Legea 145/2019

Pot dobândi calitatea de polițist de penitenciare persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:

(1) Încadrarea reprezintă numirea ca polițist de penitenciare și se poate face prin următoarele modalități:

(2) Absolvenții instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare - curs de zi, cu diplomă de licență, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcții publice de execuție și li se acordă gradul de subinspector de poliție penitenciară.

(3) Absolvenții instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare - curs de zi, cu durata studiilor mai mare de 4 ani, care au primit pe perioada studiilor un grad profesional sau militar de ofițer, sunt încadrați la absolvire polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcții publice de execuție, li se acordă gradul de subinspector de poliție penitenciară și li se ia în calcul, la stabilirea stagiului minim în grad, perioada scursă de la ultima avansare.

(4) Candidații declarați „Admis“ în cadrul instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare semnează un angajament prin care se obligă să lucreze cel puțin 9 ani în poliția penitenciară, după absolvirea studiilor.

(5) Absolvenții instituțiilor de învățământ pentru pregătirea agenților de poliție penitenciară, cu durata de cel puțin un an școlar, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs și li se acordă gradul de agent de poliție penitenciară.

(6) Candidații declarați „Admis“ la instituțiile de învățământ pentru pregătirea agenților de poliție penitenciară semnează un angajament scris prin care se obligă să lucreze cel puțin 5 ani în poliția penitenciară, după absolvirea studiilor.

(7) Persoanele prevăzute la alin. (4) și (6) care nu respectă angajamentul sunt obligate să restituie cheltuielile de școlarizare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului, cu excepția cazului în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile ori în cazul transferului sau încadrării la alte instituții publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului. Obligația recuperării cheltuielilor de școlarizare revine unității la care cel în cauză era încadrat la data încetării raporturilor de serviciu.

(8) Persoanele care dețin grade militare sau profesionale, în activitate sau în rezervă, superioare celor acordate la absolvire nu pot candida pentru admiterea în instituțiile de învățământ pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare.

(1) Încadrarea ca polițist de penitenciare prin modalitatea prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. c) se aprobă la cerere, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane prevăzute la art. 20 , în raport cu funcția pe care se solicită transferul, cu respectarea condițiilor obligatorii cumulative pentru numirea în acea funcție, precum și a următoarelor condiții:

(2) În situația în care mai multe persoane îndeplinesc condițiile pentru transferul pe aceeași funcție, efectuarea transferului se face în funcție de rezultatul evaluării cunoștințelor profesionale prevăzute la alin. (1) lit. c) .

(3) Procedura efectuării transferului, documentele necesare, modul de desfășurare a evaluării și de încadrare a personalului se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

(1) Numirea în funcții publice de execuție a candidaților admiși la concursul din sursă externă se face ca polițiști de penitenciare debutanți, cu o perioadă de stagiu, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (5) și (6) . În situația ofițerilor și agenților admiși la concurs în funcții publice de execuție din sectorul siguranța deținerii și aplicarea regimurilor, aceștia vor fi încadrați ca debutanți, cu excepția persoanelor prevăzute la alin. (6) .

(2) Perioada de stagiu este de 12 luni pentru ofițeri, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de inițiere.

(3) Perioada de stagiu este de 6 luni pentru agenți, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de inițiere.

(4) Perioada de stagiu constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate.

(5) Candidații admiși la concurs, care au cel puțin 3 ani vechime efectivă într-un post cu același nivel de studii și aceeași specialitate cu a postului scos la concurs, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(6) Candidații admiși la concurs, care au cel puțin 3 ani vechime efectivă ca militar activ și/sau funcționar public cu statut special în instituții de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(7) Candidaților admiși la concurs și încadrați ca polițiști de penitenciare li se acordă grade profesionale, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(8) Ofițerii în activitate sau în rezervă nu pot fi încadrați în poliția penitenciară în funcții vacante prevăzute cu grade profesionale de agent de poliție penitenciară - agent șef principal de poliție penitenciară.

(1) Polițiștii de penitenciare debutanți au obligația să urmeze, în perioada de stagiu, un curs de pregătire și specializare organizat de Administrația Națională a Penitenciarelor, denumit curs de inițiere.

(2) Polițiștii de penitenciare definitivi au obligația să urmeze un curs de perfecționare corespunzător postului în care au fost numiți, cu excepția celor încadrați potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) , (3) și (5) .

(1) După efectuarea perioadei de stagiu, activitatea polițistului de penitenciare debutant este evaluată de șeful ierarhic, care propune sau nu definitivarea în funcție.

(2) Pe baza propunerilor de definitivare în funcție formulate de șefii ierarhici, numirea polițistului de penitenciare debutant ca polițist de penitenciare definitiv din poliția penitenciară se face potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.

(3) Polițistul de penitenciare debutant nemulțumit de evaluarea prevăzută la alin. (1) poate solicita reevaluarea de către o comisie formată din 3 polițiști de penitenciare din cadrul unității, care au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani. Comisia este numită de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(4) Polițistul de penitenciare debutant care nu absolvă cursul de pregătire și specializare prevăzut la art. 17 alin. (1) sau, în urma evaluării prevăzute la alin. (1) sau (3) , primește calificativul „nesatisfăcător“ este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu încetează.

(1) Personalul din sistemul administrației penitenciare, numit polițist de penitenciare definitiv, depune jurământul de credință în fața directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, a directorilor unităților din subordinea acesteia, în prezența a 2 martori, dintre care unul este conducătorul compartimentului în care a fost numit polițistul de penitenciare definitiv, iar celălalt, un alt polițist de penitenciare definitiv.

(2) Jurământul de credință are următorul conținut: „Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile țării, să îndeplinesc conștiincios îndatoririle ce îmi revin în funcția publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional și să respect normele de conduită profesională și civică.“ Refuzul depunerii jurământului se consemnează în scris și atrage revocarea actului de numire în funcție.

(3) Jurământul, semnat de polițistul de penitenciare definitiv, de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, de directorul unității din subordinea acesteia, se depune la dosarul profesional al polițistului de penitenciare.

(4) Polițistul de penitenciare definitiv din cadrul Ministerului Justiției depune jurământul de credință în fața ministrului justiției sau a unui reprezentant al Ministerului Justiției împuternicit prin ordin al ministrului justiției.

Numirea în funcție și încetarea raporturilor de serviciu, precum și celelalte modificări ale raporturilor de serviciu pentru funcțiile din sistemul administrației penitenciare, denumite competențe de gestiune a resurselor umane, se dispun după cum urmează:

(1) Ofițerii de poliție penitenciară se numesc în funcțiile prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult două grade față de cele pe care le au.

(2) Prin excepție, în situații temeinic justificate, numirea ofițerilor de poliție penitenciară în funcții prevăzute în statele de organizare cu mai mult de două grade profesionale față de cele pe care aceștia le au se poate face cu aprobarea ministrului justiției, pentru personalul aflat în competența sa, respectiv a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru ceilalți ofițeri.

(1) Perioada de stagiu are ca obiectiv însușirea specificului activității sistemului penitenciar, formarea și evaluarea abilităților profesionale ale polițiștilor de penitenciare debutanți în scopul îndeplinirii atribuțiilor și responsabilităților funcției.

(2) Parcurgerea perioadei de stagiu pentru polițiștii de penitenciare debutanți este obligatorie.

Stagiul polițiștilor de penitenciare debutanți se desfășoară în 3 etape, astfel:

(1) Perioada de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat de directorul unității în care este încadrat polițistul de penitenciare debutant, la propunerea șefului ierarhic al acestuia, a îndrumătorului și a ofițerului responsabil cu formarea profesională din unitate.

(2) Prin programul de desfășurare a perioadei de stagiu se stabilesc următoarele:

(3) Polițistul de penitenciare debutant își desfășoară activitatea conform programului de lucru al compartimentului din care face parte.

(4) Polițistului de penitenciare debutant i se asigură dreptul de a asista la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către polițiștii de penitenciare definitivi din cadrul altor compartimente.

(5) Activitatea prevăzută la alin. (4) se desfășoară sub coordonarea unui polițist de penitenciare definitiv desemnat de conducătorul compartimentului respectiv.

(1) Polițistul de penitenciare debutant are următoarele drepturi specifice:

(2) Polițistul de penitenciare debutant are următoarele obligații specifice:

(1) Pe parcursul perioadei de stagiu activitatea polițistului de penitenciare debutant se desfășoară sub îndrumarea unui polițist de penitenciare definitiv, de regulă din cadrul aceluiași compartiment, denumit în continuare îndrumător.

(2) Îndrumătorul este numit de directorul unității, la propunerea conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant.

(3) În situația în care, în unitatea în care a fost încadrat polițistul de penitenciare debutant, nu există niciun polițist de penitenciare definitiv care să își desfășoare activitatea în domeniul de activitate al polițistului de penitenciare debutant, la solicitarea directorului unității, Administrația Națională a Penitenciarelor va proceda la desemnarea unui îndrumător dintr-o altă unitate.

(4) Îndeplinirea atribuțiilor de îndrumător este o îndatorire de serviciu și se trece în fișa postului.

(5) Un îndrumător poate coordona activitatea mai multor polițiști de penitenciare debutanți, fără ca numărul acestora să fie mai mare de 5.

(1) Îndrumătorul este desemnat de către directorul unității dintre polițiștii de penitenciare definitivi care îndeplinesc următoarele condiții:

(2) Nu poate avea calitatea de îndrumător polițistul de penitenciare care:

(3) Dacă îndrumătorul devine incompatibil cu această calitate în timpul coordonării stagiului de practică al polițistului de penitenciare debutant, directorul unității va stabili, la propunerea conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea acesta, un alt polițist de penitenciare care să preia aceste atribuții.

Îndrumătorul are următoarele atribuții:

(1) Debutul în carieră are durata de două săptămâni și este destinat familiarizării polițistului de penitenciare debutant cu aspectele profesionale ale funcției pe care a ocupat-o prin concurs sau examen.

(2) Pe perioada debutului în carieră, polițistului de penitenciare debutant nu i se va încredința nicio responsabilitate, iar activitatea sa este coordonată de către îndrumător.

(3) Pentru fiecare categorie de polițiști de penitenciare debutanți se întocmește de către ofițerul responsabil cu formarea profesională din unitate un program de pregătire pentru debutul în carieră, care cuprinde teme specifice tuturor domeniilor de activitate din penitenciar.

(4) După finalizarea perioadei prevăzute la alin. (1) și până la începerea cursului de inițiere, polițistul de penitenciare debutant își va desfășura activitatea în cadrul compartimentului în care este încadrat, cu îndeplinirea îndatoririlor prevăzute în fișa postului. Documentele întocmite de către debutant vor fi avizate de către îndrumător.

(1) Cursul de inițiere a polițiștilor de penitenciare debutanți se organizează în centrele de formare profesională din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, sub coordonarea Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna.

(2) În situația în care într-una sau mai multe unități se încadrează mai mult de 15 polițiști de penitenciare debutanți din același domeniu de activitate sau în raport cu numărul locurilor de cazare disponibile în centrul de formare profesională unde se organizează cursul, cursul de inițiere se poate organiza și în alte unități decât cele prevăzute la alin. (1) .

(3) Perioada de desfășurare a cursului și locul de organizare, precum și planul de învățământ care cuprinde graficul desfășurării cursului, baza de calcul al timpului de învățământ, repartiția timpului pe categorii de pregătire și module de învățământ, precum și date privind desfășurarea examenului de absolvire se stabilesc prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(4) Cursul de inițiere se finalizează cu susținerea de către polițiștii de penitenciare debutanți a unui examen de absolvire, în perioada stabilită în planul de învățământ al cursului.

(5) Examenul de absolvire se desfășoară în unități nominalizate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(1) Cursurile de inițiere a polițiștilor de penitenciare debutanți constau în cursuri de pregătire teoretică și practică a căror durată este stabilită prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(2) Planul de învățământ al cursului de inițiere este întocmit pentru fiecare serie de polițiști de penitenciare debutanți de către Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna și este aprobat de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(1) Examenul de absolvire a cursului de inițiere se susține din următoarele domenii:

(2) La absolvirea cursului de inițiere, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna eliberează un certificat de absolvire.

(3) Definitivarea în funcție a polițistului de penitenciare debutant este condiționată de promovarea examenului de absolvire a cursului de inițiere.

(4) Polițistul de penitenciare debutant care nu a promovat examenul de absolvire a cursului de inițiere se poate prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia. În cazul în care polițistul de penitenciare debutant nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în sesiunea de reexaminare, el este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu al acestuia încetează.

(1) Examenul de absolvire a cursurilor de inițiere constă în:

(2) Pentru ofițerii debutanți, în cadrul probelor prevăzute la alin. (1) sunt incluse și subiecte din domeniul managementului penitenciar.

(3) Proba on-line prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în rezolvarea de către cursanți a unui test pe platforme on-line.

(4) Disciplinele din care se întocmesc subiecte pentru susținerea probelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin planul de învățământ prevăzut la art. 32 alin. (2) .

(5) Tipurile de probe care sunt susținute de către cursanți în cadrul fiecărui examen de absolvire, precum și graficul de desfășurare a examenului se stabilesc prin decizie emisă de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(6) Pentru organizarea și desfășurarea examenului de absolvire, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, emisă cu cel puțin 15 zile înainte de începerea examenului de absolvire, se numesc următoarele comisii:

(7) Comisia centrală de absolvire este compusă dintr-un număr de 5 membri, iar celelalte comisii sunt compuse dintr-un număr de 3 membri, unul dintre membrii acestor comisii fiind desemnat președinte al comisiei. În cazul comisiilor prevăzute la alin. (6) lit. b) și c) , membrii acesteia trebuie să fie specialiști din domeniul de activitate al cursanților. Membrii comisiilor trebuie să aibă calitatea de polițist de penitenciare.

(8) Procedura de organizare și desfășurare a sesiunii de reexaminare este aceeași cu cea prevăzută pentru examenul de absolvire.

(9) Fraudarea sau tentativa de fraudare a examenului de absolvire atrage excluderea celui în cauză din examen, fără posibilitatea de reexaminare. Se consideră fraudă sau tentativă de fraudă încercarea de a folosi sau folosirea surselor de informare sau comunicare, copierea și comunicarea între cursanți.

(1) În comisiile de examen nu se numesc persoane care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul IV inclusiv în rândul cursanților.

(2) Fiecare persoană desemnată în comisii semnează o declarație pe propria răspundere, în care precizează că nu se află în vreuna dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) și că va respecta confidențialitatea tuturor activităților desfășurate în cadrul comisiilor.

(3) O persoană poate deține calitatea de membru într-o singură comisie.

(1) Comisia centrală de absolvire coordonează desfășurarea examenului de absolvire, asigurând aplicarea dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea acestuia. Președintele comisiei centrale de absolvire propune directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în cazuri justificate, operarea unor schimbări în componența comisiilor.

(2) Comisiile de examinare asigură:

(3) Comisiile de soluționare a contestațiilor asigură soluționarea contestațiilor formulate de cursanți cu privire la rezultatele obținute la probele examenului de absolvire a cursului de inițiere.

(1) Subiectele pentru proba scrisă sau proba on-line, indiferent de structura subiectelor și modalitatea de desfășurare a probei, sunt întocmite în concordanță cu tematica pentru examenul de absolvire, fiind astfel formulate încât să permită verificarea cunoștințelor și competențelor cursanților.

(2) Timpul destinat susținerii de către cursanți a probei scrise sau a probei on-line este de cel mult 3 ore și jumătate și este stabilit de către președintele comisiei centrale de absolvire în funcție de complexitatea subiectelor, precum și de modalitatea de organizare și desfășurare a probei.

(3) Din momentul primirii subiectelor, cursanții mai pot părăsi sala doar în cazuri excepționale, însoțiți de unul dintre supraveghetori, până la înapoierea în sală.

(4) Cursanții care nu se află în sală în momentul primirii subiectelor din motive imputabile lor pierd dreptul de a susține proba aflată în desfășurare.

(1) Pentru susținerea probei scrise, membrii comisiei de examinare stabilesc două variante de subiecte. Fiecare variantă, semnată de membrii comisiei, se introduce într-un plic care se sigilează. Baremul de corectare și notare final se afișează la sediul centrului de examen, după expirarea timpului stabilit pentru desfășurarea probei.

(2) Cursanții ocupă locurile în sală în ordinea înscrisă în tabel numai după ce le-a fost stabilită identitatea și au lăsat, în afara sălilor de examen, toate materialele sau obiectele pe care le au asupra lor: cărți, caiete, notițe, serviete, telefoane mobile și orice aparatură electronică. La susținerea probei scrise este interzisă utilizarea de către cursanți a oricăror materiale care pot constitui surse de informare.

(3) Pentru redactarea lucrărilor de către cursanți se utilizează foi tipizate și ștampilate, cu colț negru pentru secretizare. La redactarea lucrărilor cursanții folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Se interzice înscrierea oricărui semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării, sub sancțiunea anulării acesteia.

(4) Responsabilul de sală distribuie cursanților ciorne ștampilate, precum și, suplimentar, foi ștampilate.

(5) În cazul în care unii cursanți doresc să își transcrie lucrarea, vor primi alte foi tipizate. Transcrierea nu trebuie să depășească ora-limită stabilită. Foile tipizate de pe care s-a făcut transcrierea se anulează, sub semnătura responsabilului de sală, imediat ce a fost distribuită și secretizată o nouă foaie tipizată.

(6) Corectarea și notarea lucrărilor scrise se realizează de către comisia de examinare, în perioada stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.

(7) Lucrările scrise se corectează și se notează de fiecare membru al comisiei de examinare, individual, inclusiv de către președintele comisiei, cu note de la 1 la 10, respectându-se baremele de corectare și notare. Președintele comisiei calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector, cu două zecimale, fără rotunjire.

(8) În cazul în care președintele comisiei constată la una dintre lucrări o diferență egală sau mai mare de un punct între notele acordate de membrii comisiei, acesta recorectează lucrarea în prezența acestora și stabilește nota finală a lucrării.

(1) Pentru desfășurarea probei on-line, spațiul destinat desfășurării acesteia va fi amenajat astfel încât fiecare cursant să susțină proba individual și în condiții de confidențialitate. Specialistul informatician din unitatea organizatoare, împreună cu președintele comisiei de examinare, are obligația de a verifica spațiul amenajat și stațiile de lucru cu privire la starea de funcționare și asigurarea corectitudinii probei.

(2) Subiectele și baremele de corectare și notare pentru proba on-line sunt elaborate de specialiștii din sistemul penitenciar și gestionate de compartimentul de resurse umane din Administrația Națională a Penitenciarelor.

(3) Numărul minim de întrebări care se regăsește în baza de date este de 300, câte 100 pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1) . Fiecare întrebare va avea 3 răspunsuri, dintre care numai unul corect.

(4) Chestionarele vor fi selectate automat de platforma on-line și vor conține câte 30 de întrebări pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) și b) și 10 întrebări pentru domeniul prevăzut la art. 33 alin. (1) lit. c) .

(5) Înaintea începerii probei on-line, cursanții vor fi instruiți cu privire la procedurile de urmat în vederea completării și înregistrării rezultatelor, nerealizarea acestei proceduri atrăgând după sine nevalidarea probei on-line.

(6) La ora stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire, subiectele devin vizibile cursanților pe platforma on-line, numărul de întrebări fiind cel stabilit de comisia centrală de absolvire.

(7) În timpul alocat cursanții rezolvă testele-grilă on-line, conform instrucțiunilor primite.

(8) Notarea se realizează automat de către platforma on-line.

(9) Fiecare cursant va imprima testul-grilă rezolvat în sala de examen, care include numele și prenumele cursantului și nota obținută. Acestea sunt primite de către responsabilul de sală, pe bază de proces-verbal, și predate, ulterior, președintelui comisiei de examinare.

(10) Rapoartele notelor obținute la proba on-line vor fi transmise de către specialistul informatician, în prezența tuturor membrilor comisiei de examinare, președintelui comisiei centrale.

(1) În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu poate fi susținută sau este întreruptă, aceasta se va susține sau, după caz, va fi reluată imediat după remedierea problemelor care au determinat întreruperea ei.

(2) În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu se poate desfășura în maximum 2 ore de la ora stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire, respectiv nu se poate relua în maximum 2 ore, aceasta se amână de către președintele comisiei centrale de absolvire pentru ziua următoare.

(1) Procesele-verbale cu rezultatele probei scrise sau ale probei on-line se afișează la sediul centrului de examen și al unităților în care sunt încadrați cursanții, la data și potrivit celor stabilite în graficul de desfășurare a examenului de absolvire a cursului.

(2) Cursanții nemulțumiți de nota obținută la proba scrisă sau la proba on-line pot formula contestație, solicitând recorectarea lucrărilor.

(3) Contestațiile sunt depuse personal sau transmise prin fax de către cursanți la biroul resurse umane al unității unde s-a susținut examenul, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea rezultatelor probelor.

(4) Birourile resurse umane transmit contestațiile înregistrate, cu rezoluția directorului unității, către președintele comisiei de soluționare a contestațiilor.

(5) Contestațiile depuse în afara termenului prevăzut la alin. (3) se resping.

(1) În cazul înregistrării unei contestații, lucrarea respectivă se recorectează de către comisia pentru soluționarea contestațiilor.

(2) În vederea recorectării, președintele comisiei de examinare resigilează lucrările prin lipirea colțului drept, acoperă cu etichete notele acordate inițial și numerele de ordine și renumerotează lucrările în prezența membrilor comisiei de examinare.

(3) Președintele comisiei de examinare predă lucrările sigilate, pe bază de proces-verbal, președintelui comisiei pentru soluționarea contestațiilor.

(4) Lucrările se corectează și se notează de membrii comisiei pentru soluționarea contestațiilor, cu respectarea procedurii și a baremului de corectare și notare folosit la proba contestată.

(5) În cazul în care președintele comisiei pentru soluționarea contestațiilor constată diferențe de un punct sau mai mari între notele acordate de membrii comisiei, recorectează lucrarea în prezența acestora, stabilește nota finală a lucrării și o înscrie distinct în borderoul centralizator.

(1) Proba orală sau practică se desfășoară în perioada stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.

(2) Subiectele pentru proba orală sau practică se stabilesc de către comisia de examinare în baza temelor incluse în planul de învățământ, precum și a recomandărilor primite de la direcțiile de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor, după caz.

(3) În cazul polițiștilor de penitenciare debutanți care vor desfășura activități de aplicare a regimului penitenciar și siguranței deținerii, proba practică va consta în parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoștințelor. Circuitul practic de verificare a cunoștințelor reprezintă un itinerar în cadrul căruia se regăsesc mai multe sarcini de aplicare a regimului penitenciar și siguranței deținerii care trebuie executate de către fiecare cursant, acestea fiind corelate cu atribuțiile incluse în fișa postului și în concordanță cu planul tematic. Parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoștințelor se va realiza în minimum 10 minute.

(4) Verificarea cunoștințelor la proba orală sau practică se desfășoară cu bilete de examen, elaborate de comisiile de examinare. Fiecare bilet are același număr de subiecte, cu grad de dificultate apropiat și care permite tratarea lor integrală în maximum 30 de minute. Numărul de bilete de examen este cu cel puțin 20% mai mare decât numărul cursanților care susțin proba orală sau practică în aceeași zi, la o comisie de examinare.

(5) După ce i s-a verificat identitatea, președintele comisiei de examinare solicită cursantului să aleagă unul dintre bilete. În situația în care cursantul constată că nu poate să rezolve subiectele de pe biletul ales, poate să solicite al doilea bilet, caz în care membrii comisiei de examinare scad un punct din nota acordată pentru răspunsul prezentat. Fiecărui cursant i se acordă 5 minute pentru pregătirea răspunsurilor la subiectele de pe biletele de examen.

(6) Cursanții prezintă răspunsurile la subiectele de pe biletele de examen, în ordinea intrării lor în sala de examinare. Proba orală sau practică a examenului de absolvire se înregistrează audiovideo.

(7) Membrii comisiei de examinare pot interveni cu întrebări suplimentare pentru clarificarea unor aspecte din răspunsurile prezentate de cursanți.

(8) Răspunsurile date de cursanți la subiectele de pe biletele de examen se notează de președintele și ceilalți membri ai comisiei de examinare cu note de la 1 la 10. Notarea se face în baza punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.

(9) Notele acordate de fiecare membru al comisiei se înscriu într-un proces-verbal de către președintele comisiei respective. Acesta calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate, cu două zecimale, fără rotunjire.

(10) La sfârșitul fiecărei zile în care se desfășoară proba orală sau practică se afișează rezultatele obținute la sediul centrului de examen și al unităților în care sunt încadrați cursanții.

(1) Nota finală la examenul de absolvire o reprezintă media aritmetică a rezultatelor probei scrise sau on-line și rezultatelor probei orale sau practice, cu două zecimale, fără rotunjire. Pentru a fi declarați „Promovat“ la examenul de absolvire, cursanții trebuie să obțină cel puțin nota 5,00 la fiecare probă.

(2) Procesul-verbal final privind desfășurarea examenului de absolvire se afișează la data și locul stabilite în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.

(3) Procesul-verbal final cuprinde: numele și prenumele cursanților, mediile obținute la fiecare probă de examen, nota finală a examenului de absolvire și una dintre mențiunile: „promovat“, „nepromovat“, „neprezentat“, „eliminat din examen“.

(4) Borderourile de notare și procesul-verbal final sunt transmise președintelui comisiei centrale de absolvire.

(1) Sesiunea de reexaminare se organizează și se desfășoară în baza deciziei directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării examenului de absolvire.

(2) În cazul în care, în perioada prevăzută la alin. (1) , intervine suspendarea raporturilor de serviciu ale cursantului, sesiunea unică de reexaminare se va organiza în termen de cel mult 30 de zile de la data revenirii acestuia în activitate.

(3) La sesiunea de reexaminare pot participa cursanții care se află în una dintre următoarele situații:

(4) În cazul cursanților care au lipsit motivat de la probele examenului de absolvire, precum și în cazul celor care au întrerupt examenul de absolvire din motive obiective și neimputabile lor, se va relua examenul de absolvire cu proba sau probele respective.

(1) După absolvirea cursului de inițiere, polițistul de penitenciare debutant este repartizat în activitate sub directa îndrumare a îndrumătorului, principalul scop fiind formarea deprinderilor practice.

(2) În etapa formării deprinderilor practice, șeful compartimentului în care este încadrat polițistul de penitenciare debutant, împreună cu îndrumătorul și ofițerul cu formarea profesională, va întocmi, lunar, un program de pregătire pentru formarea deprinderilor practice.

(1) La sfârșitul perioadei de stagiu, șeful ierarhic din cadrul compartimentului în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant, denumit în continuare evaluator, va întocmi raportul de evaluare a activității acestuia, prin care face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea în funcție a polițistului de penitenciare debutant. În cazul în care compartimentul în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant nu este organizat sub forma unei direcții, serviciu sau birou, calitatea de evaluator o are directorul adjunct al unității.

(2) Nu poate avea calitatea de evaluator persoana care a avut calitatea de îndrumător al persoanei evaluate.

(1) Evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant constă în aprecierea modului de dobândire a cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice necesare îndeplinirii atribuțiilor aferente funcției încredințate și a cunoașterii specificului activității penitenciare.

(2) Evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant se face în termen de 5 zile lucrătoare de la terminarea perioadei de stagiu.

Evaluarea activității polițiștilor de penitenciare debutanți se face pe baza:

(1) Referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesională se întocmește de către îndrumător, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 , cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, și cuprinde următoarele elemente:

(2) Referatul va fi înaintat persoanei care are calitatea de evaluator.

(1) În cazul modificării, suspendării sau încetării raportului de serviciu al îndrumătorului sau când îi este retras dreptul de a desfășura activități ca îndrumător, acesta întocmește referatul parțial pentru perioada de stagiu parcursă de polițistul de penitenciare debutant până în acel moment.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) directorul unității numește un alt îndrumător pentru perioada de stagiu rămasă.

(3) Referatul parțial se înaintează noului îndrumător și este avut în vedere la evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant, la terminarea perioadei de stagiu.

(1) Polițistul de penitenciare debutant întocmește raportul de stagiu, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 .

(2) Raportul de stagiu cuprinde descrierea activității desfășurate de polițistul de penitenciare debutant pe parcursul perioadei de stagiu, prin prezentarea atribuțiilor de serviciu, a modalităților de îndeplinire a acestora, precum și a eventualelor dificultăți întâmpinate.

(3) Raportul de stagiu se înaintează evaluatorului de către polițistul de penitenciare debutant.

(1) La finalul perioadei de stagiu, evaluatorul întocmește raportul de evaluare a perioadei de stagiu, prevăzut în anexa nr. 3 .

(2) La întocmirea raportului de evaluare a perioadei de stagiu, evaluatorul:

(1) Notarea criteriilor de evaluare și stabilirea calificativului de evaluare se fac astfel:

(2) Semnificația calificativelor de evaluare este următoarea:

(1) Raportul de evaluare a perioadei de stagiu se aduce la cunoștință, pe bază de semnătură, polițistului de penitenciare debutant.

(2) Polițistul de penitenciare debutant nemulțumit de rezultatul evaluării perioadei de stagiu poate solicita reevaluarea, în condițiile prezentei legi.

(1) Pentru fiecare polițist de penitenciare se va întocmi și gestiona un dosar profesional confidențial, în condițiile dispozițiilor legale privind evidența funcțiilor și a polițiștilor de penitenciare.

(2) Modul de gestionare și evidență a datelor privind polițiștii de penitenciare se stabilește prin ordin al ministrului justiției.

(3) Se interzice introducerea în dosarul profesional a oricăror mențiuni sau documente referitoare la opiniile politice sau sindicale, la religie ori credință, la orientarea sexuală, origine socială sau referitoare la orice alte elemente discriminatorii, precum și a oricăror altor documente care nu sunt prevăzute la alin. (2) .

(4) Polițistul de penitenciare are acces la propriul dosar profesional, fără nicio îngrădire, iar la cerere i se pot elibera copii de pe actele din dosar.

(5) Emiterea, folosirea, evidența și gestionarea legitimațiilor de serviciu pentru personalul din sistemul administrației penitenciare se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

(1) Evaluarea profesională a polițiștilor de penitenciare este desfășurată în scopul aprecierii conduitei profesionale manifestate, a competenței profesionale, a rezultatelor activității desfășurate, a preocupării pentru perfecționarea pregătirii, precum și a potențialului de dezvoltare a carierei.

(2) Evaluarea activității profesionale se realizează cu imparțialitate și obiectivitate, analizându-se nivelul/gradul de îndeplinire a obiectivelor și responsabilităților profesionale în strânsă legătură cu potențialul profesional și conduita interpersonală manifestate de persoanele evaluate și avându-se în vedere specificul muncii, postul ocupat și aportul concret al acestora la îndeplinirea atribuțiilor specifice.

(3) Activitatea de evaluare este un proces permanent care începe prin stabilirea de către evaluator a obiectivelor individuale, este urmat de monitorizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, se continuă cu evaluarea performanțelor profesionale anuale și stabilirea obiectivelor pentru următorul an.

(4) Evaluarea activității profesionale a polițiștilor de penitenciare se face anual, pe baza criteriilor și a procedurii prevăzute în prezenta lege.

(5) Calificativele care pot fi acordate în urma evaluării activității sunt „excepțional“, „foarte bun“, „bun“, „satisfăcător“ și „nesatisfăcător“.

(1) Polițistul de penitenciare notat cu „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ nu poate fi avansat în funcție sau grad profesional în anul următor.

(2) Ofițerul sau agentul de poliție penitenciară notat cu calificativul „nesatisfăcător“ este trecut într-o funcție inferioară, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane. În cazul în care polițistul de penitenciare nu acceptă trecerea în funcția inferioară se dispune încetarea raportului de serviciu al acestuia, conform competențelor de gestiune a resurselor umane.

(3) Ofițerilor sau agenților de poliție penitenciară notați cu calificativul „nesatisfăcător“, în anul următor trecerii într-o funcție inferioară, potrivit prevederilor alin. (2) , le încetează raporturile de serviciu, conform competențelor de gestiune a resurselor umane.

În înțelesul prezentei secțiuni, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

(1) Perioada supusă evaluării anuale a performanțelor profesionale este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie a anului anterior.

(2) Evaluarea anuală a performanțelor profesionale se realizează pentru polițiștii de penitenciare care au desfășurat activitate profesională minimum 6 luni în perioada prevăzută la alin. (1) .

(3) Pentru polițiștii de penitenciare ale căror raporturi de serviciu se nasc în timpul anului și și-au desfășurat activitatea efectiv minimum 6 luni, perioada supusă evaluării curge de la această dată până la 31 decembrie.

(1) Evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale polițiștilor de penitenciare mutați, detașați sau delegați în cadrul sistemului administrației penitenciare se face în unitățile unde își desfășoară activitatea la data de 31 decembrie.

(2) Evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale polițiștilor de penitenciare detașați sau delegați în afara sistemului administrației penitenciare se face de către instituțiile în care își desfășoară activitatea la data de 31 decembrie, cu respectarea prevederilor prezentelor criterii.

(1) Evaluarea parțială nu face obiectul contestației. Polițistul de penitenciare nemulțumit de rezultatul evaluării parțiale poate formula obiecții scrise, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință a calificativului acordat.

(2) Fișa de evaluare parțială și obiecțiile, în cazul în care sunt formulate, fac parte integrantă din fișa de evaluare anuală a polițiștilor de penitenciare și se anexează la aceasta.

(3) După finalizare, evaluarea parțială se depune la structura de resurse umane din unitatea în care își desfășoară activitatea evaluatul. Evaluarea parțială se transmite noului evaluator.

(1) Evaluarea intermediară se realizează în cazul în care evaluatorul identifică la persoana evaluată potențiale riscuri de neîndeplinire a obiectivelor stabilite sau când evaluatorul ori persoana evaluată consideră necesară analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor.

(2) În urma evaluării intermediare obiectivele individuale pot fi modificate sau completate.

(1) Evaluarea intermediară se face prin analiza de către evaluator și a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite, a cauzelor care au generat eventuala neîndeplinire a acestora și a modalităților de îmbunătățire a performanțelor profesionale.

(2) Evaluarea intermediară și observațiile formulate se consemnează în spațiul destinat în fișa de obiective individuale, care face parte din fișa de evaluare.

(3) Evaluarea intermediară nu se finalizează prin acordarea unui calificativ și nu face obiectul contestației.

(1) Evaluarea intermediară se realizează în cursul anului trimestrial sau semestrial, observațiile și concluziile fiind consemnate în spațiul special destinat.

(2) După fiecare evaluare intermediară se înscrie data și se semnează de către evaluator și evaluat.

(1) Criteriile de evaluare a activității profesionale a polițiștilor de penitenciare sunt prevăzute în fișa de evaluare, care reprezintă formularul tipizat prin care se realizează evaluarea anuală/parțială a activității profesionale a polițiștilor de penitenciare. Fișa de evaluare este cuprinsă în anexa nr. 4 .

(2) Criteriile de evaluare sunt bazate pe:

(3) Obiectivele individuale sunt stabilite de către evaluator pentru anul următor în cadrul unui formular tipizat, denumit fișa de obiective individuale, care face parte din fișa de evaluare. În situații temeinic justificate, obiectivele pot fi schimbate în cursul perioadei evaluate de către evaluator cu aducerea lor la cunoștința evaluatului. Modelul fișei de obiective individuale pentru anul următor este prevăzut în anexa nr. 5 .

(4) După stabilirea obiectivelor individuale, evaluatorul trebuie să se asigure de faptul că acestea au fost corect transmise și înțelese de către cel evaluat.

(5) Indicatorii de evaluare trebuie să fie corelați cu obiectivele individuale.

(1) Pentru directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, evaluator este ministrul justiției sau, după caz, persoana din conducerea Ministerului Justiției căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor. Evaluarea activității profesionale a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nu este supusă contrasemnării.

(2) Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor este evaluator, iar ministrul justiției sau, după caz, persoana din conducerea Ministerului Justiției căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:

(3) Directorul general adjunct care le coordonează activitatea este evaluator și directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:

(4) Pentru polițiștii de penitenciare din Administrația Națională a Penitenciarelor, din subordinea șefilor de structuri și a coordonatorilor compartimentelor prevăzuți la alin. (2) și (3) , evaluator este persoana care conduce structura în care își desfășoară activitatea evaluatul sau care coordonează activitatea acesteia și contrasemnatar este șeful ierarhic al evaluatorului.

(5) Directorul unității este evaluator și șeful structurii sau coordonatorul compartimentului de profil din Administrația Națională a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:

(6) Pentru ofițerii și agenții din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu excepția celor prevăzuți la alin. (5) , evaluator este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care își desfășoară activitatea evaluatul și contrasemnatar este șeful ierarhic al evaluatorului.

(7) Pentru șefii structurilor/coordonatorii compartimentelor de prevenirea criminalității și terorismului în mediul penitenciar din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, evaluatorul este șeful ierarhic, stabilit cu atribuții prin fișa postului, iar contrasemnatar este directorul Direcției prevenirea criminalității și terorismului.

(8) Pentru polițiștii de penitenciare din cadrul structurilor de prevenire a criminalității în mediul penitenciar din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, evaluator este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care își desfășoară activitatea evaluatul și contrasemnatar este unul dintre șefii serviciilor din cadrul direcției de specialitate, potrivit competențelor stabilite prin fișa postului.

(9) Pentru polițiștii de penitenciare din Ministerul Justiției, evaluatorul este persoana care conduce compartimentul în care își desfășoară activitatea evaluatul și contrasemnatar este șeful ierarhic al evaluatorului.

(1) În situația în care, din motive temeinic justificate, evaluatorul nu poate realiza evaluarea anuală sau atribuțiile funcției evaluatorului nu sunt exercitate, contrasemnatarul devine evaluator.

(2) În situația în care raporturile de serviciu ale evaluatului au fost modificate pe parcursul perioadei evaluate, la întocmirea fișei de evaluare anuală se iau în considerare evaluările parțiale, proporțional cu perioadele evaluate.

Conducerea unității ia măsuri ca în perioada 1-31 decembrie să se desfășoare următoarele activități pregătitoare:

(1) Activitatea de evaluare a personalului se desfășoară în perioada 1 ianuarie-15 martie, după cum urmează:

(2) După finalizarea activității de evaluare, până la data de 25 martie, structura de resurse umane din unitate întocmește și înaintează Administrației Naționale a Penitenciarelor - Direcția management resurse umane: raportul privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare, situația statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei nr. 6 , tabelul nominal cu întregul personal evaluat și calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul „nesatisfăcător“ și măsurile luate conform legii în legătură cu acesta din urmă.

(3) Până la data de 5 aprilie, Direcția management resurse umane întocmește: raportul privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare la nivelul sistemului penitenciar, situația statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei nr. 6 , precum și tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul „nesatisfăcător“ și măsurile luate conform legii în legătură cu acesta din urmă.

(1) Evaluatorul are datoria de a nu se lăsa influențat de aprecierile altor persoane și de a evalua nepărtinitor, fără prejudecăți, severitate sau indulgență inutile fiecare obiectiv/indicator cuprins în fișa de evaluare.

(2) În cadrul interviului, pentru o evaluare cât mai corectă a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, evaluatorul, împreună cu evaluatul, poate să analizeze documentele relevante întocmite la nivelul unității penitenciare sau în afara ei, dar în legătură cu aceste obiective.

(3) Evaluatorul și evaluatul pot solicita și folosi documente care conțin informații cu privire la activitatea supusă evaluării, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informații clasificate. În etapa interviului, evaluatorul, dar și evaluatul se pot folosi de propriile constatări scrise întocmite cu privire la activitatea evaluată sau constatările scrise ale altor persoane sau structuri. Evaluații pot să întocmească o analiză a propriei activități în scopul prezentării ei în timpul discuțiilor purtate cu evaluatorul.

(1) Prin evaluarea anuală, parțială sau intermediară, evaluatorul va urmări:

(2) După finalizarea etapei interviului, fișele de evaluare se transmit prin structura de resurse umane către contrasemnatar.

(1) În procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de corectitudinea și realismul calificativelor acordate evaluaților. El monitorizează întregul proces, are un rol proactiv și ia măsuri astfel încât:

(2) Dacă este cazul, contrasemnatarul se poate consulta cu evaluatorii anterior demarării evaluării finale, evaluării parțiale, respectiv evaluării intermediare, pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la procesul de evaluare și cunoașterea nivelului de performanță atins de personalul din subordine.

(3) Dacă, din motive temeinic justificate, contrasemnatarul nu poate contrasemna fișa de evaluare sau atribuțiile funcției contrasemnatarului nu sunt exercitate, conducătorul unității în al cărei stat de organizare se regăsește funcția contrasemnatarului desemnează o persoană care realizează această activitate.

(1) Fișa de evaluare se aduce la cunoștința evaluatului după contrasemnare, de regulă de către evaluator.

(2) În cazul în care persoana evaluată refuză să semneze de luare la cunoștință, dovada comunicării rezultatului evaluării activității profesionale se face prin proces-verbal constatator semnat de evaluator și doi ofițeri sau agenți, dintre care unul va fi obligatoriu din structura de resurse umane și formare profesională.

(3) Pentru persoanele care nu sunt prezente în instituție, aducerea la cunoștință a calificativului se realizează printr-un curier al unității, telefonic, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin e-mail, păstrându-se confirmarea de trimitere ori primire. În situația în care evaluatul refuză primirea documentului se întocmește un proces-verbal conform prevederilor alin. (2) .

Pregătirea interviului de evaluare va cuprinde:

Desfășurarea interviului se bazează pe următoarele cerințe:

(1) În funcție de rezultatele concrete ale activității profesionale, pregătirea și conduita profesională a personalului, evaluatorul care desfășoară interviul de evaluare poate prelua sau adapta dintre întrebările prevăzute în anexa nr. 7 .

(2) În cazul în care evaluatul nu poate participa la interviu direct, atunci se poate folosi o formă electronică de susținere a acestuia prin videoconferință.

(1) În situația în care persoana evaluată este nemulțumită de calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluării performanțelor profesionale anuale, menționând explicit și motivat obiectivele individuale/indicatorii de evaluare ale căror punctaje acordate le consideră necorespunzătoare realității.

(2) Termenul de depunere a contestației este de 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a fișei de evaluare.

(3) Opțiunea de a face contestație se consemnează în fișa de evaluare, iar contestația scrisă se depune personal sau on-line pe adresa oficială de e-mail a unității și se înregistrează la secretariatul unității unde își desfășoară activitatea evaluatul, în termenul prevăzut la alin. (2) . Contestația depusă după expirarea acestui termen nu se ia în considerare și se clasează, aspect care se comunică evaluatului în scris.

Suspendarea termenului prevăzut la art. 86 alin. (2) intervine când evaluatul se află în una dintre următoarele situații:

Soluționarea contestației se efectuează de către o comisie formată din 3 membri, din care unul este președinte, numită după cum urmează:

(1) Termenul de soluționare a contestațiilor este de 10 zile lucrătoare de la data numirii comisiei, concluziile consemnându-se într-un proces-verbal semnat de comisie.

(2) Comisia de soluționare a contestațiilor poate solicita evaluatorului și/sau contrasemnatarului, precum și altor persoane, după caz, informații scrise privind activitatea evaluatului.

(3) În urma analizării documentației, comisia de soluționare a contestațiilor ia una dintre următoarele hotărâri:

(4) În situațiile prevăzute la alin. (3) lit. b) și c) , modificările punctajelor se motivează explicit în procesul-verbal. Modificarea punctajului se face prin încercuirea marcajului „x“ acordat de evaluator/contrasemnatar și marcarea cu „x“ de culoare roșie în căsuța corespunzătoare indicatorului de evaluare/obiectivului individual în dreptul nivelului considerat corespunzător persoanei evaluate.

(5) Hotărârea comisiei, consemnată în procesul-verbal și în fișa de evaluare, se aduce la cunoștința persoanei care a numit comisia de soluționare a contestațiilor și a evaluatului, în termen de 10 zile lucrătoare de la soluționare, și este definitivă.

(6) În cazul în care contestatarul refuză să semneze de luare la cunoștință a hotărârii comisiei sau lipsește din unitate, se procedează conform prevederilor art. 80 alin. (2) și (3) .

(1) În cariera profesională, în urma rezultatelor obținute la evaluarea activității profesionale, polițiștii de penitenciare au dreptul de a avansa în funcție și în grad profesional conform prevederilor prezentei legi.

(2) Avansarea în funcții publice de execuție vacante a polițiștilor de penitenciare, care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, se face pe bază de concurs, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare.

(3) Avansarea polițiștilor de penitenciare într-o funcție imediat superioară la aceeași poziție din stat se face fără examen, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(4) Avansarea în gradele profesionale se face de către:

(5) Polițiștii de penitenciare se avansează în gradul profesional următor dacă au împlinit stagiul minim în gradul profesional deținut și la ultimele două evaluări ale activității profesionale anuale din cadrul stagiului minim în gradul deținut au obținut calificativul de cel puțin „bun“.

(6) Polițiștii de penitenciare pot fi avansați în gradul profesional următor înaintea împlinirii stagiului minim, dacă au fost apreciați în ultimul an cu calificativul „excepțional“ și dacă au efectuat jumătate din stagiul minim în grad. Persoanele prevăzute la art. 108 , la împlinirea stagiului minim în gradul profesional, pot fi avansate în gradul profesional următor fără a fi necesară îndeplinirea condiției privind existența evaluării activității profesionale anuale.

(6¹) Polițiștii de penitenciare pot fi avansați în gradul profesional următor, în mod excepțional, pentru merite deosebite legate de înlăturarea/prevenirea efectelor în caz de calamități, pandemii, catastrofe, revolte sau alte evenimente negative de amploare, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (5) .

(7) Pentru obținerea gradului profesional de chestor de poliție penitenciară este necesară promovarea examenului organizat în acest scop.

(8) Comisarii șefi de poliție penitenciară în activitate, care au o vechime în gradul profesional de minimum 5 ani și au fost încadrați, în această perioadă, cel puțin 3 ani în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliție penitenciară și care au fost apreciați în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puțin „foarte bun“, la încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, în condițiile legii, pot fi avansați în gradul profesional de chestor de poliție penitenciară și le vor înceta raporturile de serviciu cu noul grad profesional, potrivit competențelor și criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(9) Personalul care a avut calitatea de funcționar public cu statut special, polițist de penitenciare sau cadru militar în activitate, în sistemul administrației penitenciare, căruia i-au încetat raporturile de serviciu sau a fost trecut în rezervă/retragere, poate fi avansat în gradul militar imediat următor, în cadrul aceleiași categorii, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției. Competența avansării în gradele de general în rezervă revine Președintelui României, respectiv ministrului justiției pentru celelalte grade în rezervă.

Stagiul minim în gradele profesionale este:

(1) Acordarea gradelor profesionale următoare, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor și în limita gradului maxim prevăzut pentru funcția pe care o deține polițistul de penitenciare sau pentru funcția rezervată în condițiile art. 108 .

(2) Polițistul de penitenciare cu gradul de comisar șef de poliție penitenciară, care a dobândit titlul științific de doctor în specialitatea funcției pe care o deține sau într-o specialitate înrudită, este exceptat de la aplicarea prevederilor art. 93 alin. (7) .

(3) Acordarea gradelor profesionale se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-au îndeplinit condițiile legale privind avansarea în gradul profesional.

(1) Trecerea agenților în categoria ofițerilor de poliție penitenciară se realizează prin concurs organizat anual, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităților de penitenciare, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta lege.

(2) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul pentru trecerea în categoria ofițerilor de poliție penitenciară, funcții de execuție, sunt:

(3) Agenților prevăzuți la alin. (1) li se acordă gradul profesional în funcție de vechimea efectivă în poliția penitenciară, astfel:

(1) Funcțiile de conducere vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concurs/examen, dintre ofițerii și agenții de poliție penitenciară în activitate. Agenții de poliție penitenciară pot ocupa prin concurs funcții de conducere vacante până la nivelul de șef serviciu sau echivalent.

(2) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor vacante de director general, director general adjunct, director de direcție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și de director de unitate sunt următoarele:

(3) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor de director adjunct din poliția penitenciară sunt următoarele:

(4) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor de șef serviciu și șef secție exterioară în poliția penitenciară sunt următoarele:

(5) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării altor funcții de conducere din poliția penitenciară sunt următoarele:

(6) Funcțiile de conducere până la nivelul maxim de șef serviciu sau echivalent, rămase vacante ca urmare a neocupării, în condițiile stabilite la alin. (4) și (5) , se pot ocupa prin concurs din sursă externă sau prin transferul cadrelor militare și al polițiștilor din cadrul altor instituții de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului.

(7) La concursul prevăzut la alin. (6) pot participa persoanele care îndeplinesc condițiile stabilite la art. 11 și alin. (4) lit. a) , b) și f) , respectiv alin. (5) lit. a) și e) . Numirea în funcții de conducere a candidaților admiși la concurs se face ca polițiști de penitenciare definitivi.

(8) Directorul general, directorii generali adjuncți și directorii de unitate din poliția penitenciară se numesc pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condițiile legii, pentru încă un mandat de 4 ani.

(9) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (8) , pe durata exercitării mandatului postul ocupat anterior devine temporar vacant și se păstrează. După încheierea mandatului, ofițerul revine pe postul ocupat anterior.

(10) În cazul în care, în timpul mandatului, ofițerul dobândește un grad profesional superior celui prevăzut pentru funcția rezervată, la încheierea mandatului i se asigură în limita funcțiilor existente numirea într-o funcție corespunzătoare gradului profesional dobândit, care nu este prevăzută cu mandat, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(1) Funcțiile de execuție vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concurs, dintre agenții și ofițerii în activitate, din cadrul aceleiași categorii.

(2) Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul prevăzut la alin. (1) în vederea ocupării unor funcții de execuție sunt:

(3) Funcțiile de execuție vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concursul din sursă externă prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b) .

(4) Administrația Națională a Penitenciarelor decide cu privire la modul de ocupare a funcțiilor de execuție vacante, în funcție de modalitățile de ocupare a acestora prevăzute la alin. (1) și (3) .

(5) Funcțiile de execuție neocupate în urma concursurilor prevăzute la alin. (1) și (3) se pot ocupa prin transferul cadrelor militare și al polițiștilor din cadrul altor instituții de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului, prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c) .

(1) În vederea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante de polițist de penitenciare, aferente funcțiilor de conducere și de execuție, se constituie comisii de concurs și comisii de soluționare a contestațiilor.

(2) Componența nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1) , inclusiv desemnarea președinților acestora, se stabilește prin ordin al ministrului justiției, în cazul concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) și pentru ocuparea posturilor vacante de polițist de penitenciare, aferente funcțiilor de conducere și de execuție, din Ministerul Justiției, respectiv prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în cazul celorlalte concursuri/examene de ocupare a posturilor vacante de polițist de penitenciare.

(3) Polițiștii de penitenciare care sunt desemnați membri în comisiile de concurs ori de soluționare a contestațiilor trebuie să aibă o vechime de minimum 3 ani în poliția penitenciară.

(4) La concursurile sau examenele prevăzute la alin. (1) poate participa, în calitate de observator, câte un reprezentant al organizațiilor sindicale ale polițiștilor de penitenciare, reprezentative la nivelul sistemului penitenciar.

(1) Candidații înscriși la concursul sau examenul de ocupare a posturilor vacante de polițist de penitenciare, aferente funcțiilor de conducere sau de execuție, trebuie să îndeplinească condițiile generale de dobândire a calității de polițist de penitenciare, precum și condițiile obligatorii cumulative de participare la concurs, potrivit prezentei legi.

(2) Îndeplinirea de către candidați a condiției de a fi apt din punct de vedere psihologic și medical pentru exercitarea funcției se constată de structurile de specialitate ale poliției penitenciare, potrivit reglementărilor specifice în domeniu.

(3) Pentru participarea la concurs/examen, candidații din sursă externă care au fost declarați apt medical și psihologic plătesc o taxă al cărei cuantum se stabilește prin ordin al ministrului justiției sau, după caz, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

(1) Concursurile/Examenele pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) se organizează de Ministerul Justiției cu sprijinul Administrației Naționale a Penitenciarelor, asigurat prin structurile de resurse umane și psihologia personalului. Concursurile/Examenele pentru ocuparea funcțiilor vacante de polițist de penitenciare, de conducere și de execuție, din Ministerul Justiției, se organizează de Ministerul Justiției prin structura proprie de resurse umane. Din comisiile de concurs și din comisiile de soluționare a contestațiilor pot face parte demnitari și personal din Ministerul Justiției, polițiști de penitenciare, specialiști în domeniul managementului și psihologi.

(2) În cazul funcțiilor vacante de polițist de penitenciare, de conducere și de execuție, altele decât cele prevăzute la alin. (1) , scoaterea la concurs a acestora, precum și desemnarea unității penitenciare sau, după caz, a unităților penitenciare organizatoare ale concursului se realizează prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(3) Data și locul susținerii concursului/examenului, tematica și bibliografia, prezentarea generală a posturilor și condițiile generale, precum și condițiile obligatorii cumulative pentru ocuparea acestora, probele de concurs, normele și baremele specifice privind organizarea, desfășurarea și evaluarea probelor cu caracter eliminatoriu, datele de contact, perioada pentru depunerea actelor de înscriere la concurs/examen și cuantumul taxei de înscriere se afișează la sediul Ministerului Justiției, în cazul concursurilor/examenelor prevăzute la alin. (1) , sau al unității organizatoare a concursului/examenului și se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiției sau, după caz, a Administrației Naționale a Penitenciarelor cu cel puțin 45 de zile calendaristice înainte de data fixată pentru susținerea primei probe a concursului/examenului.

(1) Concursul/Examenul pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) constă în susținerea următoarelor probe:

(2) Comisia de concurs întocmește, pe baza tematicii și a bibliografiei de concurs stabilite prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, planul probelor de concurs, care cuprinde modalitatea de desfășurare a acestora și duratele de timp alocate pentru fiecare probă, precum și subiectele aferente probei practice și baremele de evaluare și notare și realizează evaluarea și notarea acestora.

(3) În cadrul probelor de concurs candidații sunt verificați și evaluați cu privire la cunoștințele și aptitudinile manageriale necesare ocupării funcției pentru care candidează, fiind urmărite abilități legate de folosirea adecvată și eficientă a resurselor umane, materiale și financiare, capacitatea de organizare, strategie, analiză, sinteză, previziune, rezistența la stres, capacitatea rapidă de decizie, inițiativă și capacitate de adaptare rapidă la situații noi, comunicare.

(4) Pe baza baremelor de evaluare și notare, fiecare membru al comisiei de concurs evaluează și notează candidații cu note de la 1 la 10. Pentru fiecare probă, nota acordată candidatului este media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs. În cazul în care între notele acordate unui candidat există o diferență mai mare de 1 punct, membrii comisiei de concurs procedează la reanalizarea probei susținute de candidat și la renotarea acesteia; procedura renotării se efectuează o singură dată, iar în cazul menținerii acestei diferențe și după renotare, membrii comisiei de concurs își motivează, în scris, punctajul acordat.

(5) Probele de concurs se înregistrează audiovideo.

(6) Este declarat «admis» candidatul care obține punctajul final cel mai mare pentru același post, cu condiția ca la fiecare probă să obțină cel puțin nota 7 (șapte); punctajul final este calculat ca medie aritmetică a notelor obținute la fiecare probă de concurs; la punctaje finale egale are prioritate candidatul a cărui vechime în poliția penitenciară este mai mare, iar dacă egalitatea se menține, are prioritate candidatul cu vechime mai mare în funcții de conducere din poliția penitenciară.

(7) Baremele de evaluare și notare se afișează la centrul de concurs, imediat după finalizarea susținerii de către ultimul candidat a ultimei probe de concurs.

(8) Împotriva baremelor de evaluare și notare, candidații pot face contestație în termen de 24 de ore de la afișarea acestora. Erorile cu privire la modalitatea de întocmire a baremelor de evaluare și notare pot fi constatate și remediate și din oficiu de comisia de concurs/examen. Soluționarea contestațiilor se realizează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora.

(9) Candidații nemulțumiți de rezultatele probelor de concurs pot contesta nota la una sau la ambele probe, în termen de 2 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor. Contestațiile se soluționează de comisia de contestații prin analizarea înregistrării audiovideo a probelor susținute de candidat, conform baremelor de evaluare și notare definitive, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora. Membrii comisiei de soluționare a contestațiilor soluționează contestațiile formulate cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4) . Dacă în urma soluționării contestației formulate nota la una dintre probele de concurs se modifică, în plus sau în minus, contestația se admite.

(1) Concursul/Examenul pentru ocuparea funcțiilor vacante, de conducere sau de execuție, prevăzute la art. 96 , art. 97 alin. (3)-(6) și art. 98 alin. (1) și (3) , constă în susținerea următoarelor probe:

(2) Probele cu caracter eliminatoriu, cu relevanță directă în ceea ce privește specificul atribuțiilor postului scos la concurs, sunt:

(3) Organizarea, desfășurarea și evaluarea probelor prevăzute la alin. (2) se realizează potrivit normelor și baremelor specifice aprobate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(4) Proba orală de verificare a cunoștințelor de limbă străină, precum și proba interviului se înregistrează în mod obligatoriu, în funcție de dotarea tehnică existentă, cu mijloace tehnice audio sau audio-video.

(5) În situația în care funcțiile scoase la concurs/examen sunt din mai multe domenii de activitate, iar tematica stabilită este diferită, se constituie comisii de concurs și de soluționare a contestațiilor distincte pentru fiecare domeniu. Pentru probele eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. a)-c) , în cadrul comisiilor de concurs pot funcționa subcomisii de concurs, alcătuite din membri specialiști în domeniul probei.

(6) Prin membrii specialiști în domeniul postului scos la concurs, în cazul probei scrise, sau, după caz, prin subcomisiile de concurs, în cazul probelor eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. a)-c) , comisia de concurs întocmește, pe baza tematicii și a bibliografiei de concurs stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, în cazul concursurilor/examenelor prevăzute la art. 98³ alin. (1) , prin ordin al ministrului justiției, subiectele, baremele de evaluare și notare, modalitatea de susținere a probelor de concurs și realizează evaluarea, corectarea și notarea acestora.

(7) Proba sportivă pentru evaluarea performanței fizice se evaluează cu calificativul «admis»/«respins»; proba se evaluează potrivit baremelor stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și împotriva ei nu poate fi formulată contestație.

(8) Fiecare din probele eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. b)-d) se evaluează de comisia/subcomisia de concurs cu calificativul «admis»/«respins», potrivit baremelor prevăzute la alin. (3) , iar împotriva calificativului acordat nu poate fi formulată contestație.

(9) În cazul probei scrise pentru examinarea cunoștințelor specifice postului scos la concurs, pe baza baremelor de evaluare și notare definitive, fiecare membru specialist în domeniul postului scos la concurs notează lucrările candidaților cu note de la 1 la 10; nota acordată candidatului este media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector. În cazul în care între notele acordate unui candidat există o diferență mai mare de 1 punct, fiecare corector procedează la reanalizarea lucrării candidatului și la renotarea acesteia. Procedura renotării se efectuează o singură dată, iar în cazul menținerii acestei diferențe și după renotare, fiecare corector își motivează, în scris, punctajul acordat.

(10) Sunt declarați «admis» la concurs candidații care au fost declarați «admis» la proba sau, după caz, la probele eliminatorii, au obținut cel puțin nota 7 la proba scrisă pentru examinarea cunoștințelor specifice postului scos la concurs și care se clasează în limita numărului și categoriei de posturi scoase la concurs de unitatea pentru care au candidat; la note egale are prioritate candidatul a cărui vechime în specialitatea postului este mai mare. În cazul în care egalitatea se menține este declarat «admis» candidatul a cărui vechime în poliția penitenciară este mai mare.

(11) Baremele de evaluare și notare la proba scrisă se afișează la centrele de concurs și pe pagina de internet a Administrației Naționale a Penitenciarelor, imediat după finalizarea probei scrise.

(12) Împotriva baremelor de evaluare și notare la proba scrisă, candidații pot face contestație în termen de 24 de ore de la afișarea acestora. Erorile cu privire la modalitatea de întocmire a subiectelor sau a baremelor de evaluare și notare pot fi constatate și remediate și din oficiu de comisia de concurs/examen. Soluționarea contestațiilor se realizează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora.

(13) Candidații nemulțumiți de rezultatele obținute la proba scrisă pot face contestație în termen de 2 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor; contestațiile se soluționează de comisia de contestații, conform baremelor de corectare și notare definitive, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (9) . Dacă în urma soluționării contestației formulate nota se modifică, în plus sau în minus, contestația se admite.

(1) În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care țin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis» sau care rezultă din verificările efectuate cu privire la îndeplinirea condițiilor de dobândire a calității de polițist de penitenciare, oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a punctajelor finale/notelor obținute, cu condiția ca acesta să fi obținut cel puțin nota 7 (șapte) sau, în cazul concursurilor prevăzute la art. 98⁴ , acesta să fi obținut la fiecare probă cel puțin nota 7 (șapte).

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul în care candidatul declarat «admis» comunică refuzul prezentării la post sau, ulterior emiterii actului de numire în funcție, nu se prezintă la post în cel mult 30 de zile calendaristice de la data comunicării acestuia.

(1) Concursurile de ocupare a posturilor vacante de personal cu studii superioare din sectorul medical al poliției penitenciare se organizează și se desfășoară conform legislației din domeniul sănătății și metodologiei specifice aprobate prin ordin al ministrului sănătății, cu îndeplinirea condițiilor necesare dobândirii calității de polițist de penitenciare. Pentru posturile specifice sistemului poliției penitenciare care nu se regăsesc în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului sănătății se aplică legislația specifică polițiștilor de penitenciare.

(2) Concursurile de ocupare a posturilor vacante pentru clerul din poliția penitenciară se organizează cu respectarea dispozițiilor legale privind constituirea și organizarea clerului militar.

(1) Evoluția în carieră a polițiștilor de penitenciare este reglementată prin prezenta lege și este detaliată în Ghidul carierei, aprobat prin ordin al ministrului justiției.

(2) Modul de organizare și desfășurare a concursurilor se stabilește prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

(1) Metodologia de organizare și desfășurare a pregătirii profesionale a polițiștilor de penitenciare și criteriile de evaluare a rezultatelor acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

(2) În cazurile în care pregătirea și perfecționarea profesională se desfășoară în altă localitate decât cea de domiciliu, polițiștii de penitenciare beneficiază de drepturile de delegare prevăzute de prezenta lege.

(3) Pentru trimiterea la cursuri de formare sau specializări în străinătate, organizate sau finanțate de Administrația Națională a Penitenciarelor, polițiștii de penitenciare susțin un concurs, organizat potrivit ordinului ministrului justiției.

(1) Polițistul de penitenciare care nu respectă angajamentul prevăzut la art. 102 este obligat să restituie cheltuielile de școlarizare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului de 5 ani.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile polițistului de penitenciare sau în cazul transferului.

Polițistul de penitenciare are dreptul la:

(1) Polițistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, în cazul deplasării în interes de serviciu, în cazul mutării în alte localități, în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, în limita a 70 km dus și 70 km întors, și, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, dacă în localitatea în care se află locul de muncă:

(3) Polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, dacă acesta, soțul/soția acestuia sau copiii aflați în întreținere au înstrăinat o locuință proprietate personală, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare.

(4) În cazul deplasării cu autoturismul, polițiștilor de penitenciare li se decontează contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcurși pe distanța cea mai scurtă dintre localități.

(1) Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor, pe de o parte, și organizațiile sindicale reprezentative cel puțin la nivel de grup de unități ale polițiștilor de penitenciare sau reprezentanții polițiștilor de penitenciare, pe de altă parte, pot încheia acorduri colective care să cuprindă numai măsuri referitoare la:

(2) Acordul colectiv se încheie cu reprezentanții polițiștilor de penitenciare, desemnați în condițiile legii, în cazul în care organizația sindicală nu este reprezentativă la nivel de grup de unități sau polițiștii de penitenciare nu sunt organizați în sindicate.

(3) Acordul colectiv se încheie pe o perioadă de cel puțin un an și poate fi modificat, completat ori prelungit prin acte adiționale, cu acordul părților.

(4) Încheierea, modificarea, completarea ori prelungirea acordului colectiv se face la inițiativa scrisă a oricărei părți, în urma unor negocieri între părțile acordului.

(5) Negocierile cu privire la încheierea, modificarea, completarea sau prelungirea acordului nu vor putea începe mai târziu de 10 zile și nici mai devreme de 3 zile de la înregistrarea solicitării.

(6) Dispozițiile legale privind părțile, negocierea, conflictul colectiv de muncă, încheierea, efectele contractelor colective de muncă, cu excepția celor referitoare la înregistrarea și publicarea contractelor colective de muncă, se aplică în mod corespunzător și acordurilor colective încheiate în condițiile prezentului articol.

(7) Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor furnizează organizațiilor sindicale reprezentative sau reprezentanților polițiștilor de penitenciare informațiile necesare pentru încheierea acordului colectiv.

(1) Perioada suspendării raportului de serviciu pentru îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în cadrul unei organizații sindicale constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate, în condițiile legii. Persoana beneficiază de toate drepturile care rezultă din calitatea de polițist de penitenciare, cu excepția drepturilor salariale.

(2) Persoanei care îndeplinește o funcție de conducere salarizată în cadrul unei organizații sindicale i se mențin postul și funcția în cadrul poliției penitenciare, deținute la momentul suspendării din funcție, are dreptul de a avansa în gradul profesional, de a beneficia de gradație la împlinirea stagiilor prevăzute de lege și de a participa la concursuri pentru avansarea în carieră.

(3) Pentru perioada în care raportul de serviciu al polițistului de penitenciare este suspendat potrivit prevederilor art. 130 alin. (3) , funcțiile de conducere din organizația sindicală se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea polițiștilor de penitenciare, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca polițist de penitenciare.

(4) Echivalarea funcțiilor, potrivit alin. (3) , se face prin ordin al ministrului justiției, la propunerea organizației sindicale și cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

(5) Drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepția celor prevăzute la art. 104 lit. a) , e)-g) , j) , l)-n) , art. 105 și art. 111 alin. (2) , se acordă, potrivit condițiilor legale în vigoare, polițistului de penitenciare aflat în situația prevăzută la art. 130 alin. (3) .

(1) Polițiștii de penitenciare vor fi sprijiniți în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei profesionale, a unei locuințe proprietate personală, în localitatea în care își are sediul unitatea la care sunt încadrați, din fondurile Administrației Naționale a Penitenciarelor sau alte fonduri guvernamentale, în condițiile legii.

(2) Polițiștii de penitenciare, titulari ai contractului de închiriere a locuinței de serviciu, care au lucrat în poliția penitenciară sau în sistemul administrației penitenciare peste 15 ani și care s-au pensionat potrivit legii, precum și cei care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și s-au pensionat pentru invaliditate, în condițiile legii, își păstrează dreptul de folosință asupra locuinței de serviciu și după încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare. În cazul decesului titularului, soțul/soția își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții.

(3) Criteriile și condițiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) În condițiile legii, prin hotărâre a Guvernului se poate înființa Casa de credit a personalului din sistemul administrației penitenciare.

(1) Polițiștii de penitenciare își păstrează, pe perioada delegării, detașării ori trecerii temporare în altă funcție, funcția, gradul și drepturile salariale avute anterior, acordate conform prevederilor actelor normative privind salarizarea acestora.

(2) În situația în care drepturile salariale corespunzătoare funcției pe care este detașat sau, după caz, trecut temporar în altă funcție sunt mai mari, personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază de aceste drepturi salariale.

(1) Polițiștii de penitenciare au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale.

(2) Polițiștii de penitenciare cărora nu li s-a acordat locuință potrivit prevederilor alin. (1) și care nici ei și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au în proprietate o locuință în localitatea unde își desfășoară activitatea au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii, inclusiv pentru locuințele atribuite de către autoritățile administrației publice locale sau pentru locuințele de serviciu. În situația inexistenței unui fond locativ corespunzător în localitatea unde își desfășoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuință situată într-o localitate aflată la o distanță de maximum 70 km, în cazul în care nici polițistul de penitenciare și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au în proprietate personală o locuință în acea localitate sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.

(3) Dacă polițiștii de penitenciare, inclusiv soțul/soția acestora sau copiii aflați în întreținerea acestora au înstrăinat o locuință, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare, aceștia nu beneficiază de prevederile alin. (1) și (2) .

(4) Nu se acordă compensația lunară pentru chirie în situația în care contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției/soțului acestuia/acesteia.

(5) Polițiștii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuință de serviciu pot solicita schimbarea acesteia și atribuirea unei alte locuințe disponibile în fondul locativ al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau al unității penitenciare în cauză, care să corespundă nevoilor locative ale polițistului de penitenciare, soțului/soției acestuia și copiilor aflați în întreținere. Prevederile alin. (8) teza a 2-a rămân aplicabile. Cererile de schimb de locuințe se soluționează cu prioritate.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (2) , medicii rezidenți angajați în poliția penitenciară pot solicita chirie în localitatea unde efectuează studiile de rezidențiat.

(7) De prevederile alin. (2) beneficiază și polițiștii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuință de serviciu din fondul locativ al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, al unității penitenciare în cauză, care nu mai corespunde nevoilor locative ale polițistului de penitenciare, soțului/soției acestuia și copiilor aflați în întreținere și la care cel în cauză renunță. Prevederile alin. (8) teza a 2-a rămân aplicabile.

(8) Beneficiază de prevederile alin. (2) și polițistul de penitenciare care a avut în proprietate o locuință, în localitatea în care își desfășoară activitatea, și care, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare, pentru motive neimputabile, a pierdut dreptul de proprietate asupra acesteia. Dreptul prevăzut de prezentul alineat se acordă în urma efectuării unei anchete sociale, efectuată de către o comisie constituită prin act al conducătorului unității în care este încadrat polițistul de penitenciare.

(9) Polițiștii de penitenciare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (2) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (2) , dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

(10) Dreptul prevăzut la alin. (9) se menține în cazul transferului sau încadrării funcționarilor publici cu statut special într-o altă instituție din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

(11) În situația prevăzută la alin. (9) compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (2) și pentru situația prevăzută la alin. (9) , caz în care polițistul de penitenciare optează pentru una dintre aceste situații.

(12) Drepturile prevăzute de prezentul articol nu au caracter salarial și nu se impozitează.

(13) Condițiile de acordare a drepturilor prevăzute de prezentul articol se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

(1) La sesizarea Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, a unităților din subordinea acesteia, instituțiile și organele specializate ale statului au obligația de a acorda protecție polițiștilor de penitenciare și membrilor de familie ai acestora împotriva amenințărilor, violențelor, faptelor de ultraj ori altor fapte de natură penală cărora le-ar putea fi victimă, precum și în cazul în care viața, integritatea corporală, demnitatea sau bunurile le sunt puse în pericol în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

(2) Sesizarea prevăzută la alin. (1) se face la cererea polițiștilor de penitenciare și, în cazuri temeinic justificate, a membrilor de familie ai acestora.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) , polițistul de penitenciare și membrii de familie ai acestuia pot beneficia, la cerere, de asistența juridică asigurată în mod gratuit de unitate, prin avocat, în condițiile ordinului ministrului justiției prevăzut la art. 104 lit. o) .

(4) Condițiile și modalitățile de acordare a protecției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(1) Polițistul de penitenciare în activitate ori pensionat, soțul sau soția acestuia, precum și copiii aflați în întreținerea acestuia beneficiază, în mod gratuit, de servicii de asistență medicală, medicamente și proteze, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului și cu respectarea dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.

(2) Pentru acordarea, potrivit legii, a asistenței medicale specifice personalului din sistemul administrației penitenciare, în statele de organizare ale Administrației Naționale a Penitenciarelor și ale fiecărei unități penitenciare se prevăd și se încadrează posturi de personal medico-sanitar superior și mediu.

(3) Drepturile prevăzute la alin. (1) nu au caracter salarial și nu se impozitează.

(1) Polițiștii de penitenciare au dreptul la despăgubiri în situația în care au suferit, din culpa instituției, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, în condițiile și cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(2) Polițistului de penitenciare care a decedat în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă, post-mortem, gradul de subinspector de poliție penitenciară, în cazul în care face parte din categoria agenților, sau gradul profesional următor, în cazul ofițerilor.

(3) Copiii aflați în întreținerea polițistului de penitenciare decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi înmatriculați la cerere, fără examen ori concurs, în instituțiile de învățământ ale poliției penitenciare, dacă îndeplinesc condițiile legale.

(4) Copiii aflați în întreținerea polițistului de penitenciare decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul sau soția acestuia pot fi încadrați ca polițiști de penitenciare sau angajați ca personal contractual în sistemul administrației penitenciare, fără examen ori concurs, dacă îndeplinesc celelalte condiții legale prevăzute pentru funcția respectivă.

(5) Prin ordin al ministrului justiției se stabilește procedura de aplicare a prevederilor alin. (3) și (4) .

(1) Pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, polițiștilor de penitenciare li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(2) Absolvenților instituțiilor de învățământ prevăzute la art. 13 alin. (2) și (5) declarați „șef de promoție“ li se acordă recompense materiale cu ocazia absolvirii, stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(3) Pentru activitatea desfășurată, polițiștilor de penitenciare li se conferă decorații potrivit legii.

(4) Polițiștii de penitenciare, decorați cu Ordinul Meritul Militar sau cu Semnul onorific În Serviciul Armatei, își păstrează toate drepturile conferite de aceste ordine, dobândite anterior.

(5) Pentru merite deosebite în activitatea desfășurată, polițiștilor de penitenciare li se conferă Medalia de Excelență în Serviciul Penitenciar. Criteriile și procedura pentru conferirea medaliei se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

(1) Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.

(2) Programul de lucru al personalului din compartimentele a căror activitate impune prezența în serviciu mai mult de 8 ore se stabilește de către directorii unităților, în raport cu necesitățile operative, asigurându-se respectarea timpului de lucru legal.

(3) În cazul în care pentru anumite categorii profesionale durata normală a timpului de muncă este stabilită prin dispoziții legale specifice, se vor aplica aceste dispoziții legale.

(4) În funcție de specificul muncii prestate se poate opta și pentru un alt fel de repartizare a timpului de muncă, cu respectarea timpului de lucru legal.

(5) Modul de compensare și plată a orelor prestate de polițiștii de penitenciare peste durata normală a timpului de muncă, precum și a orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează se stabilește potrivit dispozițiilor legale privind salarizarea personalului bugetar.

(1) Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile din subordinea acesteia elaborează regulamente de ordine interioară, cu consultarea organizațiilor sindicale, prin care se stabilesc normele de ordine interioară, principiile și regulile privind desfășurarea activităților structurilor organizatorice ale acestora, precum și modul de organizare a timpului de lucru, a pauzelor, evidența prezenței și a muncii suplimentare.

(2) Prin ordin al ministrului justiției se stabilesc standardele privind condițiile de muncă asigurate polițiștilor de penitenciare.

Polițistul de penitenciare are următoarele obligații:

Ofițerilor și agenților din sistemul administrației penitenciare le este interzis:

(1) Polițiștii de penitenciare sunt în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații:

(2) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe între polițiștii de penitenciare care sunt soți sau rude de gradul I.

(3) În cazul existenței unui conflict de interese, polițistul de penitenciare este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să îl informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștință.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) , conducătorul unității, la propunerea șefului ierarhic căruia îi este subordonat direct polițistul de penitenciare în cauză, va desemna un alt polițist, care are aceeași pregătire și același nivel de experiență.

(5) Încălcarea dispozițiilor alin. (3) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

(6) Prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la conflictul de interese se aplică în mod corespunzător.

(1) Polițiștii de penitenciare au dreptul la stabilitatea raporturilor de serviciu.

(2) Raporturile de serviciu ale personalului prevăzut la alin. (1) se nasc și se exercită în baza actului de numire și se pot modifica, suspenda sau pot înceta numai în cazurile și în condițiile prezentei legi.

(3) Raporturile de serviciu ale polițiștilor de penitenciare sunt de subordonare ierarhică.

(4) Raporturile de serviciu ale polițiștilor de penitenciare nu pot înceta prin demisie la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare și de război.

(5) Ocuparea unei funcții care necesită acces la informații clasificate este condiționată de existența dreptului de acces la astfel de informații, în condițiile legii.

(1) Polițiștii de penitenciare pot fi delegați de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, de directorii unităților din subordinea acesteia să îndeplinească anumite activități în interesul unității unde sunt încadrați, în aceeași localitate sau în altă localitate, pe o perioadă de cel mult 60 de zile într-un an.

(2) Polițiștii de penitenciare pot fi delegați mai mult de 60 de zile într-un an, cu acordul scris al acestora.

(1) Detașarea polițiștilor de penitenciare se poate dispune, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Detașarea pe o perioadă mai mare de 6 luni se poate dispune numai cu acordul scris al celui în cauză.

(2) Trecerea temporară în altă funcție se poate dispune fără acordul polițistului de penitenciare în caz de forță majoră sau ca măsură de protecție a polițistului de penitenciare, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.

(3) Ofițerii pot fi împuterniciți în funcții de conducere vacante în unitatea în care sunt încadrați sau în care au fost detașați, dacă îndeplinesc condițiile specifice postului, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane. Împuternicirea se poate face numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioadă de maximum un an. Prin excepție, termenul de un an poate fi depășit în situația funcțiilor temporar vacante sau în legătură cu care există un litigiu.

(4) În perioada de maximum un an prevăzută la alin. (3) , unitatea din cadrul poliției penitenciare este obligată să inițieze demersuri pentru ocuparea postului de conducere vacant; în cazul în care postul de conducere vacant nu se ocupă, se poate dispune o nouă împuternicire.

(5) Pe perioada împuternicirii, polițistul de penitenciare beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcției pe care este împuternicit. Polițistul de penitenciare poate opta pentru menținerea drepturilor salariale avute anterior, dacă acestea sunt mai mari decât cele ale funcției pe care este împuternicit.

(1) Polițiștii de penitenciare definitivi pot fi schimbați din funcțiile deținute, în cadrul aceleiași unități, și pot fi numiți în alte funcții prevăzute cu același coeficient de ierarhizare sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justiției, în următoarele cazuri:

(2) Polițiștii de penitenciare definitivi pot fi mutați în alte unități ale poliției penitenciare, la cerere sau în interesul serviciului, cu acordul lor, în aceeași ori în altă funcție prevăzută cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justiției.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) , prin funcție prevăzută cu coeficient de ierarhizare identic se înțelege funcția în care se face numirea al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al funcției anterioare.

(1) Revocarea din funcția de conducere și numirea într-o altă funcție se dispun în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale ori ca sancțiune disciplinară.

(2) La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată și eficientă a resurselor umane, materiale și financiare, evitarea pierderilor, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor.

(3) La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu subalternii, cu persoanele aflate în stare de detenție, cu alte persoane sau instituții cu care intră în contact, precum și cu mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public și transparența actului de conducere.

(4) La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere, în principal, modul de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniu și modul în care sunt respectate drepturile persoanelor private de libertate, precum și celelalte dispoziții legale privind executarea pedepselor.

(5) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă.

(6) Împotriva ordinului sau deciziei de revocare din funcția de conducere se poate face plângere la instanța de contencios administrativ competentă potrivit legii, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile.

(7) Modul de verificare a îndeplinirii criteriilor prevăzute la alin. (2)-(5) se stabilește prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului justiției.

(1) În cazul în care împotriva polițistului de penitenciare s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, menținerea sa în activitate se hotărăște după soluționarea definitivă a cauzei, cu excepția situației în care a comis și alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obișnuită.

(2) După punerea în mișcare a acțiunii penale, polițistul de penitenciare se pune la dispoziție și nu mai îndeplinește atribuțiile funcției deținute. Polițistul de penitenciare pus la dispoziție îndeplinește numai acele sarcini și atribuții de serviciu stabilite, în scris, de conducătorul unității și beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, și de celelalte drepturi prevăzute de prezenta lege. Punerea la dispoziție se menține în cazul în care împotriva polițistului de penitenciare s-a luat, în condițiile Codului de procedură penală , măsura preventivă a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune.

(3) Pe perioada arestării preventive și a arestului la domiciliu, polițistul de penitenciare este suspendat din funcție. Aceeași măsură se va dispune în cazul în care împotriva polițistului de penitenciare s-a luat, în condițiile Codului de procedură penală , măsura preventivă a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune, dacă în sarcina acestuia a fost stabilită obligația să nu exercite profesia ori meseria sau alte măsuri de siguranță/obligații/măsuri de supraveghere care împiedică exercitarea atribuțiilor profesionale.

(4) Pe timpul suspendării din funcție în condițiile alin. (3) , polițistul de penitenciare nu beneficiază de niciun drept dintre cele prevăzute de prezenta lege. Polițistul de penitenciare aflat în această situație poate beneficia de dreptul la pensie, în condițiile stabilite prin lege specială.

(5) În cazul în care s-a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal, polițistul de penitenciare este repus în toate drepturile anterioare, inclusiv în funcția deținută anterior, și beneficiază de compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție, respectiv a suspendării din funcție, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane. În cazul în care s-a dispus condamnarea definitivă a polițistului de penitenciare la pedeapsa amenzii penale, acesta este repus în funcția deținută anterior, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane, fără a beneficia de drepturile de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție, respectiv a suspendării din funcție.

(6) Organul de urmărire penală sau instanța de judecată care a dispus față de polițistul de penitenciare una dintre măsurile sau soluțiile prevăzute la alin. (2) , (3) și (5) are obligația să comunice de îndată unității al cărei angajat este polițistul de penitenciare sau, după caz, Administrației Naționale a Penitenciarelor ori Ministerului Justiției măsura sau soluția dispusă.

(1) Suspendarea raportului de serviciu poate interveni de drept sau prin acordul părților, în condițiile legii.

(2) În cazul în care polițistul de penitenciare este desemnat să desfășoare activități în cadrul unor misiuni diplomatice ale României sau în cadrul unor organisme sau instituții internaționale, intervine suspendarea de drept a raportului de serviciu, pentru perioada respectivă.

(3) Raportul de serviciu al polițistului de penitenciare se suspendă de drept, dacă acesta desfășoară activitate sindicală de conducere salarizată, în condițiile legii.

(4) Raportul de serviciu al polițistului de penitenciare se suspendă de drept cât timp acesta efectuează tratament medical în străinătate, dacă solicitantul nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea în străinătate a soțului sau a soției ori a unei rude de gradul I, în vederea efectuării de tratament medical, pe perioada tratamentului.

(5) Raportul de serviciu al polițistului de penitenciare se poate suspenda prin acordul părților, în situația în care polițistul de penitenciare desfășoară din inițiativa sa activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale, pe perioada aferentă contractului sau convenției de muncă încheiate în acest scop.

(6) Raportul de serviciu poate fi suspendat prin acordul părților pentru cel mult 4 ani în cazul solicitării polițistului de penitenciare de a-și urma soția sau soțul trimis în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autorități administrative autonome, organe ori alte instituții de specialitate ale administrației publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanțe naționale, structuri și comandamente din cadrul organizațiilor internaționale din care România face parte, doar dacă acestea au o durată de minimum 6 luni.

(7) Raportul de serviciu al polițistului de penitenciare poate fi suspendat prin acordul părților pe perioada cât acesta participă din proprie inițiativă la cursuri de pregătire și perfecționare în străinătate, altele decât cele organizate sau finanțate de Administrația Națională a Penitenciarelor, dacă are aprobarea directorului de unitate pentru a urma asemenea studii, iar acestea asigură specializarea sau pregătirea potrivit nevoilor poliției penitenciare.

(8) Raportul de serviciu al polițistului de penitenciare se poate suspenda și în alte situații prevăzute de lege, de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți, cu respectarea prevederilor cuprinse în legislația muncii.

(1) În cazul în care polițistul de penitenciare suferă de o boală psihică, confirmată prin diagnostic de un medic de specialitate, la nivelul unității se dispun măsurile necesare pentru prezentarea polițistului de penitenciare la expertiza de specialitate în cadrul comisiei de expertiză medico-militară.

(2) În cazul în care polițistul de penitenciare, în urma recomandării medicului de medicina muncii de a efectua un consult psihiatric, refuză nejustificat să se prezinte la diagnosticarea de către un medic de specialitate, la comisia de expertiză medico-militară, la revizuire sau în alte cazuri, la solicitarea comisiei de expertiză medico-militară, acesta este suspendat din funcție până la îndeplinirea obligațiilor care rezultă din prezentul alineat, dar nu mai mult de 6 luni.

(3) Pe perioada suspendării din funcție în condițiile alin. (2) polițistului de penitenciare i se pot plăti drepturile de asigurări sociale de sănătate care se acordă pe perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.

(4) Refuzul de a se prezenta la diagnosticarea de către un medic de specialitate sau la comisia de expertiză medico-militară în termenul prevăzut la alin. (2) atrage încetarea raporturilor de serviciu din motive imputabile celui în cauză.

(1) Polițistul de penitenciare clasat „apt limitat“ de către comisia de expertiză medico-militară, pentru care atribuțiile postului ocupat nu permit respectarea recomandărilor comisiei, se pune la dispoziție pe perioada clasării.

(2) Pe perioada punerii la dispoziție în condițiile alin. (1) , polițistul de penitenciare beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, și de celelalte drepturi prevăzute de prezenta lege, după caz, atribuțiile de serviciu fiindu-i stabilite de directorul unității, cu respectarea recomandărilor comisiei de expertiză medico-militară.

(1) Raportul de serviciu al polițistului de penitenciare încetează în următoarele cazuri:

(2) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, raporturile de serviciu ale polițistului nu pot înceta în condițiile prevăzute de alin. (1) lit. b) , g) și q) .

(1) La cerere, polițistul de penitenciare încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu poate fi menținut în activitate pe funcții de polițist de penitenciare.

(2) La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcții de polițist de penitenciare.

(3) Menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) și (2) se face prin ordin al ministrului justiției, pe baza propunerii șefului unității din care acesta face parte, respectiv a făcut parte, și a avizului comisiei de expertiză medico-militară.

(4) Comisia de expertiză medico-militară constată dacă atribuțiile funcției pe care urmează să fie menținut, respectiv numit, sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecțiunea fizică/psihică și pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.

(1) Polițiștii de penitenciare pot solicita, în scris, încetarea raporturilor de serviciu prin demisie.

(2) Demisia produce efecte după 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. În cazul funcțiilor de conducere, demisia produce efecte după 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării.

(3) Termenele prevăzute la alin. (2) pot fi reduse dacă între persoana în cauză și cel abilitat să emită actul administrativ potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane se convine asupra unui termen mai scurt.

(4) Polițistul de penitenciare demisionar este obligat să își continue activitatea până la împlinirea termenelor prevăzute la alin. (2) sau (3) , după caz.

(5) Polițistul de penitenciare poate reveni asupra cererii de demisie până la împlinirea termenului de la care demisia produce efecte.

(1) Polițiștii de penitenciare nu pot fi menținuți în activitate și în funcție după împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de lege.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în raport cu nevoile de încadrare, polițiștii de penitenciare pot fi menținuți în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă, până la vârsta de 62 de ani, dacă starea sănătății le permite, cu aprobarea anuală a persoanelor abilitate conform competențelor de gestiune a resurselor umane.

(1) Comisia de disciplină de la nivelul Ministerului Justiției se constituie prin ordin al ministrului justiției.

(2) Comisia de disciplină de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(3) Comisia de disciplină de la nivelul fiecărei unități subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a conducătorului unității.

(1) Comisia de disciplină este formată din președinte și 4 membri titulari.

(2) Pentru fiecare comisie de disciplină se vor desemna un președinte supleant și cel puțin 4 membri supleanți.

(1) Membrii titulari ai comisiei de disciplină sunt desemnați astfel:

(2) În cazul în care polițiștii de penitenciare nu sunt organizați în sindicat sau nu sunt îndeplinite condițiile de la alin. (1) lit. b) teza a doua, membrii titulari ai comisiei de disciplină vor fi desemnați prin votul majorității polițiștilor de penitenciare din respectiva unitate. Alegerea reprezentanților se face prin vot secret.

(3) Desemnarea membrilor supleanți se face cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2) .

(1) Președintele, președintele supleant, membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei de disciplină se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea numirii pentru un nou mandat cu aceeași durată.

(2) Președintele, președintele supleant, membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei de disciplină își exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină până la data expirării acestuia sau înainte de termen, în condițiile prevăzute de lege. În cazul încetării mandatului înainte de termen, noul președinte al comisiei de disciplină ori, după caz, noul membru titular ori supleant continuă mandatul persoanei pe care a înlocuit-o.

(3) Cu 35 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină se va proceda la constituirea unei noi comisii de disciplină, în condițiile prezentului capitol. În acest scop, conducătorul unității va comunica organizației sindicale reprezentative a polițiștilor de penitenciare din cadrul unității ori, după caz, polițiștilor de penitenciare din unitatea respectivă, cu cel puțin 30 de zile înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, solicitarea privind desemnarea membrilor titulari și supleanți ai comisiei de disciplină, potrivit art. 155 .

(4) În situația în care, cu 7 zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, organizația sindicală reprezentativă a polițiștilor de penitenciare din cadrul unității ori, după caz, majoritatea polițiștilor de penitenciare din unitatea respectivă nu a desemnat cei 2 membri titulari ai comisiei prevăzuți la art. 155 alin. (1) lit. b) , precum și membrii supleanți corespunzători, desemnarea acestora se face de conducătorul unității.

Nu poate fi membru în comisia de disciplină polițistul de penitenciare care se află în una dintre următoarele situații de incompatibilitate:

(1) Poate fi desemnat președinte al comisiei de disciplină un polițist de penitenciare definitiv care îndeplinește următoarele condiții:

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a) , în situația în care nu pot fi desemnați ofițeri cu gradul profesional de cel puțin subcomisar de poliție penitenciară, președinte al comisiei de disciplină poate fi desemnat un ofițer cu grad profesional mai mic.

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în următoarele situații:

(2) Cererea de suspendare se formulează, în scris, de orice persoană care poate dovedi existența situațiilor prevăzute la alin. (1) și se înaintează președintelui comisiei de disciplină.

(3) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplină se pronunță cu privire la existența situațiilor prevăzute la alin. (1) , precum și cu privire la suspendarea mandatului.

(4) Membrii comisiei de disciplină care știu că există un motiv de suspendare a mandatului lor au obligația să formuleze cerere de suspendare, în scris, care se înaintează președintelui comisiei.

(5) Cererea de suspendare produce efecte de la data constatării existenței uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) prin raportul comisiei de disciplină. Cu privire la participarea celui în cauză la ședința comisiei de disciplină care are ca obiect constatarea uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) în privința mandatului său, cererea de suspendare produce efecte de la data depunerii.

(6) Raportul comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoștință persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum și persoanei vizate prin cererea de suspendare.

(7) Președintele comisiei de disciplină va lua măsuri de înlocuire a membrului titular suspendat cu unul dintre membrii supleanți corespunzători.

(8) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează până la încetarea cauzei care a determinat-o.

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen în următoarele situații:

(2) Cererea de renunțare la calitatea de membru se înaintează președintelui comisiei de disciplină și produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă președintele acesteia, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.

(3) Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată printr-un referat al președintelui, care se aduce de îndată la cunoștința persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

(1) Prevederile art. 161 și art. 162 alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și președintelui comisiei de disciplină.

(2) Cererea de suspendare a mandatului președintelui comisiei de disciplină se formulează, în scris, de orice persoană care poate dovedi existența situațiilor prevăzute la art. 161 alin. (1) . Președintele comisiei de disciplină are obligația să formuleze cerere de suspendare dacă știe că există un motiv de suspendare a mandatului său.

(3) Cererea de suspendare se adresează persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică dacă în cuprinsul cererii se regăsește vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 161 alin. (1) și emite actul prin care se suspendă mandatul președintelui comisiei de disciplină. Actul prin care se suspendă mandatul președintelui comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoștința persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum și președintelui comisiei de disciplină.

(4) Încetarea mandatului președintelui comisiei de disciplină se constată de către persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică existența situațiilor prevăzute la art. 162 alin. (1) și emite actul prin care constată încetarea mandatului președintelui comisiei de disciplină.

(5) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile în mod corespunzător și supleantului președintelui comisiei de disciplină.

(1) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru titular al comisiei de disciplină, atribuțiile acestuia se vor exercita de unul dintre membrii supleanți corespunzători.

(2) În cazul suspendării sau încetării mandatului președintelui comisiei de disciplină, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevăzut la art. 156 .

(3) În cazul în care comisia de disciplină nu poate fi constituită prin utilizarea membrilor supleanți sau, după caz, a supleantului președintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanți ori a președintelui sau a supleantului acestuia, după caz, în condițiile prezentului capitol, care vor exercita atribuțiile de membru al comisiei de disciplină cu caracter temporar sau permanent, după caz.

(4) Membrii titulari sunt înlocuiți de membrii supleanți corespunzători și în următoarele situații:

(5) Absența nejustificată de la ședințele comisiei de disciplină constituie abatere disciplinară.

(1) Comisia de disciplină are un secretar titular și un secretar supleant, numiți prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplină, care au, de regulă, studii superioare juridice. Secretarul titular și supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplină.

(2) Prevederile art. 157-159 , art. 161 , 162 și 164 sunt aplicabile în mod corespunzător și secretarului titular și supleantului acestuia. Suspendarea și încetarea mandatului secretarului titular și al supleantului acestuia se constată de către persoana care are competența de numire a comisiei de disciplină.

(1) Comisiile de disciplină sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuțiilor ce le revin, care au competența de a efectua cercetarea faptelor ce pot constitui abateri disciplinare și de a propune, dacă se constată vinovăția, una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege.

(2) Activitatea comisiilor de disciplină are la bază următoarele principii:

(1) În desfășurarea activității și îndeplinirea atribuțiilor, președintele și membrii comisiei de disciplină au următoarele obligații:

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și secretarului comisiei de disciplină, în desfășurarea activității și îndeplinirea atribuțiilor.

(3) Comisia de disciplină are obligația de a primi, prin secretarul acesteia, orice document care îi este destinat. Acestea se înscriu în registrul de evidență al comisiei de disciplină.

(1) Comisia de disciplină are următoarele atribuții principale:

(2) Comisia de disciplină își desfășoară activitatea în limitele și raportat la obiectul sesizării.

Președintele comisiei de disciplină are următoarele atribuții principale:

Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuții principale:

(1) Sesizarea îndreptată împotriva unui polițist de penitenciare se adresează comisiei de disciplină competente, conform prevederilor art. 145 .

(2) În cazul în care comisia de disciplină sesizată constată că nu este competentă să efectueze cercetarea, va transmite de îndată sesizarea către comisia de disciplină căreia îi revine această competență.

(3) În cazul în care sesizarea este adresată altei structuri decât comisia de disciplină, conducătorul acesteia are obligația să o transmită de îndată comisiei de disciplină competente.

(4) În situațiile prevăzute la alin. (2) și (3) , persoana care a făcut sesizarea va fi înștiințată cu privire la demersurile efectuate în termen de 10 zile de la realizarea acestora.

(1) Comisia de disciplină poate fi sesizată de:

(2) Sesizarea se formulează în scris și trebuie să cuprindă:

(1) La primirea sesizării, comisia de disciplină verifică dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 172 alin. (2) , dacă se referă la abaterile disciplinare prevăzute la art. 140 și dacă este competentă să cerceteze fapta care constituie obiectul sesizării.

(2) În cazul în care comisia de disciplină constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 172 alin. (2) ori sesizarea nu se referă la abaterile disciplinare prevăzute la art. 140 sau privește același polițist de penitenciare și aceeași faptă săvârșită în aceleași circumstanțe pentru care s-a desfășurat procedura de cercetare și s-a propus aplicarea unei sancțiuni disciplinare sau clasarea sesizării, sesizarea se clasează.

(3) În cazul în care sesizarea privește un membru al comisiei de disciplină, aspectele semnalate sunt supuse unei verificări prealabile, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării sesizării. Comisia de disciplină poate desemna unul ori doi membri să efectueze verificările prealabile și să prezinte comisiei un raport care să cuprindă rezultatele acestor verificări. Cu ocazia verificărilor prealabile, comisia ori, după caz, membrii desemnați pot să solicite conducerii unității în cadrul căreia membrul comisiei de disciplină își desfășura activitatea la data săvârșirii faptei informații considerate necesare pentru soluționarea sesizării și, după caz, să procedeze la audierea unor persoane ale căror declarații pot clarifica dacă faptele reclamate pot întruni elementele vreuneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de lege, precum și a polițistului de penitenciare vizat prin sesizare.

(1) În situația în care se constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 173 alin. (1) , iar în cazul prevăzut la art. 173 alin. (3) , din verificările prealabile efectuate, rezultă indicii suficiente privind săvârșirea unei abateri disciplinare, comisia de disciplină începe cercetarea faptei care constituie obiectul sesizării.

(2) În vederea cercetării faptei care face obiectul sesizării, președintele comisiei de disciplină va stabili de îndată termenul de prezentare și va dispune citarea polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată, a persoanei care a formulat sesizarea și, după caz, a altor persoane indicate în sesizare.

(3) Citarea se face cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de termenul de prezentare. Comunicarea citației se face personal, cu semnătură de primire, sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Dovezile de comunicare se depun la dosar.

(4) Comunicarea citației prin scrisoare recomandată se face la domiciliul celui citat. Schimbarea domiciliului în timpul cercetării trebuie, sub sancțiunea neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștința comisiei de disciplină.

(5) În cuprinsul citației se indică locul, data și ora ședinței comisiei de disciplină.

(6) Pentru primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplină, în cuprinsul citației se indică, pe lângă elementele prevăzute la alin. (5) , și obiectul sesizării.

(7) Pentru primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplină, odată cu citația, polițistului de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării i se comunică, sub sancțiunea nulității, o copie de pe sesizarea îndreptată împotriva sa și de pe înscrisurile pe care se sprijină aceasta.

(8) Dacă persoana citată refuză să primească citația sau să semneze dovada de primire, se încheie un proces-verbal.

(9) Citația se consideră comunicată în cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a o ridica, deși există dovada avizării sale.

(10) Prezența persoanei citate în fața comisiei de disciplină acoperă orice vicii de procedură.

(1) Polițistul de penitenciare a cărui faptă este cercetată are obligația de a se prezenta personal în fața comisiei de disciplină pe parcursul cercetării.

(2) Comisia de disciplină are obligația de a asigura, în condițiile legii, accesul neîngrădit al polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată la documentele utilizate în sau rezultate din activitatea comisiei de disciplină privind fapta sesizată ca abatere disciplinară.

(1) Cercetarea faptei ce poate constitui abatere disciplinară se face cu celeritate.

(2) În cadrul cercetării se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției. Ascultarea celui cercetat în cauză și verificarea apărărilor sale sunt obligatorii.

(3) Activitatea de cercetare a faptei constă în:

(4) Cel mai târziu la primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplină, polițistul de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării poate propune mijloacele de probă pe care le consideră necesare, iar persoana care a formulat sesizarea poate propune completarea mijloacelor de probă indicate în sesizare. Probele se propun motivat pentru fiecare din perspectiva concludenței, pertinenței și utilității probei, comisia având obligația de a se pronunța motivat în sensul admiterii sau respingerii acestora. Persoanele citate pot propune mijloace de probă și printr-o cerere scrisă adresată comisiei de disciplină.

(5) Mijloacele de probă care nu au fost solicitate în condițiile alin. (4) nu vor mai putea fi invocate în fața comisiei de disciplină.

(6) Dacă nevoia administrării probei a reieșit din dezbaterile în fața comisiei de disciplină, aceasta poate încuviința proba solicitată.

(7) Comisia de disciplină dispune din oficiu administrarea probelor pe care le consideră necesare pentru soluționarea cazului.

(1) Audierea persoanelor prevăzute la art. 176 alin. (3) lit. a)-c) trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancțiunea nulității. Procesul-verbal se semnează, pe fiecare pagină, de președinte, de membrii comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum și de persoana audiată. Adăugările, ștersăturile sau schimbările aduse se semnează în același mod, sub sancțiunea de a nu fi luate în seamă.

(2) Dacă persoanele audiate nu vor sau nu pot să semneze, se va menționa acest lucru în procesul-verbal.

(3) Refuzul persoanelor legal citate de a se prezenta la audieri se menționează în procesul-verbal și nu împiedică desfășurarea cercetării faptei.

(1) Ședințele comisiei de disciplină sunt publice numai la solicitarea sau cu acordul scris al polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară.

(2) Ședințele comisiei de disciplină nu sunt publice în situațiile în care sesizarea sau înscrisurile care stau la baza sesizării au caracter clasificat.

(3) Lucrările fiecărei ședințe a comisiei de disciplină se consemnează într-un proces-verbal semnat de președinte, de membri și de secretarul acesteia.

(1) În exercitarea atribuțiilor sale, comisia de disciplină întocmește procese-verbale, pe baza concluziilor majorității membrilor săi.

(2) Refuzul unui membru al comisiei de disciplină de a-și exprima opinia sau abținerea de la vot pe parcursul cercetării constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii.

(1) La finalizarea procedurii de cercetare a faptei, comisia de disciplină va întocmi un referat în care va consemna rezultatele activității de cercetare desfășurate.

(2) Referatul comisiei de disciplină care consemnează rezultatele activității de cercetare cu privire la cauza cu care a fost sesizată trebuie să conțină următoarele elemente:

(3) Opiniile separate, formulate în scris și motivate, se vor anexa la referatul comisiei de disciplină.

(1) Comisia de disciplină formulează propunerea cu privire la sancțiunea aplicabilă în cuprinsul referatului prevăzut la art. 180 .

(2) Prin referat, comisia de disciplină poate să propună:

(3) În cazul în care comisia de disciplină propune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, aceasta procedează și la individualizarea ei; în acest sens, prin referatul prevăzut la art. 180 alin. (1) , comisia de disciplină propune cuantumul de diminuare a drepturilor salariale, în cazul sancțiunii prevăzute la art. 141 lit. b) , perioada maximă de amânare, în cazul sancțiunii prevăzute la art. 141 lit. c) , sau funcția pe care să se realizeze numirea, în cazul sancțiunilor prevăzute la art. 141 lit. d) și e) .

(4) La individualizarea sancțiunii disciplinare aplicabile polițistului de penitenciare, comisia de disciplină ține seama de:

(5) Pentru individualizarea concretă a cuantumului și perioadei de diminuare a drepturilor salariale, a perioadei de amânare a avansării în gradul profesional sau funcție, a funcției inferioare pe care se realizează trecerea, respectiv revocarea, comisia de disciplină solicită structurii de specialitate, anterior întocmirii referatului, informații cu privire la cuantumul eventualelor rețineri salariale, situația avansărilor în gradele profesionale și a funcțiilor superioare, a funcțiilor inferioare pe care se poate realiza numirea, respectiv a funcțiilor vacante pe care se poate face numirea ca urmare a revocării din funcția de conducere.

(1) În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvârșită de polițistul de penitenciare poate fi considerată infracțiune, solicită conducătorului unității în cadrul căreia funcționează comisia sesizarea procurorului sau organelor de cercetare penală. Conducătorul unității va sesiza de îndată procurorul sau organele de cercetare penală. Cu privire la solicitarea adresată ministrului justiției sau, după caz, directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, comisia de disciplină informează și conducătorul unității unde își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare.

(2) În cazul în care fapta polițistului de penitenciare a fost sesizată ca abatere disciplinară și ca infracțiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la data la care soluția pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă.

(1) Actul administrativ de sancționare a polițistului de penitenciare este emis de persoana care are competența aplicării sancțiunii disciplinare, pe baza propunerii cuprinse în referatul comisiei de disciplină.

(2) Persoana care are competența aplicării sancțiunii disciplinare poate aplica, motivat, o sancțiune disciplinară mai ușoară decât cea propusă de comisia de disciplină.

(3) Sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu:

(4) Referatul comisiei de disciplină care consemnează rezultatele activității de cercetare, precum și motivarea aplicării unei alte sancțiuni, unde este cazul, se anexează la actul administrativ prevăzut la alin. (1) și face parte integrantă din acesta.

(5) Actul administrativ de sancționare se emite în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii referatului comisiei de disciplină și se comunică polițistului de penitenciare sancționat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

(6) În vederea respectării termenului de aplicare a sancțiunii, comisia de disciplină are obligația de a întreprinde demersurile necesare pentru transmiterea referatului, în timp util, către persoana care are competența de a emite actul administrativ de sancționare.

(1) Președintele comisiei de disciplină întocmește rapoarte de activitate trimestriale cu privire la:

(2) Rapoartele de activitate prevăzute la alin. (1) se înaintează conducătorului unității în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină.

(1) Numărul și complexitatea activităților corespunzătoare funcției publice pe care o dețin polițiștii de penitenciare care au calitatea de președinte, membru și secretar al comisiei de disciplină se stabilesc proporțional cu complexitatea activității desfășurate în cadrul comisiei de disciplină.

(2) Stabilirea atribuțiilor de serviciu ale polițiștilor de penitenciare care au calitatea de președinte, membru și secretar al comisiei de disciplină se face avându-se în vedere prevederile alin. (1) .

(3) În cadrul procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale polițiștilor de penitenciare care au calitatea de președinte, membru sau secretar al comisiei de disciplină nu este evaluată activitatea desfășurată în cadrul comisiei de disciplină.

(1) Conducătorii unităților, precum și conducătorii compartimentelor în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată au obligația de a sprijini activitatea comisiei de disciplină pentru soluționarea cazului.

(2) Compartimentele de resurse umane din cadrul unităților sunt obligate să transmită președintelui comisiei de disciplină documentele solicitate.