii diplomatice, al oficiului consular sau al institutului cultural trebuie să se deplaseze în România sau în străinătate, în interesul serviciului, împreună cu soția/soțul nesalariată/nesalariat, cheltuielile de transport și de cazare pentru aceasta/acesta se decontează în aceleași condiții ca și pentru șeful misiunii.

Articolul 58

(1) Pe timpul deplasării în țară sau în străinătate, în interes personal, inclusiv pentru susținerea de examene, dacă această deplasare nu se suprapune cu perioada concediului de odihnă pe anul respectiv, personalul este considerat în concediu fără plată și nu beneficiază de nici un fel de drept în valută sau în lei pentru el și pentru membrii de familie.

(2) Pe perioada în care membrii de familie ai personalului, aflați în întreținere permanentă în străinătate, se deplasează pe cont propriu în afara țării de reședință, personalul salariat nu mai beneficiază de drepturile în valută pentru membrii de familie, în condițiile prezentei legi.

(3) Dacă deplasarea pe cont propriu a soției/soțului aflată/aflat în întreținere permanentă în străinătate are loc în țară, personalul beneficiază de drepturi în lei, în condițiile prezentei legi.

Articolul 59

Personalului trimis în misiune permanentă în străinătate și membrilor săi de familie aflați în întreținere permanentă, în condițiile prezentei legi, li se asigură spațiu de locuit, precum și dotarea corespunzătoare, potrivit funcției îndeplinite, ținând seama de specificul activității și de condițiile de climă din fiecare țară, cu suportarea chiriei și a cheltuielilor de întreținere de către unitățile trimițătoare.