Codul muncii (1950) · 12 articole
Abrogat la 1 martie 1973 · înlocuit de Codul muncii (1972). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Contractul de muncă este înțelegerea scrisă sau verbală potrivit căreia o parte - angajatul- se obliga a presta munca, unei alte părți- aceluia care'l angajează- în schimbul unei remunerații. Contractul de muncă se încheie independent dacă exista sau nu un contract colectiv.
Contractul de muncă poate fi incheat:
a) pe durata determinanta;
b) pe durata nedeterminată;
c) pentru îndeplinirea unei lucrări determinate.
În vederea angajării definitive se va putea acorda candidatului un termen de încercare, care să nu fie mai mare de 6 zile pentru muncitori, 12 zile pentru funcționari și 30 de zile pentru cei ce urmează a fi angajați în funcțiuni de răspundere. După trecerea acestui termen de încercare și în raport cu rezulatatul obținut, candidatului va putea fi sau nu angajat. În cazul cînd candidatul nu va fi angajat, i se va plati pentru timpul lucrat o sumă corespunzătoare salariului din indicatorul tarifar prevăzut pentru funcțiunea la care a candidat.
Angajatului nu i se va putea cere sa presteze o munca care să nu corespundă aceleia pentru care s'a angajat sau care îi pune în mod evident viața sau sănătatea în pericol. În cazul cînd în mod temporar nu exista posibilitatea de a se da salariatului munca pentru care a fost angajat , i se va putea incredinta o alta munca ținînd seama de calificarea acestuia. În mod excepțional pentru prevenirea unui pericol ce ameninta funcționarea unității la care s'a angajat sau periclitează viața unor persoane, se va putea incredinta angajatului chiar și o munca necorespunzătoare calificării sale. În aceste cazuri, salariul angajatului nu va putea fi micșorat; ele va fi mărit dacă munca ce i s'a încredințat în mod temporar este prevăzută în indicatorul tarifar de salarizare cu un salariu mai mare.
Angajatul va putea fi transferat de la o întreprindere la alta sau dintr-o localitate într-alta. În acest din urmă caz el va primi cheltuielile efective de transport atît pentru dânsul cat și pentru familia și gospodăria sa, precum și o indemnizație echivalenta pe 14 zile, calculată la cîștigul mediu zilnic pe ultimele 3 luni. Dacă angajatul nu consimte la aceasta transferare, contractul de muncă poate fi denunțat cu un preaviz de 14 zile, de cel care angajează.
În interes de serviciu, angajatul va pute fi delegat în mod temporar în alta localitate sau în alta întreprindere ori instituție. Delegația nu va putea fi data pe un termen mai mare de 60 de zile. Cînd delegtia depășește 60 de zile, ea se transforma în detașare. Drepturile angajaților atît pentru delegație cat și pentru detasarea ca și durata detașării se vor reglementa prin hotărîrea Consiliului de Miniștri.
Contractul de muncă încetează:
a) prin acordul părților;
b) la expirarea termenului fixat sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat;
c) la cererea unei dintre părți, în cazurile în care lege permite.
Angajatul poate cere pentru motive justificate desfacerea contractului de muncă încheiat pe o durată nedeterminată. Acela care angajează este obligat de a rezolva cererea respectiva în termen de 14 zile de la primirea ei.
Contractele de muncă încheiat pe termen nedeterminat, precum și acel încheiat pe o durată determinata poate fi desfăcut la cererea acelui care angajează în cazul cînd:
a) unitatea respectiva se lichidează complet sau parțial;
b) își reduce activitatea;
c) încetează activitatea pe un termen mai mare de o luna;
d) angajatul nu corespunde funcțiunii ce i s'a încredințat;
e) angajatul nu îndeplinește în mod sistematic obligațiunile ce-i revin din contractul de muncă sau regulamentul de ordine interioară;
f) angajatul este condamnat pentru o faptă pedepsita de lege penală dacă aceasta fapta este în legătură cu munca sa și îl face necorespunzător muncii sale;
g) angajatul se afla arestat mai mult de doua luni;
h) angajatul lipsește de la lucru mai mult de trei luni din cauza pierderii capacității sale de muncă;
i) angajata lipsește de la lucru mai mult de trei luni după expirarea concediului prevăzut de art. 90 din cauza pierderii capacității sale de muncă, în urma unei sarcini sau nașteri;
j) în funcțiunea ocupată de angajat este reintegrat prin Justiție salariatul care a deținut anterior funcțiunea respectiva.
Desfacerea contractului de muncă pentru cazurile prevăzute de art. 20 se face:
a) de către Comisiunea pentru soluționarea litigiilor de muncă pentru cazurile prevăzute la literile d, e, f, și g;
b) de către acela care angajează pentru celelalte cazuri, anuntand în scris pe angajat. Concediatul poate să atace această măsură în fața Comisiei pentru soluționarea litigiilor de muncă;
c) de către organele administrative ierarhice pentru toate cazurile atunci cînd se referă la angajații care ocupa funcțiuni de răspundere;
d) de către justiție, pentru toate cazurile atunci cînd se referă la angajații din sectorul particular.
Desfacerea contractului de muncă cu salariații care sînt membrii ai Comitetelor Organizațiilor Sindicale, se face de către organele arătate în alineatele precedente, cu avizul favorabil al Comitetelor Sindicale din care fac parte.
Acela care angajează este obligat a elibera angajaților, la părăsirea serviciului carenetul de muncă și carnetul de salarizare completat la zi cu toate datele necesare în conformitate cu hotărîrile Consiliului de Miniștrii. De asemenea la cerere li se vor elibera salariaților și adeverinte referitoare la comportarea ce au avut-o în timpul muncii.
Contractul de muncă se considera prelungit pe termen nedeterminat în același condițiuni, dacă raporturile de muncă continua și după expirarea termenului fixat.